136,390 matches
-
cărei detalii arhitecturale se văd influențe muntenești) precum și restul construcțiilor, au fost distruse în anul 1832 de o puternică viitură a Bistriței, care a rupt terasa pe care ansamblul fusese ridicat. Au supraviețuit până în prezent doar câteva structuri din corpul bisericii și cel al clopotniței, precum și câteva elemente de interior, mutate și conservate în alte edificii religioase din zonă. O tentativă de refacere a obștii monahale de aici este în curs de desfășurare. Mănăstirea se află pe Lista monumentelor istorice din
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
luptelor pe care le-a dus cu Vasile Lupu. Numele de Bociulești în tradiția orală ar avea două origini, fie de la bocetele familiilor boierilor trădători ori cârcotași, surghiuniți și decapitați aici, fie de la bocetelor sătenilor ale căror case, cimitir și biserică ar fi fost distruse de viiturile Bistriței (ceea ce dealtfel a și determinat ulterior strămutarea vetrei satului pe terasele superioare ale râului). De numele mănăstirii, se leagă și o legendă locală care asociază existența unui blestem cu fictivele decapitatări ale soției
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
-i omoare, când să fie uciși însă venind din Țara Românească un căpitan cu scrisori de la vodă Constantin Șerban, prin care acesta solicita domnitorului moldovean să-i elibereze, altfel vor strica înțelegerile iar ultimul va veni cu război. Mențiuni privind Biserica de la Bociulești s-au mai regăsit ulterior pe harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir, iar ultima cunoscută a fost cea făcută de Gheorghe Asachi în "Calendarul pentru români pe anul 1853" al Revistei Albina (la p. 71-73). Biserica, ce are
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
Mențiuni privind Biserica de la Bociulești s-au mai regăsit ulterior pe harta Moldovei, întocmită de Dimitrie Cantemir, iar ultima cunoscută a fost cea făcută de Gheorghe Asachi în "Calendarul pentru români pe anul 1853" al Revistei Albina (la p. 71-73). Biserica, ce are influențe muntenești, are zidurile construite din piatră și cărămidă, cu o grosime de peste 1,5 m. În timp ce piatra (bolovani de râu) este constituientul soclului și zidurilor, cărămida subțire este materialul din care sunt făcute arcurile bolților. Structura cuprinde
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
gotică). Pronaosul - acoperit și el de către o cupolă, a fost mai larg decât naosul. Alăturat zidului sudic - respectiv pronaosului, s-a aflat juxtapusă clopotnița - portic, ce a avut jos trei deschideri (spre sud - pe unde se făcea intrarea propriuzisă în biserică, est și vest) iar la partea superioară încăperea destinată clopotelor, tot cu trei deschideri. Bolțile au fost susținute de arce mari de cărămidă care coborau în naos și pronaos până la jumătatea zidurilor și se sprijineau de console de formă prismatică
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
Bolțile au fost susținute de arce mari de cărămidă care coborau în naos și pronaos până la jumătatea zidurilor și se sprijineau de console de formă prismatică din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii au avut grinzi de lemn înecate în zidărie și legate între ele prin mici piese transversale - aflate la nivelul solului, ceva mai sus de originea bolților și la partea superioară a zidurilor. Tot cu grinzi de lemn au fost susținute
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
se mai remarca faptul că la nivelul clopotniței, firidele mari lipseau din câmpul inferior, iar firidele mici din câmpul superior. O îngroșare dreptunghiulară a zidului exterior, relevă sânurile laterale. Urme de tencuială - care se mai cunosc pe alocuri, arată că biserica a fost tencuită. Peste tencuială - atât la exterior cât și la interior, a fost aplicat un strat de var. Catapeteasma era din lemn și cu icoane pictate tot pe lemn, având frumoase sculpturi de flori și frunze, de culoare roșie
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
1890 așezarea se reducea la o ruina izolată și „” a mănăstirii. Fragmente de lemn din grinzi - care se mai remarcau în prima jumătate a secolului XX, purtau urme de incendiu, care se mai găseau și pe bolovani sau cărămizi. Din biserică rămăseseră astfel în 1994 doar absida altarului, naosul și câteva rămășițe din turnul clopotniței de pe latura sudică, situate pe o terasă de 7 m amenințată de eroziunea laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
laterală. Elementele de hazard geomorfologic se constituie astfel, într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
într-un factor care amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul Mănăstirii Bistrița din județul
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul Mănăstirii Bistrița din județul Neamț, a început o tentativă de refacere a obștii monahale de aici.
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
fost la moșia Epureni. Costantin Costache a fost numit în epocă „"Negel"”, din cauza unui neg pe care îl avea pe nas, fiind întemeietorul liniei Costachi-Negel a familiei. Moare de apoplexie la 28 februarie 1735 la Mănăstirea Sucevița, fiind înmormântat la biserica Trei Ierarhi din Iași. La moartea sa cronicarul Ion Neculce îi face un impresionant portret: Că măcar¡ că era om mânios și zavisnic asupra unora, după cum îs pizmătari neamul Gavrilițăștilor, dar avè și unili lucruri bune. Că era om și
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
a fost fiica lui Gustaf Olofsson Stenbock și a Brita Eriksdotter Leijonhufvud, care a fost sora celei de-a doua soții a regelui, Margareta Leijonhufvud. Ecaterina a fost sora lui Ebba Stenbock. Căsătoria Ecaterinei cu regele a fost contestată de către biserică și cler, din cauza relației ei (nepoată) a fostei soții a regelui. Cu toate acestea, regele a răspuns că legile Vechiului Testament erau aplicabile numai pentru evrei, și, prin urmare, nunta ar putea avea loc. Căsătoria a fost celebrată cu mare
Ecaterina Stenbock () [Corola-website/Science/332945_a_334274]
-
trecut în concediu cu gradul de sergent. Obține Diploma de licență în Drept în 1907 în urma susținerii examenului de licență „"cu una bilă albă și 2 roșii"”. Se căsătorește cu Ioana (Janeta) Kapri din Roman, ceremonia nunții având loc la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Roman. Cu Ioana va avea trei fii, Nicolae, Ion și Gheorghe. La 18 ianuarie 1908 primește o diplomă din partea Decanatului Corpului de Avocați din județ „"spre a exercita advocatura în tot cuprinsul județului"”. Se orientează spre
Criste Cristoveanu () [Corola-website/Science/333534_a_334863]
-
de Ustaz Muhammad Yussuf. După moartea acestuia în 2009 într-o ciocnire cu forțele de poliție, conducerea organizației a fost preluată de discipolul și adjunctul acestuia, Abubakar Shekau. În acel an, în iulie 2009 organizația a lansat atacuri asupra unor biserici și a unor stații de poliție din statul Bauchi din nordul Nigeriei. În mai 2014 organizația a fost trecută de Consiliul de Securitate al ONU pe lista organizațiilor teroriste. În martie 2015 jurând credință califului „Statului islamic din Irak și
Boko Haram () [Corola-website/Science/333569_a_334898]
-
Muzeul Risorgimento, Muzeul Arheologic, direcția Muzeelor Civice și o parte din colecțiile Bibliotecii Marciane. De asemenea, aici se află renumită Caffè Florian ce datează din secolul al XVIII-lea. Procurațiile au dobândit formă de potcoava după ce Napoleon Bonaparte a demolat Biserică Sân Geminiano (și extensiile Procurațiilor către această) pentru a construi ceea ce se numeste "Aripa napoleoniana" (sau "Procurație Nuovissime" sau "Fabbrica Nuova"). Biserică Sân Geminiano, una dintre cele mai vechi din Veneția, atestata încă din secolul al VI-lea, fusese renovată
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
ce datează din secolul al XVIII-lea. Procurațiile au dobândit formă de potcoava după ce Napoleon Bonaparte a demolat Biserică Sân Geminiano (și extensiile Procurațiilor către această) pentru a construi ceea ce se numeste "Aripa napoleoniana" (sau "Procurație Nuovissime" sau "Fabbrica Nuova"). Biserică Sân Geminiano, una dintre cele mai vechi din Veneția, atestata încă din secolul al VI-lea, fusese renovată de Sansovino în 1557; artistul, mândru de acest lucru, a ales chiar o capelă adiacenta pentru a fi îngropat acolo împreună cu copiii
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
de două luni. Cu toate acestea, palatul nu a mai fost renovat până în 1301, când au avut loc mai multe intervenții: o capelă dedicată Sfanțului Nicolae a fost construită de Pietro Ziani prin donația lui Enrico Dandolo, descrierile luptei între Biserică și papalitate au fost pictate în Sala del Maggior Consiglio, iar în timpul dogilor Renier Zen, Lorenzo Tiepolo și Giovanni Dandolo a fost pietruita piața, a fost introdusă ceremonia de încoronare, a fost construită o loggie la baza campanilei și a
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
Biserica Sfântul Dumitru-Poștă ("Sfântul Dumitru de Jurământ") aproape de Muzeul Național de Istorie a României (fost Palatul Poștelor, de unde și denumirea bisericii), a fost ridicată în 1819, pe locul unei mai vechi biserici, de prin secolul al XIV-lea. Este paraclis universitar
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Biserica Sfântul Dumitru-Poștă ("Sfântul Dumitru de Jurământ") aproape de Muzeul Național de Istorie a României (fost Palatul Poștelor, de unde și denumirea bisericii), a fost ridicată în 1819, pe locul unei mai vechi biserici, de prin secolul al XIV-lea. Este paraclis universitar al Bucureștiului și adăpostește mai multe sfinte moaște: ale Sfântului Pantelimon, ale Sfântului Haralambie, ale Sfinților Antipa și Nicanor. Totodată
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Biserica Sfântul Dumitru-Poștă ("Sfântul Dumitru de Jurământ") aproape de Muzeul Național de Istorie a României (fost Palatul Poștelor, de unde și denumirea bisericii), a fost ridicată în 1819, pe locul unei mai vechi biserici, de prin secolul al XIV-lea. Este paraclis universitar al Bucureștiului și adăpostește mai multe sfinte moaște: ale Sfântului Pantelimon, ale Sfântului Haralambie, ale Sfinților Antipa și Nicanor. Totodată, este singura biserică din Capitală unde veți găsi o icoană veche
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
ridicată în 1819, pe locul unei mai vechi biserici, de prin secolul al XIV-lea. Este paraclis universitar al Bucureștiului și adăpostește mai multe sfinte moaște: ale Sfântului Pantelimon, ale Sfântului Haralambie, ale Sfinților Antipa și Nicanor. Totodată, este singura biserică din Capitală unde veți găsi o icoană veche cu Sfântul Iuda Tadeul. Adresa exactă a Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă este strada Franceză nr. 1 Sec. XV - cercetările arheologice întreprinse în cadrul Șantierului București, Sectorul Curtea Veche - coordonat de către Academia Română începând cu anul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
paraclis universitar al Bucureștiului și adăpostește mai multe sfinte moaște: ale Sfântului Pantelimon, ale Sfântului Haralambie, ale Sfinților Antipa și Nicanor. Totodată, este singura biserică din Capitală unde veți găsi o icoană veche cu Sfântul Iuda Tadeul. Adresa exactă a Bisericii Sfântul Dumitru-Poștă este strada Franceză nr. 1 Sec. XV - cercetările arheologice întreprinse în cadrul Șantierului București, Sectorul Curtea Veche - coordonat de către Academia Română începând cu anul 1954 - au evidențiat urmele unui lăcaș de cult creștin, semnalat de către necropola din jur, dar fără
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
începând cu anul 1954 - au evidențiat urmele unui lăcaș de cult creștin, semnalat de către necropola din jur, dar fără a se putea preciza dimensiunile acestuia, planul exact, precum și alte detalii. Sec. XV-XVI - aceleași cercetări au evidențiat urme de locuire în jurul bisericii și a necropolei aferente. Toate vestigiile au fost afectate, ulterior, de construirea bisericilor ce au premers actualului lăcaș. Biserica veche a fost pusă în legătură cu Casele Bălăcenilor, pe care atât tradiția, cât și anumite documente, le poziționau în preajma bisericii. Amplasamentul lor
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
de către necropola din jur, dar fără a se putea preciza dimensiunile acestuia, planul exact, precum și alte detalii. Sec. XV-XVI - aceleași cercetări au evidențiat urme de locuire în jurul bisericii și a necropolei aferente. Toate vestigiile au fost afectate, ulterior, de construirea bisericilor ce au premers actualului lăcaș. Biserica veche a fost pusă în legătură cu Casele Bălăcenilor, pe care atât tradiția, cât și anumite documente, le poziționau în preajma bisericii. Amplasamentul lor exact nu se poate cunoaște cu siguranță, fiind posibil ca, în decusrul timpului
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]