13,759 matches
-
unui cuvânt sau al unei forme flexionare”, ori un „element lingvistic invariabil de diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului acestuia”. În limba română standard există două asemenea particule: În graiuri există și alte particule: "colo-șa, "ici-șa, "acolo-ia". În unele gramatici tradiționale ale limbii franceze sunt numite particule elementele "-ci" și "-là" adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: "celui-ci „acesta”, "ce garçon-là „băiatul
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului acestuia”. În limba română standard există două asemenea particule: În graiuri există și alte particule: "colo-șa, "ici-șa, "acolo-ia". În unele gramatici tradiționale ale limbii franceze sunt numite particule elementele "-ci" și "-là" adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: "celui-ci „acesta”, "ce garçon-là „băiatul acela”. Concepția că particule sunt toate cuvintele invariabile, adică adverbele, prepozițiile, conjuncțiile și
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
În unele gramatici tradiționale ale limbii franceze sunt numite particule elementele "-ci" și "-là" adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: "celui-ci „acesta”, "ce garçon-là „băiatul acela”. Concepția că particule sunt toate cuvintele invariabile, adică adverbele, prepozițiile, conjuncțiile și interjecțiile, este veche și cea mai largă despre aceste cuvinte. În sensul cel mai restrâns, particule sunt numai cuvintele cu funcție modală care, considerate singure, nu răspund la nicio întrebare. Între
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: "celui-ci „acesta”, "ce garçon-là „băiatul acela”. Concepția că particule sunt toate cuvintele invariabile, adică adverbele, prepozițiile, conjuncțiile și interjecțiile, este veche și cea mai largă despre aceste cuvinte. În sensul cel mai restrâns, particule sunt numai cuvintele cu funcție modală care, considerate singure, nu răspund la nicio întrebare. Între aceste două concepții există diverse viziuni intermediare. Bussmann 1998, de exemplu, menționează și el sensul larg tradițional, cuprinzând și alte cuvinte invariabile care nu sunt
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
la nicio întrebare. Între aceste două concepții există diverse viziuni intermediare. Bussmann 1998, de exemplu, menționează și el sensul larg tradițional, cuprinzând și alte cuvinte invariabile care nu sunt niciuna din aceste părți de vorbire. Pentru el, în sens restrâns particule sunt interjecțiile, cuvintele negative, cuvintele numite particule modale, cele numite particule de gradare și conectorii logici. Helbig 1994 menționează de asemenea sensul larg dat mai sus noțiunii de particulă. În sensul restrâns pe care i-l dă el, particule sunt
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
există diverse viziuni intermediare. Bussmann 1998, de exemplu, menționează și el sensul larg tradițional, cuprinzând și alte cuvinte invariabile care nu sunt niciuna din aceste părți de vorbire. Pentru el, în sens restrâns particule sunt interjecțiile, cuvintele negative, cuvintele numite particule modale, cele numite particule de gradare și conectorii logici. Helbig 1994 menționează de asemenea sensul larg dat mai sus noțiunii de particulă. În sensul restrâns pe care i-l dă el, particule sunt acele cuvinte care sunt incluse în părțile
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
Bussmann 1998, de exemplu, menționează și el sensul larg tradițional, cuprinzând și alte cuvinte invariabile care nu sunt niciuna din aceste părți de vorbire. Pentru el, în sens restrâns particule sunt interjecțiile, cuvintele negative, cuvintele numite particule modale, cele numite particule de gradare și conectorii logici. Helbig 1994 menționează de asemenea sensul larg dat mai sus noțiunii de particulă. În sensul restrâns pe care i-l dă el, particule sunt acele cuvinte care sunt incluse în părțile de vorbire tradiționale, dar
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
niciuna din aceste părți de vorbire. Pentru el, în sens restrâns particule sunt interjecțiile, cuvintele negative, cuvintele numite particule modale, cele numite particule de gradare și conectorii logici. Helbig 1994 menționează de asemenea sensul larg dat mai sus noțiunii de particulă. În sensul restrâns pe care i-l dă el, particule sunt acele cuvinte care sunt incluse în părțile de vorbire tradiționale, dar care în anumite contexte nu au funcție sintactică la nivelul sintagmei, propoziției sau al frazei, ci doar funcție
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
restrâns particule sunt interjecțiile, cuvintele negative, cuvintele numite particule modale, cele numite particule de gradare și conectorii logici. Helbig 1994 menționează de asemenea sensul larg dat mai sus noțiunii de particulă. În sensul restrâns pe care i-l dă el, particule sunt acele cuvinte care sunt incluse în părțile de vorbire tradiționale, dar care în anumite contexte nu au funcție sintactică la nivelul sintagmei, propoziției sau al frazei, ci doar funcție modală și/sau pragmatică. Pe lângă particulele modale, ia în seamă
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
i-l dă el, particule sunt acele cuvinte care sunt incluse în părțile de vorbire tradiționale, dar care în anumite contexte nu au funcție sintactică la nivelul sintagmei, propoziției sau al frazei, ci doar funcție modală și/sau pragmatică. Pe lângă particulele modale, ia în seamă și alte tipuri de particule care corespund acestui criteriu. Crystal 2008 numește particule cuvinte care nu intră în celelalte clase de cuvinte invariabile, dând ca exemple cuvântul englezesc "to" identic cu prepoziția "to", dar folosit ca
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
sunt incluse în părțile de vorbire tradiționale, dar care în anumite contexte nu au funcție sintactică la nivelul sintagmei, propoziției sau al frazei, ci doar funcție modală și/sau pragmatică. Pe lângă particulele modale, ia în seamă și alte tipuri de particule care corespund acestui criteriu. Crystal 2008 numește particule cuvinte care nu intră în celelalte clase de cuvinte invariabile, dând ca exemple cuvântul englezesc "to" identic cu prepoziția "to", dar folosit ca marcă a infinitivului, cuvântul negativ "not" „nu”, cuvintele folosite
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
care în anumite contexte nu au funcție sintactică la nivelul sintagmei, propoziției sau al frazei, ci doar funcție modală și/sau pragmatică. Pe lângă particulele modale, ia în seamă și alte tipuri de particule care corespund acestui criteriu. Crystal 2008 numește particule cuvinte care nu intră în celelalte clase de cuvinte invariabile, dând ca exemple cuvântul englezesc "to" identic cu prepoziția "to", dar folosit ca marcă a infinitivului, cuvântul negativ "not" „nu”, cuvintele folosite cu așa-numitele „verbe frazale” ("come in „a
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
cuvântul englezesc "to" identic cu prepoziția "to", dar folosit ca marcă a infinitivului, cuvântul negativ "not" „nu”, cuvintele folosite cu așa-numitele „verbe frazale” ("come in „a intra”, "get up „a se scula”) și conectorii, pe care îi numește și particule pragmatice: "you know" „știi”, "I mean" „vreau să spun”. Unii lingviști includ în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
not" „nu”, cuvintele folosite cu așa-numitele „verbe frazale” ("come in „a intra”, "get up „a se scula”) și conectorii, pe care îi numește și particule pragmatice: "you know" „știi”, "I mean" „vreau să spun”. Unii lingviști includ în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
particule pragmatice: "you know" „știi”, "I mean" „vreau să spun”. Unii lingviști includ în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar alții le includ printre particule în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar alții le includ printre particule în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte începând cu sfârșitul anilor 1960 și includea și ceea ce mai târziu a fost
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar alții le includ printre particule în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte începând cu sfârșitul anilor 1960 și includea și ceea ce mai târziu a fost delimitat ca particulă. Kugler delimitează modalizatorul de
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
alții le includ printre particule în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte începând cu sfârșitul anilor 1960 și includea și ceea ce mai târziu a fost delimitat ca particulă. Kugler delimitează modalizatorul de particulă prin gradul lor de autonomie. Modalizatorul, pe lângă faptul că poate fi inclus într-o propoziție completă ( "Géza biztosan eltalálta a célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta”), poate constitui și singur o propoziție neanalizabilă răspunzând
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte începând cu sfârșitul anilor 1960 și includea și ceea ce mai târziu a fost delimitat ca particulă. Kugler delimitează modalizatorul de particulă prin gradul lor de autonomie. Modalizatorul, pe lângă faptul că poate fi inclus într-o propoziție completă ( "Géza biztosan eltalálta a célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta”), poate constitui și singur o propoziție neanalizabilă răspunzând la o întrebare totală, așa cum
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta”), poate constitui și singur o propoziție neanalizabilă răspunzând la o întrebare totală, așa cum răspunde la o asemenea întrebare "da" sau "nu": "- Géza eltalálta a célt? - Biztosan" „- Géza a nimerit ținta? - Cu siguranță”. Dimpotrivă, particula nu poate funcționa singură și nu răspunde la niciun fel de întrebare. Și alți autori disting particulele de cuvintele pe care alții le numesc modalizatori, considerând aceste cuvinte niște adverbe aparte, care funcționează în cadrul propoziției, dar nu determină un singur
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
întrebare totală, așa cum răspunde la o asemenea întrebare "da" sau "nu": "- Géza eltalálta a célt? - Biztosan" „- Géza a nimerit ținta? - Cu siguranță”. Dimpotrivă, particula nu poate funcționa singură și nu răspunde la niciun fel de întrebare. Și alți autori disting particulele de cuvintele pe care alții le numesc modalizatori, considerând aceste cuvinte niște adverbe aparte, care funcționează în cadrul propoziției, dar nu determină un singur element al ei, ci modifică sensul întregii propoziții. Problema categorizării particulelor considerate parte de vorbire aparte, eventual
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
de întrebare. Și alți autori disting particulele de cuvintele pe care alții le numesc modalizatori, considerând aceste cuvinte niște adverbe aparte, care funcționează în cadrul propoziției, dar nu determină un singur element al ei, ci modifică sensul întregii propoziții. Problema categorizării particulelor considerate parte de vorbire aparte, eventual împreună cu modalizatorii, este tot atât de complexă ca și cea a delimitării lor, ceea ce se vede din propunerile diverse ale lingviștilor. În gramatici ale limbii germane se găsesc ca subclase: În gramatici ale limbilor standard din
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
complexă ca și cea a delimitării lor, ceea ce se vede din propunerile diverse ale lingviștilor. În gramatici ale limbii germane se găsesc ca subclase: În gramatici ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), unele categorii de particule sunt luate în seamă de mai mulți autorii, dar sunt și categorii considerate numai de unul sau altul din ei. Categorii de particule: Barić 1997 și Klajn 2005 includ printre particule și așa-numitele cuvinte de umplutură, nepurtătoare de informație
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
subclase: În gramatici ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), unele categorii de particule sunt luate în seamă de mai mulți autorii, dar sunt și categorii considerate numai de unul sau altul din ei. Categorii de particule: Barić 1997 și Klajn 2005 includ printre particule și așa-numitele cuvinte de umplutură, nepurtătoare de informație, care îi servesc vorbitorului să câștige timp de gândire, sau sunt ticuri verbale, de exemplu: "Bio sam tamo pa, ovaj, nisam vidio ništa
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), unele categorii de particule sunt luate în seamă de mai mulți autorii, dar sunt și categorii considerate numai de unul sau altul din ei. Categorii de particule: Barić 1997 și Klajn 2005 includ printre particule și așa-numitele cuvinte de umplutură, nepurtătoare de informație, care îi servesc vorbitorului să câștige timp de gândire, sau sunt ticuri verbale, de exemplu: "Bio sam tamo pa, ovaj, nisam vidio ništa" „Am fost acolo și, păi, n-am văzut
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]