14,766 matches
-
nu se implice în conflicte religioase, luându-și rolul de apărătoare a tuturor confesiunilor”. Între 1544 și 1574, Parlamentul Transilvaniei, numit Dietă, a emis 22 de legi care garantau libertatea religioasă. De exemplu, după întrunirea Dietei la Turda în 1557, regina, susținută de fiul ei, a emis un decret potrivit căruia „fiecare persoană [poate] să aibă orice credință religioasă dorește, cu ritualuri vechi sau noi, și să și-o aleagă după cum consideră de cuviință, cu condiția să nu facă nimănui vreun
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
de cuviință, cu condiția să nu facă nimănui vreun rău”. Această lege a fost numită „prima lege care garantează libertatea religioasă într-o țară”. În Transilvania, toleranța religioasă a ajuns la apogeu sub domnia lui Sigismund al II-lea, fiul reginei Isabella, în 1559. O altă figură importantă în mișcarea antitrinitariană din Transilvania a fost medicul italian Georgio Biandrata. Îndoielile lui asupra Trinității au apărut, după cât se pare, în perioada petrecută în Italia și Elveția, unde se refugiaseră numeroși antitrinitarieni. După ce
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
(28 noiembrie 1700 - 27 mai 1770) a fost regină a Danemarcei și Norvegiei, ca soție a regelui Christian al VI-lea al Danemarcei și al Norvegiei. S-a născut la Castelul Schonberg ca fiica lui Christian Heinrich, Margraf de Brandenburg-Bayreuth-Kulmbach și a soției sale, Contesa Sophie Christiane de Wolfstein
Sofia Magdalena de Brandenburg-Kulmbach () [Corola-website/Science/322586_a_323915]
-
a regelui Christian al VI-lea al Danemarcei și al Norvegiei. S-a născut la Castelul Schonberg ca fiica lui Christian Heinrich, Margraf de Brandenburg-Bayreuth-Kulmbach și a soției sale, Contesa Sophie Christiane de Wolfstein. A fost doamnă de onoare a reginei Poloniei, Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth, unde Christian a venit să-și aleagă o soție. La 7 august 1721 s-a căsătorit cu Prințul Christian. Ca prințesă moștenitoare ea a trăit discret cu soțul ei: cuplul s-a opus celei de-
Sofia Magdalena de Brandenburg-Kulmbach () [Corola-website/Science/322586_a_323915]
-
s-a opus celei de-a doua căsătorii a regelui. Adesea ea este considerată că a fost în spatele faptului că soțul ei și-a încălcat promisiunea de a respecta și proteja drepturile văduvei tatălui său, Anne Sophie Reventlow. A devenit regină a Danemarcei în 1730. Viața cuplului regal a fost armonioasă iar soțul ei a respectat-o și a avut încredere în ea dar Sofia Magdalena a fost nepopulară. A fost acuzată că a creat un fel de cerc în jurul Curții
Sofia Magdalena de Brandenburg-Kulmbach () [Corola-website/Science/322586_a_323915]
-
Viena. Aici, Matthias transferă o parte dintre tablourile și obiectele de artă ale familiei. Comorile rămase la Praga sunt prădate de trupele suedeze în anul 1648, în timpul Războiului de 30 de ani. La scurtă vreme, acestea vor ajunge în colecțiile reginei Cristina de Elveția. La 10 mai 1621, împăratul Ferdinand al II-lea emite un decret potrivit căruia bunurile familiei habsburgice nu puteau fi înstrăinate și nici împărțite. Scopul decretului este acela de a împiedica risipirea colecțiilor de artă care aparțin
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
Prințul Moștenitor Gustav al Suediei, Prinț de Vasa (9 noiembrie 1799 - 4 august/5 august 1877), a fost fiul regelui Gustav al IV-lea al Suediei și a reginei Frederica de Baden. După naștere a fost plasat sub supravegherea doamnei de onoare Hedvig Ulrika De la Gardie, care a fost guvernanta copiilor familiei regale din 1799 până în 1803. Gustav avea zece ani când tatăl lui a fost detronat și a
Gustav, Prinț de Vasa () [Corola-website/Science/322598_a_323927]
-
(4 octombrie 1841 - 19 ianuarie 1925) a fost ultima regină a Regatului celor Două Sicilii. A fost una din cei zece copii ai Ducelui Maximilian Joseph de Bavaria și ai Prințesei Ludovika de Bavaria. A fost sora mai mică a împărătesei Sisi a Austriei care s-a căsătorit cu împăratul
Maria Sofia de Bavaria () [Corola-website/Science/322604_a_323933]
-
Elisabeta - apoi prin Trieste la bordul unei nave a ajuns la Bari unde a fost așteptată de socrul ei regele Ferdinand al II-lea, deja foarte bolnav, de Ducele de Calabria soțul ei, de cei nouă frați vitregi și de regina Maria Tereza, a doua soție a regelui, care conducea familia inclusiv pe prințul moștenitor cu autoritate prin impunerea ideilor sale ultraconservatoare. Ducele de Calabria era un tânăr interesat doar de opere de pietate și de viețile sfinților, nu vorbea germana
Maria Sofia de Bavaria () [Corola-website/Science/322604_a_323933]
-
germana în timp ce soția sa nu vorbea italiana. Suferind de fimoză n-a putut consuma căsătoria timp de mulți ani. După câteva luni, după decesul regelui, soțul ei a devenit regele Francisc al II-lea al celor Două Sicilii iar Maria regină la vârsta de 17 ani însă rămasă sub autoritatea soacrei. Anul următor, regatul celor Două Sicilii a fost invadat de armata lui Giuseppe Garibaldi. Maria a devenit sufletul rezistenței în timp ce armatele soțului ei, depășite, s-au refugiat la Gaeta. Apelul
Maria Sofia de Bavaria () [Corola-website/Science/322604_a_323933]
-
a devenit nașă. Din păcate, copilul a trăit numai trei luni și a murit la 28 martie 1870. Maria Sofia și soțul ei nu au mai avut alți copii. În 1870 Roma a căzut în fața forțelor italiene și regele și regina au plecat în Bavaria. Regele a murit în 1894. Maria Sofia a tăit la Munchen apoi a plecat la Paris unde a prezidat curtea Bourbon în exil. Au existat zvonuri că a fost implicată în asasinarea regelui Umberto I al
Maria Sofia de Bavaria () [Corola-website/Science/322604_a_323933]
-
plăcea vânătoarea și opera. El a adunat una dintre cele mai mari colecții de opere din Europa. La 19 ianuarie 1729, Iosif se căsătorește cu infanta Mariana Victoria a Spaniei, fiica regelui Filip al V-lea al Spaniei și a reginei Elisabeth Farnese, și sora mai mare a Barbara a Portugaliei căsătorită cu viitorul Ferdinand al VI-lea al Spaniei. Mariana Victoria iubea muzica și vânătoarea, dar a fost, de asemenea, o femeie serioasa, căreia nu-i plăceau aventurile regelui și
Iosif I al Portugaliei () [Corola-website/Science/322669_a_323998]
-
contelui Geoffrey I. Mireasa avea 40 ani și era văduvă de două ori din căsătoriile cu contele Ștefan de Gévaudan și contele Raymond de Toulouse, Prinț de Gothia. Această uniune a fost strict politică și aranjă de rege, la sfatul reginei Emma și a contelui Geoffrey I, cu dublul scop de a restabili prezența carolingiană în sudul Regatului francilor, și (în conformitate cu Richerus) pentru a obține sprijinul domnilor locali în lupta sa împotriva Roberțienilor. Imediat după nuntă, Ludovic și Adelaide-Blanche au fost
Ludovic al V-lea al Franței () [Corola-website/Science/322652_a_323981]
-
contelui Geoffrey I, cu dublul scop de a restabili prezența carolingiană în sudul Regatului francilor, și (în conformitate cu Richerus) pentru a obține sprijinul domnilor locali în lupta sa împotriva Roberțienilor. Imediat după nuntă, Ludovic și Adelaide-Blanche au fost încoronați rege și regină de Aquitania de către fratele Adelaidei, episcopul Guy le Puy. Încă de la început cuplul nu a putut să trăiască împreună în pace, nu numai din cauza diferenței enorme de vârstă dintre ei, ci și (conform lui Riches), din cauza stilului de viață destrăbălat
Ludovic al V-lea al Franței () [Corola-website/Science/322652_a_323981]
-
contele Guillaume I de Provence. După decesul tatălui său la 2 martie 986, Ludovic al V-lea devine regele nedisputat al francilor. Totuși, în acel moment la curtea francilor existau două părți: una condusă de arhiepiscopul Adalberon de Reims si regina Emma, care, fiind puternic influențată de mama ei, împărăteasa Adelaide a Italiei, voia reînnoirea relațiilor de prietenie cu dinastia ottoniană; cealaltă parte își dorea să continue politica regelui Lothair și profitând de minoratul împăratului Otto al III-lea voia o
Ludovic al V-lea al Franței () [Corola-website/Science/322652_a_323981]
-
Adelaide a Italiei, voia reînnoirea relațiilor de prietenie cu dinastia ottoniană; cealaltă parte își dorea să continue politica regelui Lothair și profitând de minoratul împăratului Otto al III-lea voia o politică de expansiune la est și recuperarea Lotharingiei. Inițial regina Emma a dominat situația, dar în vara anului 986 a existat o inversare: partea anti-ottoniană a prevalat, iar ea a fost forțată să părăsească curtea și să caute refugiu la Hugh Capet. Ludovic al Y-lea a murit la 21
Ludovic al V-lea al Franței () [Corola-website/Science/322652_a_323981]
-
elevul eroului războiului african Mouzinho de Albuquerque și la fel ca toți Braganza a arătat aptitudini în domeniul artelor în afara educației militare. În momentul când a fost asasinat se duceau negocieri pentru o căsătorie cu Prințesa Patricia de Connaught, nepoata reginei Victoria și a Prințului Albert de Saxa-Coburg și Gotha, fiica Prințului Arthur, Duce de Connaught și Strathearn și a Prințesei Louise Margaret a Prusiei. Patricia era sora Prințesei Margaret de Connaught, soția regelui Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei
Luís Filipe, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/322666_a_323995]
-
Saint-Germain-en-Laye, Franța, în timpul exilului părinților ei. Datorită controversei uriașe care a înconjurat nașterea fratelui ei, James Francis Edward, cu acuzații de substituție a unui alt copil, Iacob al II-lea a trimis scrisori invitând-o nu numai pe fiica lui, regina Maria a II-a a Angliei, pentru a participa la naștere, dar, de asemenea, unui număr mare de alte femei protestante. Dintre toți frații ei și frații vitregi, numai fratele ei James Francis Edward și surorile vitrege regina Maria a
Louisa Maria Teresa Stuart () [Corola-website/Science/322657_a_323986]
-
fiica lui, regina Maria a II-a a Angliei, pentru a participa la naștere, dar, de asemenea, unui număr mare de alte femei protestante. Dintre toți frații ei și frații vitregi, numai fratele ei James Francis Edward și surorile vitrege regina Maria a II-a și regina Ana, au supraviețuit copilăriei. Maria a murit în timp ce Maria Louisa era încă un copil mic, dar ea a fost în relații bune cu sora ei vitregă Ana. Noua prințesă a primit la botez numele
Louisa Maria Teresa Stuart () [Corola-website/Science/322657_a_323986]
-
-a a Angliei, pentru a participa la naștere, dar, de asemenea, unui număr mare de alte femei protestante. Dintre toți frații ei și frații vitregi, numai fratele ei James Francis Edward și surorile vitrege regina Maria a II-a și regina Ana, au supraviețuit copilăriei. Maria a murit în timp ce Maria Louisa era încă un copil mic, dar ea a fost în relații bune cu sora ei vitregă Ana. Noua prințesă a primit la botez numele de Louisa și Maria în timp ce Teresa
Louisa Maria Teresa Stuart () [Corola-website/Science/322657_a_323986]
-
14 April 1874, ca al patrulea copil și al treilea fiu al Prințului Francis, Duce de Teck și a soției lui, Prințesa Mary Adelaide de Cambridge. Deși mama lui era nepoată a regelui George al III-lea și verișoară a reginei Victoria, Athlone, ca fiu al unui prinț de Teck în Württemberg era doar un membru minor al familiei regale britanice și deținea titlul de "Prințul Alexander de Teck". În familie era cunoscut sub numele de "Alge", și a fost caracterizat
Alexander Cambridge, Conte de Athlone () [Corola-website/Science/322706_a_324035]
-
1894 cu pregătirea militară completă, prințul Alexander a fost comandant ca locotenent secund al regimentului 7 de husari, și pentru scurt timp a servit în al doilea război Matabele. După conflict, prințul a fost numit la 8 decembrie 1898 de către regina Victoria cavaler comandant al Ordinului Victoria. Mai târziu, pentru acțiunile sale în al doilea război bur, prințul a fost răsplătit în aprilie 1901 de regele Eduard al VII-lea cu "Distinguished Service Order". La 16 noiembrie 1903 s-a logodit
Alexander Cambridge, Conte de Athlone () [Corola-website/Science/322706_a_324035]
-
bur, prințul a fost răsplătit în aprilie 1901 de regele Eduard al VII-lea cu "Distinguished Service Order". La 16 noiembrie 1903 s-a logodit cu Prințesa Alice de Albany, fiica Prințului Leopold, Duce de Albany și deci nepoată a reginei Victoria și nepoată de frate a a guvernatorului general al Canadei, Prințul Arthur, Duce de Connaught și Strathearn. Cuplul s-a căsătorit la 10 februarie 1904 la Castelul Windsor, și șase zile mai târziu prințul a fost numit Cavaler Marea
Alexander Cambridge, Conte de Athlone () [Corola-website/Science/322706_a_324035]
-
o întoarcere la această temă. Ea părăsește sunetele la modă — fără [...] Eurodisco! — pentru a cânta peste un ritm [...] dancehall feroce” amintind și că deși „[Lady] GaGa, Britney [Spears], Katy [Perry], Rihanna și Taylor [Swift] își doresc cu ardoare să fie regina muzicii pop, poți să pariezi că Beyoncé nu caută șă împartă tronul”. O opinie diferită a avut Maura Johnston de la "The Village Voice", care a blamat lipsa de strucutră a compoziției, „Run the World (Girls)” fiind considerat drept „puțin suprasaturat
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]
-
cu numărul șaisprezece, fiind recompensat cu un disc de platină, aspect ce reliefează vânzarea a peste 80.000 de unități pe teritoriul acestei țări. Compoziția a obținut poziții de top 10 atât în Australia, cât și în Noua Zeelandă, în ambele regini fiind recompensat cu o certificare, câștigând discul de platină în prima țară și un disc de aur în cea de-a doua, facilitând lansarea materialului de proveniență, "4". Un alt teritoriu unde „Run the World (Girls)” a reprezentat un succes
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]