13,710 matches
-
constituit un amestec în treburile interne ale României 2436. Astfel, în scurt timp, între Ungaria și România s-a instituit o relație de tip "dinte pentru dinte". În februarie 1987, Ceaușescu a convocat o întrunire a Consiliilor Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară și Germană. Concluzia tuturor delegaților a fost aceea că în România nu există nici o problemă de naționalitate 2437. Ceaușescu a acuzat conducerea de la Budapesta de falsificarea istoriei Transilvaniei și de promovarea unor concepte specifice epocii naziste 2438. La cîteva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a instituit o relație de tip "dinte pentru dinte". În februarie 1987, Ceaușescu a convocat o întrunire a Consiliilor Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară și Germană. Concluzia tuturor delegaților a fost aceea că în România nu există nici o problemă de naționalitate 2437. Ceaușescu a acuzat conducerea de la Budapesta de falsificarea istoriei Transilvaniei și de promovarea unor concepte specifice epocii naziste 2438. La cîteva zile după aceea, delegatul ungur de la Viena a anunțat că Budapesta susține o propunere referitoare la drepturile omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
l-au iritat pe Ceaușescu. Liderul sovietic a adus în discuție și cîteva chestiuni cu implicații speciale pentru România. Pentru restructurarea socială și economică era nevoie de personal competent, nu de avansarea pe bază de nepotism. Iar în privința problemelor de naționalitate, Gorbaciov a amintit auditoriului că Lenin punea la mare preț "tot ceea ce era legat de relațiile naționale și marea sensibilitate și tactul pe care le pretindea în abordarea acestor probleme. Cred că poruncile stabilite de Lenin în acest sens sînt
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît ar fi vrut Ceaușescu să recunoască și la capitolul afaceri interne, mult mai puțin decît ar fi fost de așteptat. La cîteva zile după plecarea lui Gorbaciov, Ceaușescu a trimis o delegație la Budapesta, pentru a discuta despre problematica naționalităților. Se pare că Gorbaciov a refuzat să fie mijlocitorul acestei dispute, dar a încurajat convorbirile bilaterale în vederea încetării conflictului. Cu toate acestea, declarațiile apărute în presă în urma discuțiilor arătau o ruptură serioasă între cele două părți. Atîta vreme cît Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fie mijlocitorul acestei dispute, dar a încurajat convorbirile bilaterale în vederea încetării conflictului. Cu toate acestea, declarațiile apărute în presă în urma discuțiilor arătau o ruptură serioasă între cele două părți. Atîta vreme cît Ceaușescu nu recunoștea că există o problemă în ceea ce privește naționalitățile, cererile Budapestei referitoare la îmbunătățirea condițiilor minorității maghiare în România rămîneau fără obiect 2449. Neputînd soluționa această problemă, fiecare țară a ales să facă așa cum credea de cuviință. Guvernul de la Budapesta a hotărît să mențină în atenția publică persecuțiile la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
22 Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Leland Harrison Papers, Box 97; Arhivele Militare Române, fond 71, Conferința de Pace, 1919, dosar 222, f. 89. 23 V. Moisuc (coord.), România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 256-258. 24 Eugène Gonda, Versailles ou Vienne? Quelques problèmes de la reconstruction européenne, Ed. de la Baconière, Neuchâtel, 1945, p. 138 și urm. 25 J. Bourdin, Considérations sur les causes des deux guerres, Hachette, Paris, 1946, p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139 3.2.1. Cadrul politic / 139 3.2.2. Sistemul educațional / 142 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139 3.2.1. Cadrul politic / 139 3.2.2. Sistemul educațional / 142 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno-naționalism herderian / 160 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc / 174 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) / 195 3.3.1. Cadrul politic / 195 3.3.2. Sistemul educațional / 197 3.3
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la etno-naționalism herderian / 160 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc / 174 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) / 195 3.3.1. Cadrul politic / 195 3.3.2. Sistemul educațional / 197 3.3.3. Concepția despre naționalitate / 208 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești / 230 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) / 256 3.4.1. Cadrul politic / 256 3.4.2. Sistemul educațional / 258 3.4.3. Concepția despre naționalitate / 261 3.4.4. Memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3.3.3. Concepția despre naționalitate / 208 3.3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești / 230 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) / 256 3.4.1. Cadrul politic / 256 3.4.2. Sistemul educațional / 258 3.4.3. Concepția despre naționalitate / 261 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre naționalitate / 261 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evoluția memoriei naționale românești sunt puse în legătură cu o serie de "cadre societale" care i-au afectat emergența, compoziția și traseul în decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i) cadrul politic; ii) sistemul educațional; iii) concepția despre naționalitate. Sunt urmărite apoi "efectele de interacțiune" dintre cele trei cadre societale și evoluția memoriei istorice românești, pe baza cărora este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării acela de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
J.S. Mill. Principiul spiritual despre care vorbește Renan este identificat de Mill în "simpatii comune" existente între indivizi care compun o "porțiune a umanității", pe baza cărora este revendicată guvernarea politică de către reprezentanții acestora. Menționând că sentimentul apartenenței la o naționalitate nu are o sursă unică, Mill enumeră ca principali factori "rasa" și descendența etnică, religia, limba, sau teritoriul comun. Totuși, aceste elemente nu sunt suficiente pentru trezirea identificării naționale. Decisivă este existența unei "comunități de amintiri" (community of recollections), care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de modelul francez descris de E. Weber, în privința rolului educației școlare în procesul de construcție politică a statului național. Înainte de a examina relația triptică dintre regimul politic, concepția despre naționalitate și conținutul memoriei colective, se impune deci o sumară trecere în revistă a instituirii sistemului educațional românesc, precum și a evoluției literaturii didactice utilizată în școlile românești. Ca remarcă generală, despre sistemul de învățământ românesc se poate spune că a avut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională românească este modelată de multiple ancadramente societale, principalele cadre ale memoriei naționele românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată și intim întrețesută în procesul de construire a statului-națiune românesc. Demersul de față se situează în prelungirea eforturilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului de construire a statului-națiune român se va putea repera gradul în care acest proces se împletește cu alte trei dimensiuni interconectate: instituționalizarea sistemului educațional, evoluția concepției despre naționalitate și dinamica memoriei colective. Neintrând în planurile lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu au acceptat libertățile civile și individuale acordate tuturor cetățenilor Ungariei Mari, revendicând în schimb drepturi colective pentru naționalitatea română, fapt ce i-a angrenat într-un război civil împotriva revoluționarilor maghiari declanșat în Imperiul austriac. În pofida înfrângerii mișcărilor pașoptiste din Țările Române, programul politic care le-a propulsat va rămâne gestant în conștiința românească, împlinindu-se în unirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au asigurat controlul asupra unui (pentru moment foarte rudimentar și ineficient) aparat instituțional de diseminare a informației prin intermediul căruia putea acționa în direcția modelării cognitiv-comportamentale și axiologice a propriilor populații. Rămâne ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția despre naționalitate transmisă prin canalele instituțiilor de învățământ, precum și imaginea trecutului colectiv aprobată statal (i.e., memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3.1.3. Concepția despre naționalitate Am urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția despre naționalitate transmisă prin canalele instituțiilor de învățământ, precum și imaginea trecutului colectiv aprobată statal (i.e., memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3.1.3. Concepția despre naționalitate Am urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a conceptului de "națiune" în gândirea Școlii Ardelene, de la înțelegerea juridică a națiunii ca elită privilegiată, la elasticizarea granițelor conceptului pentru a cuprinde întregul popor, urmând a căpăta, într-o ultimă mutație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o tălmăcire a cărții grecești cu titlul Manualul de patriotism dedicat celor șapte insule ionice din 1817), al cărei nume trimite explicit către o formă sau alta de naționalitate înțeleasă în sensul modern al conceptului, este departe de aceasta. După cum notează și P. Cornea (1973), noțiunea de patriotism desfășurată în paginile manualului publicat de Iancu Nicola presupune "sanctificarea rânduielilor existente" (p. 238), întrucât promovează o formă tipică de ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor de a forma o comunitate națională. Iată ce spune Aaron, idei care îl apropie de varianta naționalismului civic în formula franceză: [Patriotismul nobil] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pruncul]să sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un caracter național deosebit. Când nația se află împărțită în mai multe părți deosebite, care se vrăjmășesc unele pe altele, naționalitatea nu se poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un caracter național deosebit. Când nația se află împărțită în mai multe părți deosebite, care se vrăjmășesc unele pe altele, naționalitatea nu se poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a le căruia părți sunt unite printr-o legătură mai înaltă. De aceea este foarte mare folosul ce dobândesc oamenii prin unirea în State mai mari; căci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]