13,850 matches
-
la spectacolul După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) Spectacolul se va juca în cadrul Platformei de Teatru Politic 2015 la Teatrul LUNI de la Green Hours. Intrarea este libera, pe baza de rezervare. După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) De / cu: Paul Dunca, Mihaela Michailov Scenografia: Andrei Dinu Producția: Salonul de Proiecte, București. Cum „se trăia gay” înainte de 1989 în România? Care erau ritualurile de socializare și structurile de oprimare? Care erau efectele articolului 200
Comunicat: După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) () [Corola-website/Science/295818_a_297147]
-
structurile de oprimare? Care erau efectele articolului 200 care pedepsea, cu închisoarea de la 1 la 5 ani, relațiile sexuale între persoanele de același sex? Cum au continuat abuzurile împotriva dreptului la reprezentarea identității după 1989? După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) este un fragment de istorie underground a fenomenului homosexualității înainte și după 1989. Paradoxurile cenzurii au funcționat perfect. Deși era interzis, a existat o viață gay în România. Platforma de Teatru Politic 2015 este un
Comunicat: După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) () [Corola-website/Science/295818_a_297147]
-
unei dramaturgii bio-ficționalizate, a unei dramaturgii în care „eu-experiența” și autoreferențialitatea înseamnă de fapt „noi-experiența” și plurireferențialitatea. După cum afirmă Deidre Heddon: „scopul creației autobiografice este acela de a folosi detaliile propriei vieți pentru a revela ceva universal”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2013-14%20-%20paralel%20&%20habemus/GAP%206%20Parallel%20%C8%99i%20Habemus%20bebe%20bun.doc# ftn1">[1]</a>. Din acest punct de vedere, afirmația regizoarei Leta Popescu - parte a echipei spectacolului
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
corpuri care topesc masculinitatea și feminitatea - corpuri de femei care-și anulează orice urmă de sexualitate construită social ca gen și performată în limitele discursului normat și regulatoriu, urmă pe baza căreia să le clasificăm ca atare<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2013-14%20-%20paralel%20&%20habemus/GAP%206%20Parallel%20%C8%99i%20Habemus%20bebe%20bun.doc# ftn2">[2]</a>. De-feminizarea aplatizantă transformă corpul într-un purtător de identitate de împrumut, într-
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
par să știe, asaltul informativ și învinovățirea mamei.<b> </b>Este în primul rând despre mine și este textul meu în care se potrivește cel mai bine dezideratul mișcării feministe, < ce este personal este politic ><a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2013-14%20-%20paralel%20&%20habemus/GAP%206%20Parallel%20%C8%99i%20Habemus%20bebe%20bun.doc# ftn5">[5]</a>”. <b>Habemus bebe</b> este despre mame, dar nu numai, este jucat de
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
să rămână în sfera privată și în rutina muncilor casnice care nu se termină niciodată și care nu au nicio recunoaștere socială, ci este, de fapt, un teritoriu al contradicțiilor, în special în societățile urbane și industrializate”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%206/GAP%206/pagina%2013-14%20-%20paralel%20&%20habemus/GAP%206%20Parallel%20%C8%99i%20Habemus%20bebe%20bun.doc# ftn8">[8]</a>. Parallel și Habemus bebe marchează, fiecare în felul său, transformări importante în teatrul
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
comunității este cea mai importantă și mai apăsătoare mărturie a lumii moderne, cea care reunește, poate, toate celelalte mărturii pe care această epocă se vede nevoită să le asume, în virtutea unui decret sau a unei necesități neștiute”<a title="" href="file:///C:/Downloads/La%20harnealu0103.doc# ftn1">[1]</a>. Sunt dramatizate întâlniri conflictuale sau temporar prietenoase cu autoritățile din primărie, care se comportă ca și cum ar fi propropietari de destine umane pe termen nelimintat, folosindu-se de situația disperată a oamenilor pentru
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
de Irina Costache După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România) De / cu: Paul Dunca, Mihaela Michailov Scenografia: Andrei Dinu Producția: Salonul de Proiecte, București Cum „se trăia gay” înainte de 1989 în România? Care erau locurile de întâlnire? Care erau ritualurile de socializare și structurile de oprimare
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
doar pentru că erau țărani gospodari. Se pare că unii dintre ei au suferit și continuă să o facă doar din dragoste... sigur din dragoste pentru persoane de același sex. Una dintre aceste provocări este piesă După Traian și Decebal. Din filele istoriei gay în România, un spectacol de teatru documentar, realizat pe baza unor crâmpeie de material arhivistic și a câtorva interviuri făcute de Mihaela Michailov și Paul Dunca, într-un proiect dezvoltat cu sprijinul Salonului de Proiecte. Rezultatul exercițiului e
Teatrul istoriei recente: o scenă cu bunici () [Corola-website/Science/295804_a_297133]
-
scrise din arhive (alcătuite de către o elită de funcționari și intelectuali), printre cele mai importante direcții de studiu fiind „ochiul inocent”, obiectiv și dominat de rigoare științifică al istoricului care documentează faptele <i>așa cum au fost.</i><a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn2"><sup></sup><sup>[2]</sup></a> Dominată de volume despre popoarele francez, englez său german, si despre marile imperii (Habsburgic, Otoman), această școală de
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
de selecție și interpetare a datelor în istorie, precum și cea de „umplere a golurilor” acolo unde datele oficiale nu sunt concludențe. Cu toții plasează istoriografia în zona artelor, iar o parte a muncii istoricului în zona artei dramatice.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn3"><sup></sup><sup>[3]</sup></a> Interpretarea este esențială pentru orice narațiune istorică. Asta pentru că sursele oficiale sunt în același timp suficiente și insuficiente
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
așa-numitul „trecut utilizabil” (<i>usable past</i>), un set de referințe istorice care să modeleze tentativele contemporane de consens social. Un „trecut utilizabil” reprezintă o inventie, sau cel puțin o reconstrucție retrospectivă care servește nevoilor prezentului.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn6"><sup></sup><sup>[6]</sup></a> Fără îndoială, perspectivele asupra evenimentelor istorice au fost constant influențate de instituții și structuri de putere care au
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
istorice au fost constant influențate de instituții și structuri de putere care au legitimat anumite versiuni oficiale despre trecut în funcție de interese (eroizarea, respectiv demonizarea anumitor perioade istorice pentru a legitimă ideologia dominantă care permite reproducerea acelor instituții).<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn7"><sup></sup><sup>[7]</sup></a> Astfel, experiențele de viață ale unor grupuri sociale (femei, sclavi, muncitori industriali, imigranți, țărani, etc.) au fost „selectate
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
utilizate pentru a defini identități și a le insufla moralitate. Acest mod de abordare este în primul rând moral, nu instrumental; în acest sens, „trecutul nu reprezintă doar o unealtă în arsenalul puterii, ci însăși izvorul identității.”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn9"><sup></sup><sup>[9]</sup></a> Pe langă „ceea ce facem noi cu trecutul” și „ceea ce face trecutul pentru noi”, există și o a treia
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
prin vizibilizarea unor perspective diferite. În acest context, teatrul, creându-și în secolul 19 imaginea de „templu al muzelor, în care nu poți intra decât în ținută de gală și cu o stare de spirit corespunzător elevata”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn11"><sup></sup><sup>[11]</sup></a>, începe treptat să își recupereze funcția critică. Conform lui Henri Wald, „teatrul este fidel esenței sale numai dacă
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
atitudine critică față de viață contemporană. Fotografia, cinematograful, televiziunea, au eliberat teatrul de obligația de a oglindi viață și de a o compensa cu povești. El poate, în sfârșit, să devină el însuși: conștiința critică a unei epoci [...].”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn12"><sup></sup><sup>[12]</sup></a> Artiștii de teatru încep să se folosească de documente de arhivă, mărturii de istorie orală, articole de ziar
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
teatru este recuperarea funcției critice - și implicit politice - a actului artistic, în condițiile în care ideea de „artă” în post-socialismul din România este asociată cu ruptură de orice tema cotidiană, apolitism și „inofensivitate” în influențarea agendei publice.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn14"><sup></sup><sup>[14]</sup></a> Aceste producții nu reprezintă în mod necesar un ethos al zonei independente de teatru<a title="" href="file
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn14"><sup></sup><sup>[14]</sup></a> Aceste producții nu reprezintă în mod necesar un ethos al zonei independente de teatru<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn15"><sup></sup><sup>[15]</sup></a>, insă estimez că ele sunt o reacție la două curente post-socialiste care cu greu ar fi putut apărea
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
repoducerea neproblematică a instituției și a statutului artiștilor, alimentând astfel alienarea practicienilor de teatru care ținteau abordarea unor subiecte „riscante”, vii, care să reflecte prezentul și modul în care s-a ajuns la acest tip de prezent.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn17"><sup></sup><sup>[17]</sup></a> În al doilea rând, tratarea în mod unilateral și superficial - prin discurs public și practici instituționale - a unor
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
un proces colectiv, implicând toți practicienii echipei de teatru în contactele cu oamenii și materialele de arhivă, non-ierarhic și nespecializat.[18]</a> Această interacțiune, care uneori are loc atât înainte, cât și în timpul și după spectacolul propriu-zis<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn19"><sup></sup><sup>[19]</sup></a>, este cea care influențează în mare parte ce istorii marginalizate ies la suprafață și termenii în care este
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
care este problematizata istoria recentă. Integrarea discuțiilor post-spectacol în cadrul proiectelor reprezintă un alt element care potențează dimensiunea umană, facilitând comunicarea și interogarea atât a prejudecăților despre trecut chestionate în spectacol, cât și a demersului artistic-politic în sine.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn20"><sup></sup><sup>[20]</sup></a> Astfel, se materializează o potențială reactivare a funcției critice a actului artistic, în măsura în care dimensiunea politică este asumată, iar
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
ftn20"><sup></sup><sup>[20]</sup></a> Astfel, se materializează o potențială reactivare a funcției critice a actului artistic, în măsura în care dimensiunea politică este asumată, iar actul se poziționează „ofensiv” față de cunoașterea dominantă diseminata de structurile de putere.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn21"><sup></sup><sup>[21]</sup></a> Acest proces poate pune pe agenda publică teme socio-politice ce derivă și din materiale documentare și mărturii orale
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn21"><sup></sup><sup>[21]</sup></a> Acest proces poate pune pe agenda publică teme socio-politice ce derivă și din materiale documentare și mărturii orale deja existente.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/text%20teoretic%20GAP%207.docx# ftn22"><sup></sup><sup>[22]</sup></a> [1] Vezi Michel Foucault, Discipline and Punish. The Birth of the Prison, (New York: Penguin Books, 1991), p.
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
program ce va cuprinde următoarele evenimente<i>: </i></li> O serie de reprezentații</i> ale unor spectacole pe teme majore ale istoriei recente, marginalizate în discursul public: <b>Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990</b>, <b>După Traian și Decebal. Din filele istoriei gay în România</b>, <b>Nu ne-am născut în locul potrivit</b>, <b>Sub Pământ - Valea Jiului după 1989</b>. Reprezentații ale spectacolelor comunitare Post-Scriptum</b> și <b>Corp la Corp</b>, realizate de echipa proiectului <b>VÂRSTA 4</b
Comunicat de presă: PLATFORMA DE TEATRU POLITIC 2015 () [Corola-website/Science/295813_a_297142]
-
Proiectul are la bază procesul de documentare prin diferite metode: interviuri cu martori, presa scrisă, rapoarte ale diferitelor instituții și organizații, dezbateri, discuții publice, ateliere etc., concentrate în jurul evenimentelor din București, din 13-15 iunie 1990. După Traian și Decebal. (Din filele istoriei gay în România)</b> De / cu: Paul Dunca, Mihaela Michailov Scenografia: Andrei Dinu Producția: Salonul de Proiecte, București Cum „se trăia gay” înainte de 1989 în România? Care erau ritualurile de socializare și structurile de oprimare? Care erau efectele articolului
Comunicat de presă: PLATFORMA DE TEATRU POLITIC 2015 () [Corola-website/Science/295813_a_297142]