13,622 matches
-
întâlnită în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Hora mare sau "Nuneasca" este o melodie rituală consacrată, cunoscută îndeosebi în Muntenia și Oltenia (unii folcloriști o consideră ca fiind originară din Vâlcea). În zonă există obiceiul ca luni dimineața lăutarii angajați la nuntă să trezească mirii printr-un cântec numit "Zorile de dimineață". Conținutul acestuia amintește de vechile cântece medievale. Această asemănare îi face pe etnomuzicologi să presupună că melodia este un împrumut occidental venit spre oraș. Ca răspândire, cântecul poate fi întâlnit
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
medievale. Această asemănare îi face pe etnomuzicologi să presupună că melodia este un împrumut occidental venit spre oraș. Ca răspândire, cântecul poate fi întâlnit în partea apuseană a Olteniei și în întreaga regiune a Munteniei. În ansamblu, repertoriul ritual de nuntă al lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este destul de variat, cuprinzând melodii de origine foarte diferită: creații populare, culte, împrumutate pe timpuri de la muzicile militare turcești sau de la muzicanți ambulanți veniți din Turcia. Chiar unele dintre cântecele tradiționale românești poartă amprenta influenței orientale, ceea ce
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
influenței orientale, ceea ce dovedește vechimea lor, această influență având loc în perioada de maximă circulație a melodiilor orientale. Un alt eveniment important la care participă lăutari este înmormântarea. Participarea lor la acest ceremonial este, bineînțeles, mult mai neînsemnată decât la nuntă, reducându-se la un marș (cel mai adesea un cântec trist, pe care îl cântă în drum spre cimitir) și, uneori, la alte câteva cântece și jocuri preluate din repertoriul obișnuit, executate după acoperirea coșciugului cu pământ. Obiceiul de a
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Oishi urmează sfatul lui Kai de a nu scoate sabia și iluzia luptelor dispare, ajungând astfel să câștige respectul Maestrului Tengu, astfel că Roninii primesc săbii speciale. Roninii plănuiesc să-l atace pe Kira în timpul pelerinajului său de rugăciune pentru nuntă. În schimb, grupul Roninilor cade într-o capcană întinsă de către forțele lui Kira și conduse de Mizuki și Samuraiul Lovecraftian. Mai mulți Ronini sunt uciși, și Mizuki, crezând că i-au pe toți, ia sabia lui Oishi și i-o
Ronin: 47 pentru răzbunare () [Corola-website/Science/331578_a_332907]
-
toți care țin la ea au murit și încearcă s-o determine să se sinucidă. Kai și Oishi, împreună cu restul supraviețuitorilor atacului, doresc să-și ducă la bun-sfârșit misiunea. Cu ajutorul unui grup de saltimbanci, Kai și Oishi se infiltrează la nunta lui Kira și Mika, oferind Mikei oportunitatea de a fugi. Între timp, Roninii se urcă pe zidurile fortăreței și se luptă cu oamenii lui Kira, inclusiv cu Samuraiul Lovecraftian care este ucis de o bombă. Kai și Mika încearcă să
Ronin: 47 pentru răzbunare () [Corola-website/Science/331578_a_332907]
-
Moscova", după Mihail Bulgakov (în regia Cătălinei Buzoianu, asistată de Adrian Giurgea), "Îmblânzirea scorpiei" (Caterina). În anul 1987 Cambos a trecut la Teatrul național Habima din Tel Aviv, unde a jucat, între altele, în "Cercul de cretă caucazian" de Brecht, "Nunta însângerată" de F. Garcia Lorca, musicalul "Cabaret" de John Kander și Fred Ebb, "Yehu" de Ghilad Evron, "Afacere de familie" de Alan Ayckbourn, "Anna Weiss" de Mike Cullen (în rolul Annei), "Livada cu vișini" de Cehov. Din 1999 Rozina Cambos
Rozina Cambos () [Corola-website/Science/331629_a_332958]
-
refuzat propunerea de la William de Warenne, al 2-lea conte de Surrey și de la Alan Rufus, Lord de Richmond. În 1093, părinții ei au logodit-o cu Alan Rufus, Lord de Richmond, unul din numeroșii ei pețitori. Totuși, înainte ca nunta să aibă loc, tatăl ei a intrat într-o dispută cu William Rufus (William al II-lea al Angliei). În replică, el a jefuit domeniile regelui englez unde a fost surprins de Robert de Mowbray, Conte de Northumbria, care l-
Matilda a Scoției () [Corola-website/Science/331755_a_333084]
-
ritual în onoarea unei divinități locale legată de fertilitate, cum ar fi Artemis sau Apollo. Cu toate acestea, și Sparta a cunoscut obiceiul curtezanelor (hetaire) în epoca clasică (anii 510 - 323 îen.). Atenaios evocă curtezanele cu care Alcibiade a făcut nunta în timpul exilului său în Sparta (415-414 îen.). Xenofon, relatând despre Conspirația lui Cinadon (începutul secolului al IV-lea î.e.n.), precizează că principalul suspect este îndepărtat din oraș sub pretextul de a fi oprit pentru sine „o femeie care trecea acolo
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
urmau să facă luându-și în același timp adio de la familii. Apoi cei doi tineri se îmbracă în costume negre sub care se află explozibilul. Said și Khaled vor merge în Israel pretinzând a se duce să participe la o nuntă. Povestea este centrată mai ales în jurul lui Said al cărui tată a fost executat cînd acesta avea doar 10 ani . În cadrul scenariului apare și un personaj feminin- o tînără din Maroc-Suha- pe care Said o cunoaște la atelierul auto la
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
1990) este monument istoric (datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea). A aparținut unuia din descendenții logofătului Ioan Tăutu. Între 1875 - 1983 a funcționat ca poștă. Primele trei săli prezintă legătura dintre vin și momentele importante ale vieții precum botezul, nunta și înmormântarea: o cameră dedicata nașterii pruncilor, o cameră unde este reprezentat ritualul nunții, o cameră dedicată ritualului înmormântării etc. Sunt ilustrate tradițiile și obiceiurile moldovenilor, credințe și superstiții legate de vița de vie. În sala a patra este reconstituită
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
din descendenții logofătului Ioan Tăutu. Între 1875 - 1983 a funcționat ca poștă. Primele trei săli prezintă legătura dintre vin și momentele importante ale vieții precum botezul, nunta și înmormântarea: o cameră dedicata nașterii pruncilor, o cameră unde este reprezentat ritualul nunții, o cameră dedicată ritualului înmormântării etc. Sunt ilustrate tradițiile și obiceiurile moldovenilor, credințe și superstiții legate de vița de vie. În sala a patra este reconstituită atmosfera hanului, cu masă cu picioarele tip capră, o poliță cu măsuri pentru băutură
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în versuri tocmit cânta"." (citat în P. P. Panaitescu, op.cit., p.90). Limba folosită de Cantemir păstrează
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
fiicei sale Florica, deși acesta era căsătorit cu Maria-Christina, arhiducesă austriacă. Astfel, prin aceste manevre, Mihai i-a făcut să creadă că dorește o alianță, iar în mai 1600, când oștile lui Mihai au pătruns în Moldova, Ieremia petrecea la nunta unei rude pe Trotuș fiind extrem de surprins și nepregătit. Solicitarea suportului militar din Polonia a fost tardiv și a trebuit să se retragă în fugă cu Elisabeta, familia, boierii și o mică oaste de câteva sute de ostași în cetatea
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
mamei mele, Doamnă și făcătoare de bine". În același timp, văduva lui Simion s-a refugiat cu fiul său Mihăilaș la Târgoviște unde a pus la cale căsătoria acestuia cu Anca, fiica lui Radu Șerban, domn al Țării Românești. Dar nunta nu a mai avut loc, deoarece Mihail moare și a fost îngropat în Mănăstirea Dealu, alături de Mihai Viteazul. Marghita, cu fiii săi Gavril, Moise și Ion se refugiază în Ardeal, iar Petru a trecut Nistrul și s-a stabilit la
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
examenul de admitere în Institutul Sanitar Militar. A fost încazarmat pe durata studiilor, pe care le-a absolvit cu gradul de locotenent-major . În timpul facultății, isi întâlnește viitoarea soție, Eleonora (1929-2012), născută Călinescu, pe atunci studentă a Facultății de Medicină Generală. Nuntă a avut loc în februarie 1955, iar peste un an li s-a nascut unicul copil, pe care l-au numit tot Andrei. Între timp, proaspătul medic militar a primit repartiție la garnizoana Gataia din județul Timiș, aproape de frontieră cu
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
cu Prințesa Johanna de Saxa-Gotha (1 octombrie 1680 - 9 iulie 1704), o fiică a lui Frederick I, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg și a Magdalena Sybille de Saxa-Weissenfels. Cuplul nu a avut copii și Prințesa Johanna a murit la trei ani după nuntă. La 10 iunie 1705, la Neustrelitz, Adolf Frederick al II-lea s-a căsătorit pentru a treia oară cu Prințesa Christiane Emilie de Schwarzburg-Sondershausen (13 martie 1681 - 1 noiembrie 1751), o fiică a lui Christian Wilhelm I, Prinț de Schwarzburg-Sondershausen
Adolf Frederick II, Duce de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/335711_a_337040]
-
cu iubita sa Beatrice, aflată în grija prietenului său, Florindo, care s-o apere de insistențele unui anumit Lelio. Între timp bătrânul Pancrazio, un prieten al doctorului Balanzoni, a pus ochii pe Rosaura și încearcă să o convingă să anuleze nunta cu Zanetto. În același timp, Colombina, slujitoarea din casa lui Balanzon, încearcăsă se căsătorească cu Arlecchino, slujitorul lui Zanetti. O serie de coincidențe și neînțelegeri fac ca cei doi gemeni Zanetti și Tonino să-și schimbe identitățile între ei, lucru
Doi gemeni venețieni () [Corola-website/Science/335773_a_337102]
-
soției sale, după ce o gonește din cameră pe fiica sa, despre înțelegerea la care a ajuns cu Maurizio pentru ca să o căsătorească pe Lucietta cu fiul acestuia din urmă, Felippetto. Maurizio sosește în acel moment și încep să discute despre viitoarea nuntă cu Lunardo, spunându-i că fiul său Felippetto ar dori s-o vadă pe Lucietta înainte de căsătorie, cererea puternic respinsă de Lunardo. În scena a 6-a din primul act, scena se schimbă: Felippetto, în casa Marinei, mătușa sa, îi
Bădăranii (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/335770_a_337099]
-
colier de perle". Când Lunardo ajunge acasă, acesta le spune celor două să se îmbrace corespunzător și continuă să le mustre chiar și atunci când primii oaspeți, Marina și soțul ei Simon, sosesc. Lunardo află că Simon știe despre pregătirile de nuntă, iar cei doi încep o conversație plină de replici misogine. Între timp, Marina, cu acordul Margaritei, îi spune Luciettei despre planificata căsătorie, inclusiv angajamentul pe care Felicia l-a luat de a programa o întâlnire între viitorii soți pentru ca aceștia
Bădăranii (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/335770_a_337099]
-
al PLDM. Din 2009 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrl fracțiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova. Pe 11 noiembrie 2011, Angel Agache s-a căsătorit cu Elena Becciev, fiica directorului de atunci de la întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău, Constantin Becciev. Nunta a avut loc într-o sală luxoasă de la Moldexpo, iar cununia la Catedrala Mitropolitană din Chișinău. nașul de cununie al celor doi a fost Vasile Dragan, un milionar în euro, care controlează circa 20 la sută din piața vinurilor spumante
Angel Agache () [Corola-website/Science/332611_a_333940]
-
toutes" este numai determinant: "J’ai passé toute la soirée à travailler" „Am petrecut toată seară muncind”, Tout ce système fonctionne mal" „Tot sistemul acesta funcționează prost”, Tous nos amis șont venus au mariage" „Toți prietenii noștri au venit la nunta”. De notat că la determinantul "tous" nu se pronunță s-ul, dar la pronumele "tous" se pronunță. "Tout" există și că substantiv masculin numai la singular, cu un determinant ("J’ai acheté deux chemises et deux cravates ; j’ai payé
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
el drept candidat. Propunerea a fost susținută și de regele Ludovic al XIV-lea al Franței, care dorea să consolideze influența franceză în Monaco. Jacques și Louise Hippolyte s-au căsătorit la 20 octombrie 1715 și au avut opt copii. Nunta a fost primul act oficial făcut de micul rege în vârstă de cinci ani, Ludovic al XV-lea al Franței. Mariajul nu a fost unul fericit. Jacques a preferat să stea mai mult la Versailles decât la Monaco, unde a
Jacques I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/332711_a_334040]
-
și Annie Armstrong. După ce părinții ei au divorțat în august 1906, mama ei s-a căsătorit cu milionarul James Henry Smith. Miguel și Anita Stewart s-au căsătorit la Castelul Tulloch în Scoția, la 15 septembrie 1909. A fost prima nuntă regală în Scoția de la Stuarți. La scurt timp după nuntă Stewart a fost numită "Prințesă de Braganza" de către împăratul austriac Francis Joseph. După căsătorie, tatăl său i-a acordat titlul de Duce de Viseu, deși regele Portugaliei Manuel al II
Miguel Maria Maximiliano de Bragança () [Corola-website/Science/332757_a_334086]
-
1906, mama ei s-a căsătorit cu milionarul James Henry Smith. Miguel și Anita Stewart s-au căsătorit la Castelul Tulloch în Scoția, la 15 septembrie 1909. A fost prima nuntă regală în Scoția de la Stuarți. La scurt timp după nuntă Stewart a fost numită "Prințesă de Braganza" de către împăratul austriac Francis Joseph. După căsătorie, tatăl său i-a acordat titlul de Duce de Viseu, deși regele Portugaliei Manuel al II-lea nu a recunoscut acest lucru și a pretins titlul
Miguel Maria Maximiliano de Bragança () [Corola-website/Science/332757_a_334086]