13,726 matches
-
de elementele intelectuale, aritmetice, ale unei melodice simple, ale unei strîngeri complimentare de culori. Acestea sînt esențe și ca atare trebuiesc asociate corpului liric". Trei culori-simboluri fundamentale, aflăm în poezia Jocului secund, însoțite de trei mituri cosmogonice: mitul Oglinzii, mitul Nunții și mitul Soarelui, cum punctează Basarab Nicolescu în monografia amintită și unde citim: Există într-adevăr, în poetica barbiană, un rafinat simbolism al culorilor. Celor trei mituri fundamentale ale cosmologiei Jocului secund le corespund trei culori-simbol ce revin obsedant, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce revin obsedant, cu un rol funcțional determinat: realizarea unei maxime densități de semnificație într-o expresie lingvistică de întindere minimă". Albastrul e culoarea mîntuitului azur și însoțește spațiul/ mitul Oglinzii, Galbenul ce ține de mitul Soarelui și Verdele ca nuntă între Albastru și Galben - cum se și întîmplă și ne învață optica elementară - combinarea celor două culori are ca rezultat obținerea culorii verzi. "Cu acel instinct, cum subliniază Basarab Nicolescu, singular al sugestiilor poetice ascunse în conceptele științifice, Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întîmplă și ne învață optica elementară - combinarea celor două culori are ca rezultat obținerea culorii verzi. "Cu acel instinct, cum subliniază Basarab Nicolescu, singular al sugestiilor poetice ascunse în conceptele științifice, Ion Barbu va alege Verdele ca simbol al împlinirii nunții dintre Om și Soare, dintre Om și esența lui spirituală. Încarnarea Verdelui este iarba, "... din toate mai frumoasă" (Mod), "iarbă de abur înzăuat" (Suflet petrecut)". În monografia sa, Introducere în opera lui Ion Barbu (1935) (prima dedicată poetului), Tudor Vianu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
10, 28, "temeți-vă mai degrabă de acela care poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă"; Mat. 13, 24-30, pilda neghinei; Mat. 13, 47-50, pilda năvodului din care se aruncă ce este rău; Mat. 22, 1-14, cea a nunții fiului de împărat, cu alungarea omului venit fără haină de nuntă; Mat. 25, 1-14, cea a fecioarelor înțelepte și a fecioarelor nechibzuite; Mat. 25, 14-30, cea a talanților. Din Marcu 9, 42-43 este extrasă fraza: "mai bine pentru tine să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
piardă și sufletul și trupul în gheenă"; Mat. 13, 24-30, pilda neghinei; Mat. 13, 47-50, pilda năvodului din care se aruncă ce este rău; Mat. 22, 1-14, cea a nunții fiului de împărat, cu alungarea omului venit fără haină de nuntă; Mat. 25, 1-14, cea a fecioarelor înțelepte și a fecioarelor nechibzuite; Mat. 25, 14-30, cea a talanților. Din Marcu 9, 42-43 este extrasă fraza: "mai bine pentru tine să intri ciung în viață, decît să ai două mîini și să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și are, așa cum vor repeta cu creierii arși de oftică toți cei care au făcut mișto de el de-a lungul vieții, da, are "cracii până-n gât!" Hallelujah! E minor impedimentul că-i minoră. Și așa a fost. Și ce nuntă-n Paradis! De se dădeau de ceasul morții tabloidele, de spumegau televiziunile, de ultima țață din creierii munților a avut știință de nemaivăzutul fericirii lor. Dar ce viață! Calm, lux și voluptate! Parcă dăduse molima în toate fătucile din țară
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
inutilă pentru cei care doar "trăiesc cultura"!) la Alexandria (cea din Teleorman, nu cea din Egipt!), când, după ce apărase dreptul la buletin cultural al lui Guță, bunul Dumezeu i-a îndrumat pașii realizatorului nostru TV către un vesel chiolhan (o nuntă multiculturală!) care se desfășura în restaurantul hotelului unde erau cazați și unde oficia, în fața unei asistențe poleite, la propriu, cu aur, Marele Manelist însuși. Deși s-a sfiit oarecum să-l garanteze sută la sută pe cel aclamat neobosit de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
secolul al XVIII-lea, universul parfumului tare (ambră și mosc) cedează locul parfumurilor dulci, ce se impuneau prin suave note florale. Cel mai vestit parfumier a fost Houbigant, care era în același timp și marochinier și creator de coșulețe pentru nunți. A fost, pe rând, furnizor al Curții Regale, al întregii nobilimi de la toate curțile Europei până în îndepărtata Rusie. La jumătatea secolului al XVIII-lea apare una dintre cele mai celebre creații ale parfumeriei mon diale, apa de colonie, a cărei
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
pe care l-a impus atestă dragostea sa pentru femei, dorința de a le face mai frumoase, de a le pune în valoare farmecul și personalitatea. În anul 1944, Marcel Rochas îi oferă tinerei sale mirese, Hélène, ca dar de nuntă, primul său parfum, pe care l-a numit Femme - o aromă unică, neatinsă de moda trecătoare, un omagiu adus farmecului feminin. Așa s-a născut una dintre cele mai prestigioase case de parfumuri din lume. Din 1955, Hélène Rochas a
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
mămăliga. Zahăr, dulcețuri, erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau Înmormîntări. Ferestrele caselor erau mici și bătute În cuie, iar În loc de geamuri, pe alocurea hîrtie lipită cu pastă din făină de grîu. Opaițul cu feștila producea lumina casei, pînă la culcare sau bolnavilor În stare mai gravă. Oborul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost, avea În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la izvoare Și din apă se adapă Și lui Dumnezeu se roagă Se roagă lui Duhul sfînt Să le ție pe pămînt. Pe pămînt pace să fie Tuturor spre bucurie Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului să fie. ” -// La nunta din Gana Galilei ,, La nunta ce s-a Întîmplat În Gana Galilei Fost-a și İisus chemat În Gana Galilei Și İisus și maica sa În Gana Galilei Șezînd la masă și bînd În Gana Galilei Băutura n-ajungînd În Gana
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se adapă Și lui Dumnezeu se roagă Se roagă lui Duhul sfînt Să le ție pe pămînt. Pe pămînt pace să fie Tuturor spre bucurie Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului să fie. ” -// La nunta din Gana Galilei ,, La nunta ce s-a Întîmplat În Gana Galilei Fost-a și İisus chemat În Gana Galilei Și İisus și maica sa În Gana Galilei Șezînd la masă și bînd În Gana Galilei Băutura n-ajungînd În Gana Galilei Nimeni nu cuteza În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și moșul, dăruiesc pruncul cu daruri În bani și lucruri de Îmbrăcăminte, plini de voie bună pentru darurile ce și ei le primesc
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
1945, cînd proprietatea s-a transformat În proprietate colectivă, Înjghebarea familiei și-a schimbat și ea, pămîntul și averea nemaiconstituind o primă condiție. După 1990, formarea familiei s-a făcut În funcție de sentimente, dar uneori și de avere. Astfel, după Înțelegere, nunta fie că se face la băiat, fie la fată, fie la un loc, În stil mare. La ginere, nuntașii se strîng duminică dimineața, mai devreme, pentru a merge să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fie că se face la băiat, fie la fată, fie la un loc, În stil mare. La ginere, nuntașii se strîng duminică dimineața, mai devreme, pentru a merge să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite care claxonează În drumul de la mire la mireasă. Ajunși aici, nunta este oprită la poartă de garda miresei. Încep discuțiile Între nuntașii mirelui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un loc, În stil mare. La ginere, nuntașii se strîng duminică dimineața, mai devreme, pentru a merge să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite care claxonează În drumul de la mire la mireasă. Ajunși aici, nunta este oprită la poartă de garda miresei. Încep discuțiile Între nuntașii mirelui și ai miresei cu privire la scopul venirii celor dintîi. Fiind terminate discuțiile
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să ia mireasa. În sunete de trompete, În chiote, În cîntece, convoiul nunții pleacă de la casa mirelui spre casa miresei. După 1990 convoiul nunții este format din mașini frumos Împodobite care claxonează În drumul de la mire la mireasă. Ajunși aici, nunta este oprită la poartă de garda miresei. Încep discuțiile Între nuntașii mirelui și ai miresei cu privire la scopul venirii celor dintîi. Fiind terminate discuțiile, Într-o deplină Înțelegere, porțile sunt deschise și nuntașii ginerelui intră În curte, unde sînt Întîmpinați de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
discuțiile, Într-o deplină Înțelegere, porțile sunt deschise și nuntașii ginerelui intră În curte, unde sînt Întîmpinați de mireasă, fiind stropiți cu apă dintr-un pahar În care se află un fir de busuioc. İmediat nașa intră În camera de nuntă Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește. La sfîrșitul mesei se strigă darul. După 1990, nunțile au Început să se facă la restaurantele din orașul Motru. Darul se dă În plic, tinerilor aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unii nuntași mai bine dispuși Îi șoptesc mirelui: ,, Vezi să nu te calce mireasa pe picior. Există credința că dacă mireasa, În timpul cununiei religioase, calcă bărbatul pe picior, acesta va fi toată viața sub papucul ei. De la biserică, alaiul nunții se Îndreaptă spre casa ginerelui. Cel dintîi care intră În curte este ginerele. Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În voie? Căsătoria cu Ted Hughes? Necruțător, Jurnalul ne oferă o descriere plină de pasiune a șirului de aventuri ce păreau s-o ducă la pierzanie, dacă nu l-ar fi Întâlnit pe acest englez fermecător și plin de Înțelegere. Nunta lor e, practic, prelungirea unui șir de aventuri sexuale În diverse orașe europene, la capătul cărora, asemeni Prințului din poveste, ea se vrea răscumpărată de cel În al cărui zâmbet descoperă o infinită puritate. „O femeie foarte primejdioasă” - cu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
involuntar sarcastice, fără a releva nimic din tragedia care, cât se poate de direct, Îl afecta și pe el, logodnicul Încornorat: Sylvia și Ted Hughes s-au căsătorit În 16 iunie 1956. După căsătorie au plecat Într-o călătorie de nuntă În micul sat pescăresc Benidorm din Spania. Scurta lor ședere la văduva Mangada a dus la scrierea de către Plath a povestirii cu același titlu, deși cea mai mare parte din materialul descriptiv produs În acea perioadă are, privit dinspre prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
V. Cârlova (Păstorul întristat), I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, D. Bolintineanu, V. Alecsandri (inclusiv poezii din culegerea sa de balade populare), M. Eminescu. Nu lipsesc nici Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce Nunta Zamfirei), A. Vlahuță, St. O. Iosif (La arme), Octavian Goga, Panait Cerna, G. Topîrceanu, I. Pillat. Proza e reprezentată prin C. Negruzzi (Sfaturi bătrânești), I. Slavici (Scormon), I. Creangă (și cu un fragment din Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale (Cănuță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
lemn,după ce erau opărite cu apă fierbinte erau puse la streșina casei ca să se geruiască și nu mai erau folosite în post. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau hore sau nunți. În apropiere de Crăciun fiecare om mergea la biserică se spovedea și se împartășea. Casele se pregăteau de sărbătoare. Dar, frumos era pentru noi în ajunul Crăciunului când tăiau părinții porcul. Atunci când îl pârleau ne învârteam în jurul lui în așteptarea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]