13,581 matches
-
Mondială a Sănătății (OMS). Viziunea asupra clasificării bolilor nu este unitară, diferitele puncte de vedere care stau la baza încercărilor de sistematizare reflectând fie dorința de a răspunde unor necesități de ordin practic, fie o anume concepție asupra problemelor de patologie generală. Există diverse criterii de clasificare a maladiilor: Sub aspect general, evoluția unei boli cuprinde trei etape: debutul, perioada de stare și sfârșitul. Perioada de debut - în sens scolastic - are două faze: Perioada de stare este variabilă ca durată: Finalul
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
cel mai mare de ameliorare prin fenomenul Placebo se înregistrează în manifestările somatoforme hipocondrice și în simptome că: anxietatea, depresia exogena, insomnia și astenia. În general întreaga fenomenologie neurotica se poate ameliora prin administrarea substanțelor Placebo, cu amendamentul că în patologia neurotica efectul Placebo este invers proporțional cu intensitatea manifestărilor clinice, cu durata bolii și cu cantitatea de medicamente primite anterior. Efectul Placebo este mai intens în cazul nevrozelor decât în cel al psihozelor. În cadrul nevrozelor, fenomenul se manifestă mai intens
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
de procesul imitației. I. FACTORII EXTRA-SOCIALI Sinuciderea și stările psihopatice Una dintre tezele abordate de Durkheim susține că sinuciderea este o formă de nebunie, dar nu poate fi decât o nebunie parțială și limitată la un singur act. În terminologia patologiei tradiționale, delirul cu arie restrânsă se numește MONOMANIE. Ex: monomanul simte nevoia irațională și absurdă de a bea, de a fuma sau de a înjura, toate celelalte acte ale sale, ca și toate celelalte gânduri, fiind de o riguroasă certitudine
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
perioadă petrecută la Viena, se mută în anul următor în capitala germană. În 1820 a fost numit "Armenarzt" (un fel de "medic al săracilor"), iar în 1830 a intrat la Universitatea berlineză ca "Privatdozent" în medicină, ținând cursuri în domeniul patologiei speciale și terapiei. În perioada epidemiei de holeră din 1831 - 1837, activa la spitalele din Berlin. În 1838 este numit "profesor asistent", iar în 1840 preia conducerea Universității Policlinice. În 1845 a fost numit șeful catedrei de Patologie Specială și
Moritz Heinrich Romberg () [Corola-website/Science/313177_a_314506]
-
în domeniul patologiei speciale și terapiei. În perioada epidemiei de holeră din 1831 - 1837, activa la spitalele din Berlin. În 1838 este numit "profesor asistent", iar în 1840 preia conducerea Universității Policlinice. În 1845 a fost numit șeful catedrei de Patologie Specială și Terapie și director al Policlinicii Regale, dar renunță la acestea pentru a rămâne "medicul săracilor". Romberg a fost primul medic ce a acordat atenție deosebită neuropatologiei. Doi termeni medicali îi poartă numele:
Moritz Heinrich Romberg () [Corola-website/Science/313177_a_314506]
-
Ludwig Traube (n. 12 ianuarie 1818 - d. 11 aprilie 1876) a fost medic german. Este cunoscut ca unul dintre fondatorii patologiei experimentale în Germania. A fost tatăl celebrului paleograf Ludwig Traube (1861 - 1907). A fost fiul unui comerciant de vinuri evreu. În 1835, încheie studiile la gimnaziul din Ratibor, ca apoi să urmeze studii de medicină la Breslau, Berlin și Viena
Ludwig Traube (medic) () [Corola-website/Science/313182_a_314511]
-
cărți și atlase de specialitate pe care care le menționam mai jos: 1. Nerurinomul Spinal - Teza de Doctorat, 1972 ; 2. Tratat de Neurologie - vol.1, Editura Medicală, 1979; 3. Tratat de Neurologie - vol. ÎI, Editura Medicală, 1980; 4. Tratat de patologie chirurgicală - vol.IV, Editura Medicală 1983; 5. Sistemul arterial aortic. Patologie și tratament chirurgical, vol. ÎI - Editură Medicală, 1983; 6. Psihoneurologie - Editură Academiei RSR, 1983; 7. Bolile Vasculare ale Creierului și Măduvei Spinării, vol ÎI. Bolile vasculare ischemice. Partea a
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
jos: 1. Nerurinomul Spinal - Teza de Doctorat, 1972 ; 2. Tratat de Neurologie - vol.1, Editura Medicală, 1979; 3. Tratat de Neurologie - vol. ÎI, Editura Medicală, 1980; 4. Tratat de patologie chirurgicală - vol.IV, Editura Medicală 1983; 5. Sistemul arterial aortic. Patologie și tratament chirurgical, vol. ÎI - Editură Medicală, 1983; 6. Psihoneurologie - Editură Academiei RSR, 1983; 7. Bolile Vasculare ale Creierului și Măduvei Spinării, vol ÎI. Bolile vasculare ischemice. Partea a II-a, Editura Academiei RSR, 1984 8. Bolile Vasculare ale Creierului
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
Academiei Române,1993; 15. Maladia Alzheimer, Editura Militară, 1996; 16. Scluptură în creier, Editura Du Style, 1998; 17. Apoptoza, Editura Academiei, 1999; 18. Tratat de Neuropsihologie, Editura Medicală, 2000; 19. Actualități și perspective în Neurochirurgie, Editura Național, 2000; 20. Atlas de patologie chirurgicală a creierului, Editura Moonfal Press, 2000; 21. Lasers în Neurosurgery, Editura Academiei, 2001; 22. Vascularizația arterială și venoasa a creierului, Editura Tipart Group, 2001; 23. Sinteze Neurochirurgicale, Editura Ceres, 2001; 24. Atlas of Surgical Pathology of the Brain, Editura
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
of Surgical Pathology of the Brain, Editura Moonfal Press, 2002; 25. Apoptoza, Ediția II-a - revăzuta și adăugita, Editura Academiei, 2002; 26. Tratat de Neuropsihologie, vol. I, Editura Medicală, 2002; 27. Ateroscleroza cerebrală ischemica, Editura Medicală, 2004; 28. Atlas de patologie cerebro-vasculară, Editura Cartea Universitară București, 2005; 29. Programed cell death în the vascular diseases of the brain, Editura Cartea Universitară București, 2005; 30. Clinică și morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editură Cartea Universitară București, 2005; 31. Cerebrovascular malformations
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
brain - An atlas of light and electron microscopy - Editură Cartea Universitară București, 2006; 35. Cerebral Vascular Occlusions - An atlas of hystopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București, 2006; 36. Tratat de Neuropsihologie vol. I și ÎI, Editura Medicală, 2006; 37. Patologia neurochirurgicală a hipofizei - Editură Didactica și Pedagogica, București, 2006; 38. Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular Tumorigenesis în the Brain - An atlas of cerebrovascular cytohistopathology - Editură Cartea Universitară București, 2007; 39. Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular tumorigenesis în the Brain - An atlas of
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
internaționale precum și în cartea "Lasers în Neurosurgery" apărută în 2001. A studiat histopatologia tumorilor cerebrale a caror rezultate sunt publicare în cartea "Atlas of Surgical Pathology of the Brain" apărută în 2001. În 2006 a descris sindromul carotido-optico-falciform în cartea "Patologia Neurochirurgicală a hipofizei" (2006). A efectuat pentru prima dată în țară, un studiu cu privire la rolul interacțiunii celor două hemisfere cerebrale în integrarea sistemului limbajului, publicat în "Rev. Roum Sci Sociales-Série de Psychologie" (1987); un studiu privind nivelul serologic al moleculelor
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
și apoi în revistă internațională "Eur. Neurol." (1977). A efectuat și studiat cu ajutorul microscopului operator peste 1000 de biopsii vasculare cerebrale ale căror rezultate sunt publicate în cărțile: "Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian" (1988); "Ateroscleroza cerebrală ischemica (2004);" "Atlas de patologie cerebro-vasculară" (2005); "Programed cell death în the vascular diseases of the brain" (2005); și în revistele cu circulație internațională Romanian J Geront. Geriatrics 1986, Proc. Rom. Acad. Series B (2001; 2002, 2003) și prezentate apoi la diferite congrese interne și
Leon Dănăilă () [Corola-website/Science/313253_a_314582]
-
sindroame incluse ulterior în sindromul Ulise: În contradicție cu această poziție pasivă a clinicianului, indus în eroare de laborator și care parează cu perspicacitate, reducând eroarea la starea inocentă de „ne-boală” și accentuând că sindromul Ulise nu este o patologie iatrogenă (boală provocată, sau augmentată de medic, sau de personalul medical aflat sub controlul medicului) au apărut articole care menționau responsabilitatea clară și directă a clinicianului și care prezentau potențialul patogenic al «ne-bolilor». O poziție netă este prezentată de
Sindromul Ulise () [Corola-website/Science/314535_a_315864]
-
prelevarea corectă a probei, asigurarea transportului probei spre examinare în mod rapid și în condiții oportune, interpretarea înțeleaptă a rezultatelor, toate aceste faze sunt sub grija și responsibilitatea nemijlocită a clinicianului. Poziția medicinii moderne este că sindromul Ulise este o patologie iatrogenă. Sindromul emigranților cu stres cronic multiplu a fost lansat în ultimii ani, ca o nouă interpretatre, sau ca o variantă a sindromului Ulise, de câtre școala de psihiatrie spaniolă. Prof. Dr. Joseba Achotegui, specialistă în psihiatria emigranților la Univesitatea
Sindromul Ulise () [Corola-website/Science/314535_a_315864]
-
cronic multiplu a fost lansat în ultimii ani, ca o nouă interpretatre, sau ca o variantă a sindromului Ulise, de câtre școala de psihiatrie spaniolă. Prof. Dr. Joseba Achotegui, specialistă în psihiatria emigranților la Univesitatea din Barcelona, care a studiat patologia de emigrație în Spania, a descris în 2002 un sindrom psihopatologic al emigranților, aflați în condiții de stres prelungit, care le reduce capacitatea de adaptare și lasă sechele care se exprimă în timp, chiar și după ani de la reașezare ("Immigrant
Sindromul Ulise () [Corola-website/Science/314535_a_315864]
-
integreze psihofiziologia, psihobiologia și neurobiologia cu psihologia cognitivă. Cuvintul "neuroștiințe" este relativ nou, prima societate de neuroștiințe fiind înființată abia în 1970. Ca domeniu, neuroștiințele se ocupă cu structura, funcția, neuroevoluționismul, dezvoltarea, genetică, biochimia, fiziologia, farmacologia, informatica, neuroștiințele computaționale și patologia sistemului nervos. În mod tradițional a fost văzută ca o ramură a biologiei. Cu toate acestea, recentele contribuții precum și interesul arătat de mai multe discipline, cum ar fi psihologia cognitivă, informatică, statistică, fizică și medicină, au dus la o abordare
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
la pct. 2 și 3 vor fi implementate ca proiecte-pilot în conformitate cu Planul multianual privind activitățile de prevenire/depistare precoce a cancerului, parte integrantă a Planului național integrat de control al cancerului. 2. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică Obiective: a) prevenirea depresiei și a suicidului; ... b) promovarea sănătății mintale la locurile de muncă; ... c) asigurarea accesului la programe de sănătate mintală specifice pentru copii și adolescenți; ... d) creșterea sistemului de a aborda problematica consumului de alcool prin
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
ortopedie Obiectiv: Asigurarea tratamentului: a) bolnavilor cu afecțiuni articulare prin endoprotezare; ... b) pierderilor osoase importante epifizo-metafizare de cauză tumorală sau netumorală prin endoproteze articulare tumorale; ... c) bolnavilor cu diformități de coloană vertebrală prin implant segmentar de coloană; ... d) bolnavilor cu patologie tumorală, degenerativă sau traumatică prin chirurgie spinală; ... e) tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi de fixare. ... Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană Obiective: a) tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienților cu transplant; ... b
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
respectiv medicină internă. După trei ani de secundariat se prezintă la un concurs de medici de spitale mixte unde reușește pe primul loc. Profesorul Iacobovici îl cooptează la nou-înființatul Spital de Urgențe. Se remarcă prin îndrăzneala cu care abordează diversele patologii, succesele sale dărâmând uneori concepte bine înrădăcinate. Devine medic primar la 30 de ani, iar în 1935 devine membru fondator al Societății Române de Ortopedie. În urma unei polemici la examenul de primariat, în care reproșează o nedreptate profesorului Iacobovici, este
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor", unitate de prestigiu a cercetării românești. Activitatea științifică a lui Sergiu Fendrihan cuprinde mai multe domenii de activitate și anume domeniul microbiologiei de mediu în special cercetări privind microorganismele extremofile, biodeteriorarea monumentelor de patrimoniu, patologia și protecția plantelor, precum și domenii că bioremedierea și astrobiologia, elaborând mai multe cărți, tratate, articole în reviste internaționale și naționale. Are mai mult de 35 de aprticipari la manifestări științifice internaționale precum și numeroase participări la cele naționale. Pentru activitatea sa
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
21). Următoarele condiții se asociază cu risc crescut de amputație: ● neuropatia periferică cu pierderea sensibilității dureroase ● biomecanica alterată (în prezența neuropatiei) ● semne de presiune crescută (eritem, hemoragie subiacentă unui calus) ● puls pedios slab sau absent ● istoric de ulcere sau amputații ● patologie unghială severă Recomandări standard: R 69. Toate persoanele cu diabet zaharat vor fi supuse anual unui examen minuțios al piciorului pentru a identifica factorii predictivi de ulcere sau amputații (B). R 70. Toți pacienții diabetici vor primi instrucțiuni generale privind
GHID din 1 martie 2016 la Ordinul nr. 226/2015 , privind modificarea anexei nr. 12 la Ordinul nr. 1.059/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270343_a_271672]
-
de profil, măsurile de contenție, precum și criteriile pe care o organizație neguvernamentală trebuie să le îndeplinească în situația în care efectuează vizite de monitorizare în unitățile sanitare cu specific psihiatric. ... (2) În cadrul Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică al Ministerului Sănătății, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, cu avizul Comisiei de psihiatrie și psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătății, propune și monitorizează programe de depistare precoce a unor tulburări psihice cu impact socioeconomic major și de
NORME DE APLICARE din 15 aprilie 2016(*actualizate*) a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271516_a_272845]
-
de inventariere constituită de managerul spitalului, în condițiile legii. ... Articolul 24 Cabinetul de medicină dentară are următoarele atribuții: a) asigură servicii medicale stomatologice pacienților internați în spital; ... b) oferă informații pacienților despre serviciile acordate; ... c) acordă consiliere în scopul prevenirii patologiei stomatologice; ... d) aplică măsuri de igienă oro-dentară; ... e) asigură aprovizionarea cu instrumentar, materiale sanitare și tot ceea ce este necesar pentru buna funcționare a cabinetului. ... Articolul 25 Compartimentul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale funcționează în conformitate cu prevederile legale în vigoare
REGULAMENT din 11 aprilie 2016 de organizare şi funcţionare al Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271424_a_272753]
-
apărarea sănătății mintale, prevenirea și tratamentul tulburărilor psihice. Articolul 3 Ministerul Sănătății este autoritatea competentă pentru organizarea și controlul activității de ocrotire a sănătății mintale a populației. Articolul 4 Ministerul Sănătății elaborează Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică, corespunzător cerințelor de sănătate ale populației. Articolul 5 În sensul prezentei legi: a) prin persoană cu tulburări psihice se înțelege persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanțe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în
LEGE nr. 487 din 11 iulie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271561_a_272890]