14,044 matches
-
pe care o acordăm fiecărei dimensiuni este în funcție de mulțimea variabilelor școlare implicate. Cum rezolvăm însă problema? În opinia noastră, fiecăreia dintre valorile propuse de Gibb îi corespunde un întreg evantai de polarizări spre alte valori; dacă vom concepe o analiză procesuală, sistemică și profundă, vom putea identifica trasee comune care unesc așa-numite valori-tranzit, valori pe care individul nu le oferă în interrelaționările cu celălalt, dar prin prisma cărora își gândește acțiunile. Aceste valori-tranzit sunt flexibile și permit variații destul de mari
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a depășirii acestora. Comunicarea reprezintă un sistem deschis, influențat de extrem de mulți factori; de aceea, atunci când ne referim la conceptul de „barieră” în cadrul procesului de comunicare, lucrurile nu sunt tocmai simple. În primul rând, dificultatea constă în necesitatea unei viziuni procesuale și, mai ales, progresive asupra acestor elemente, de altfel componente importante ale procesului de comunicare ca atare, așa cum vom vedea mai departe. Iată de ce vom vorbi despre bariere care țin de sistem (în sensul că le identificăm ușor fie la
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sistematizat schimburile verbale care se petrec în clasă; sistemul este folositor, dacă este să-l integrăm în conceptul de ascultare interactivă, în sensul că ne oferă o bază de plecare, dar - în opinia noastră - se limitează la atât, neoferind dimensiunea procesuală, interactivă a comunicării: A. Profesorul inițiază comunicarea: • oferă informații și opinii; • oferă direcții; • pune întrebări închise; • pune întrebări deschise. B. Răspunsul profesorului: • acceptă: - idei; - comportamente; - sentimente; • respinge: - idei; - comportamente; - sentimente. C. Răspunsul elevului/studentului: • răspunde profesorului: - predictibil; - nepredictibil; • răspunde altcuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etc. Trebuie spus și că larga dezvoltare a legăturilor dintre tipurile de conflicte și flexibilitatea granițelor dintre acestea diminuează semnificativ eficiența unor criterii, în sensul absolut al cuvântului, de tipologizare a acestora; de aceea, credem noi, devine mai utilă operspectivă procesuală, sistemică a unui anumit cumul de criterii care ar opera înacelașitimp. În practică, există o multitudine de tipuri ale conflictului; vom vorbi însă la început despre patru mari tipuri de conflict: - conflictul-scop, care apare atunci când o persoană dorește rezultate diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tip special de grup, și anume echipa educațională, pe care o putem integra la limitele unor definiții ce preiau și folosesc achizițiile teoretico-metodologice atât ale psihologiei sociale (referitor la dinamica grupurilor), ale psihologiei organizaționale (deoarece echipa educațională are multe determinante procesuale similare grupului de lucru din organizații), cât și - desigur - ale pedagogiei. Astfel, vom defini, pentru început, echipele educaționale drept microgrupurile rezultate din divizarea colectivului de cursanți printr-o varietate de tehnici, microgrupuri care, alcătuite pentru îndeplinirea uneia sau a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
manieră, încât fiecare persoană influențează și este influențată de fiecare dintre celelalte persoane” (apud Forsyth, 1983, p. 8); chiar autorul citat oferă, într-o prezentare mai detaliată a grupului, câteva elemente de definire a acestuia, deosebit de utile într-o analiză procesuală: astfel, grupul presupune interacțiune, structură (norme, roluri, relații între membri), scopuri comune, nevoia de grup și interdependență dinamică. Pentru unii dintre autori, claritatea, simplitatea și obiectivarea practică a definiției sunt importante; astfel, grupul înseamnă „două sau mai multe persoane care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
audienței; - „legiferarea”; - analiza și dezbaterea; - evaluarea; - relegiferarea jocului de rol; - generalizarea în viața de zi cu zi a clasei de elevi/grupei de studenți (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 103). Cross vede tehnica jocurilor de rol, într-un mod direct și procesual, drept una în care „fiecare subiect este îndemnat să preia o parte dintr-un caracter particular și să interpreteze comportamentul pe care în mod natural respectivul caracter l-ar presupune; primind îndrumări specifice, persoanele ce trebuie să joce astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
final, formatorul însumează banii pariați pe fiecare soluție și o declară câștigătoare pe cea care a strâns cel mai mult. 13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiunetc "13.2. Metode centrate pe reflecție, observare și acțiune" Credincioși perspectivei procesuale în care gândim câmpul de cercetare al metodologiei didactice, am inclus aici aria metodelor bazate pe reflecția asupra fenomenului, observarea acestuia și acțiunea (reală și simulată) în vederea găsirii căilor celor mai bune de rezolvare a posibilelor probleme. Este evident că
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne conferă legitimitatea celui de-al doilea criteriu la care facem apel (cel privind metoda pe care cadrul didactic o va folosi în continuitatea ice-breaking) și nu doar atât; observăm utilitatea folosirii ambelor criterii simultan într-o viziune integratoare și procesuală, o perspectivă cu utilitate practică evidentă. Totodată, acest al doilea criteriu ne permite să integrăm exercițiile de spargere a gheții într-un mod unitar în metoda de interacțiune educațională pe care profesorul o va folosi în continuare; să vedem cum
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ajustarea, reconfigurarea, realizarea unor structuri stabile și adaptative, dinamice și flexibile ale economiei reale, asigurarea unor legături eficiente și oportune între sectoare, ramuri și regiuni, apte să valorifice plenar funcționalismele piețelor, potențialele agenților economici și capacitățile reglative ale instrumentelor politicilor procesuale (fiscală, monetară, de venituri, de prețuri etc.). Promovarea politicilor structurale implică mobilizarea, orientarea, valorificarea și eficientizarea surselor financiare necesare realizării ajustărilor și reconfigurărilor structurale, aceasta presupunând identificarea, evaluarea și integrarea coordonativă a resurselor, fluxurilor, instituțiilor, instrumentelor și piețelor financiare, astfel încât
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
prin care o accepție din trecut ne influențează, fără să știm, viața. O sugestie sau o influență externă nu poate avea un efect asupra noastră dacă nu a depășit cenzurile interne, iar emoționalitatea joacă un rol important în „tulburarea apelor” procesuale. Ea perturbă sau chiar blochează conexiunile neurocerebrale în direcțiile zonelor din creier răspunzătoare de logică și rațiune, câmpul conștientului se îngustează și transa devine posibilă. Paradigma hipnozei aplicată maselor face ca parolele propagandei să capete o existență de sine stătătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1999, p. 237). Abordarea integrată a curriculumului și varianta concretă a temelor cross-curriculare (numite uneori, nu întâmplător, teme transversale) se încadrează, credem, în orientarea acestuia ca praxis. Din multe puncte de vedere, curriculumul ca praxis este o evoluție a modelului procesual. În acest cadru însă se adaugă poziția explicită a intereselor pe care un curriculum le servește. Abordarea ca praxis a teoriei și practicii curriculare presupune angajamentul explicit în direcția bunăstării sociale și a emancipării spiritului uman. Acțiunea este de această
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
grade diferite de integrare la nivelul obiectivelor, conținuturilor, metodologiei, conceptelor etc., atingerea unor rezultate pentru care este nevoie de o organizare tematică/integrată a curriculumului. Abordarea cross-curriculară reprezintă o ipostază a abordării integrate a curriculumului care se fundamentează pe viziunea procesuală asupra acestuia. În acest sens, curriculumul nu mai este înțeles ca un produs fizic concret, tangibil, ci mai degrabă ca rezultatul cumulat al interacțiunilor dintre profesor, elev și cunoaștere. Procesul activ dintre principalele elemente implicate nu poate fi înlocuit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
p. 8). Această viziune apropie într-o mare măsură înțelegerea procesului curricular de sensul modern al activității de training (formare continuă a adulților, educație nonformală a tinerilor etc.). Putem invoca însă cel puțin două elemente care diferențiază curriculumul, în accepțiunea procesuală, de educația nonformală: contextul în care se derulează procesul (numai în situații de tip școlar sau de învățare în instituții formale) și planificarea procesului în avans. Stenhouse (1975, p. 142) a avut un rol major în cristalizarea teoretică și metodologică
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de identificare și eliminare a riscului potențial În momentul utilizării ; pentru aceasta se pot utiliza instrumente cum ar fi : analiza modurilor de defectare și efectelor acestora ; analiza cauză -efect ; diagrama de relații ; tehnici de clasificare ; tehnici de simulare. Conform abordării procesuale, orice proces cuprinde elemente de intrare și de ieșire. Firma trebuie să identifice aceste elemente, elemente care reprezintă practic relațiile de legătură Între diferitele procese din firmă. Elemente de intrare pentru procesul de proiectare -dezvoltare pot fi :studii de marketing
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
3.Stabilirea clară a nivelurilor de competență, a autorității și a responsabilităților pentru Întreg personalul. Instruirea și perfecționarea personalului. Crearea unui cadru pentru asumarea răspunderii personalului și implicarea acestuia În deciziile operaționale și În Îmbunătățirea continuă a proceselor. 4.Abordare procesuală Identificarea și menținerea unor procese documentate. Identificarea explicită a clienților și furnizorilor interniexterni ai proceselor. Stabilirea proprietarilor proceselor și a indicatorilor de performanță ai proceselor. 5. -Abordare sistemică la nivelul conducerii: Stabilirea, implementarea și menținerea unui sistem al calității documentat
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
a îngrijirilor furnizate -rentabilitatea sistemului responsbilitatea statului față de sănătatea publică Definiția Sănătății Nu există o definiție unică, ci o pluralitate de definiții, pluralitate care ține de cunoștințele acumulate, de dinamica și specificul valorilor culturale și pentru ca sănătatea are un caracter procesual, evolutiv. În lista largă a definițiilor se folosesc mai multe criterii, cel mai frecvent utilizate fiind: -bunăstarea funcțională -capacitatea organismului de a se adapta la condițiile variate de viață și muncă -condiția umană care îl face pe individ creativ Definiția
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
important apărător al argumentului ontologic, care prin contribuțiile sale a adus o lumină nouă și o interpretare originală asupra argumentului ontologic: Charles Hartshorne. El nu este numit în general un filosof analitic, ci este mai degrabă un reprezentant al filosofiei procesuale și al teismului neoclasic. Hartshorne a văzut datoria filosofiei în termeni mai largi, încercând să ofere ipoteze metafizice în funcție de care experiența să poată fi cunoscută. Acest lucru nu afectează plasarea sa în contextul lucrării de față deoarece este cât se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unui criteriu prin care să fie distinse proprietățile esențiale de cele accidentale. Dar a reuși o interpretare și un criteriu pentru proprietățile esențiale implică o trecere de la semantică la metafizică. Din punctul de vedere al multor filosofi, adepți ai filosofiei procesuale, problema modalităților de re trebuie văzută, în ultimă instanță, ca o problemă metafizică 308. Goodwin arată că în cazul în care lumile posibile sunt considerate stări viitoare ale acestei lumi și dacă identitatea substanțială printre lumi este o identitate genetică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se arăta legăturile cu teismul clasic prin menținerea principalelor teze susținute de teismul clasic, dar și pentru a arăta depășirea acestuia pentru o mai bună
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
În teismul clasic, Dumnezeu apare descris în termeni absoluți în ceea ce privește calitățile sale precum omnisciența sau omnipotența, și nu se poate schimba pentru că schimbarea ar anula perfecțiunea ființei divine. Dumnezeu a creat lumea ex nihilo, este omnipotent și omniscient. Pentru teismul procesual, indivizii sunt și trebuie considerați, la fel ca Dumnezeu, creatori ai realității înconjurătoare. Prin această perspectivă încearcă să se reducă prăpastia creată în cadrul teismului clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
efectele și astfel, Dumnezeu, cunoscându-se pe sine însuși, trebuie să cunoască orice lucru pe care îl poate produce și nu are nevoie de o relație viitoare cu acele lucruri. În metafizica lui Hartshorne, în particular și în metafizica teismului procesual, în general, a cunoaște o cauză adecvat implică a cunoaște rezultatele sale posibile. Cauzele lasă întotdeauna rezultatele deschise pentru decizii viitoare 351. Spinoza a fost și el de acord cu Aristotel și a considerat că a cunoaște implică ceea ce e
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trebuie să fie considerat în toate aspectele de nedepășit de către alți, deși el se poate autodepăși pe sine în stări viitoare în sensul în care el acumulează informații noi de la un moment la altul 356. Principiul libertății divine în cadrul teismului procesual încearcă să arate că Dumnezeu creează în mod liber, adică face o tranziție de la o posibilitate abstractă către o actualitate concretă. Se consideră de asemenea că trebuie să existe contingență atât în Dumnezeu, cât și în lume actele sale creative
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
într-o manieră în care nu există relativitate sau dependență în Dumnezeu, ca și cunoscător și dependență maximă în creaturi ca și cunoscut. Se spune adesea că putem vorbi de o cunoaștere umană relativă, în timp ce cunoașterea divină este absolută. Teismul procesual propune o abordare care nu consideră cunoașterea divină absolută în toate aspectele sale. Mai mult, a considera cunoașterea noastră relativă doar datorită faptului că suntem inferiori este greșit. O cunoaștere absolută implică un absolutul în ceea ce privește certitudinea și completitudinea, iar pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
loc în afara noastră, în cazul divinității totul are loc înăuntrul ei întreg mediul este intern. Mai mult, dacă multe din evenimentele trecute sunt uitate de către oameni, în cazul lui Dumnezeu totul este reținut, nimic nu este uitat 364. Din perspectiva procesuală este susținut un concept al omniscienței divine prin care Dumnezeu este privit drept ființa de nedepășit și care este în devenire o astfel de ființă acumulează cunoaștere de la un moment la altul, dar nimeni și nimic nu o poate depăși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]