136,390 matches
-
a se putea preciza dimensiunile acestuia, planul exact, precum și alte detalii. Sec. XV-XVI - aceleași cercetări au evidențiat urme de locuire în jurul bisericii și a necropolei aferente. Toate vestigiile au fost afectate, ulterior, de construirea bisericilor ce au premers actualului lăcaș. Biserica veche a fost pusă în legătură cu Casele Bălăcenilor, pe care atât tradiția, cât și anumite documente, le poziționau în preajma bisericii. Amplasamentul lor exact nu se poate cunoaște cu siguranță, fiind posibil ca, în decusrul timpului, acestea să fi cunoscut diferite înfățișări
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
locuire în jurul bisericii și a necropolei aferente. Toate vestigiile au fost afectate, ulterior, de construirea bisericilor ce au premers actualului lăcaș. Biserica veche a fost pusă în legătură cu Casele Bălăcenilor, pe care atât tradiția, cât și anumite documente, le poziționau în preajma bisericii. Amplasamentul lor exact nu se poate cunoaște cu siguranță, fiind posibil ca, în decusrul timpului, acestea să fi cunoscut diferite înfățișări - v. "infra", " Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile...", p. 1. 1589-1590 - Ecaterina Doamna, soția Domnitorului Alexandru II Mircea
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
succesiunii proprietarilor de imobile...", p. 1. 1589-1590 - Ecaterina Doamna, soția Domnitorului Alexandru II Mircea, este amintită într-un act de danie către M-rea Vladatos din Salonic, că făcuse daruri M-rii Sf. Dumitru din București. Identificarea Mănăstirii Sf. Dumitru cu biserica Sf. Dumitru - de pe locul actualei biserici de pe Str. Franceză colț cu Str. Sf. Dumitru - este doar o ipoteză, deoarece, concomitent, la sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
1589-1590 - Ecaterina Doamna, soția Domnitorului Alexandru II Mircea, este amintită într-un act de danie către M-rea Vladatos din Salonic, că făcuse daruri M-rii Sf. Dumitru din București. Identificarea Mănăstirii Sf. Dumitru cu biserica Sf. Dumitru - de pe locul actualei biserici de pe Str. Franceză colț cu Str. Sf. Dumitru - este doar o ipoteză, deoarece, concomitent, la sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția actuală, dar și cea din trecut
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Str. Franceză colț cu Str. Sf. Dumitru - este doar o ipoteză, deoarece, concomitent, la sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția actuală, dar și cea din trecut, a bisericii Sf. Dumitru „De Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru cu vreunul din amplasamentele lăcașurilor actuale, este cu acela al bisericii Domnița Bălașa. Aici
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
din trecut, a bisericii Sf. Dumitru „De Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru cu vreunul din amplasamentele lăcașurilor actuale, este cu acela al bisericii Domnița Bălașa. Aici, cu prilejul consolidării bisericii, între 1954-1955, echipa condusă de acad. Aurel Beleș, a dezevlit, sub colțul S-SV al bisericii actuale, fundațiile adânci a unei biserici. Arheologul Gh. G. Cantacuzino care a cercetat-o, a datat prima
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru cu vreunul din amplasamentele lăcașurilor actuale, este cu acela al bisericii Domnița Bălașa. Aici, cu prilejul consolidării bisericii, între 1954-1955, echipa condusă de acad. Aurel Beleș, a dezevlit, sub colțul S-SV al bisericii actuale, fundațiile adânci a unei biserici. Arheologul Gh. G. Cantacuzino care a cercetat-o, a datat prima fază de existență a bisericii în veacul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru cu vreunul din amplasamentele lăcașurilor actuale, este cu acela al bisericii Domnița Bălașa. Aici, cu prilejul consolidării bisericii, între 1954-1955, echipa condusă de acad. Aurel Beleș, a dezevlit, sub colțul S-SV al bisericii actuale, fundațiile adânci a unei biserici. Arheologul Gh. G. Cantacuzino care a cercetat-o, a datat prima fază de existență a bisericii în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Dumitru cu vreunul din amplasamentele lăcașurilor actuale, este cu acela al bisericii Domnița Bălașa. Aici, cu prilejul consolidării bisericii, între 1954-1955, echipa condusă de acad. Aurel Beleș, a dezevlit, sub colțul S-SV al bisericii actuale, fundațiile adânci a unei biserici. Arheologul Gh. G. Cantacuzino care a cercetat-o, a datat prima fază de existență a bisericii în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
prilejul consolidării bisericii, între 1954-1955, echipa condusă de acad. Aurel Beleș, a dezevlit, sub colțul S-SV al bisericii actuale, fundațiile adânci a unei biserici. Arheologul Gh. G. Cantacuzino care a cercetat-o, a datat prima fază de existență a bisericii în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
cercetat-o, a datat prima fază de existență a bisericii în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
în veacul al XVI-lea, iar a doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
doua fază în cel de-al XVII-lea. În tot cazul, în urma invadării Țării Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile (terenuri și construcții) din jurul bisericii Sf. Dumitru" 1699 Iunie 20 și 1700 Martie
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile (terenuri și construcții) din jurul bisericii Sf. Dumitru" 1699 Iunie 20 și 1700 Martie 3 - este amintită „"Mahalaoa lui Sfeti Dimitrie” "C "Reconstituirea ipotetică..., "p.1. Mahalaua
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile (terenuri și construcții) din jurul bisericii Sf. Dumitru" 1699 Iunie 20 și 1700 Martie 3 - este amintită „"Mahalaoa lui Sfeti Dimitrie” "C "Reconstituirea ipotetică..., "p.1. Mahalaua este pomenită sub același nume în 1784 Aprilier 30, 1785 Decembrie 1 C idem, p. 8. 1708 Mai 10
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
în 1784 Aprilier 30, 1785 Decembrie 1 C idem, p. 8. 1708 Mai 10, 1710 - este amintit popa Călin protopopul „+ Popa Calen, prot[opop] mart[or]” 1710 Martie 29 - este amintit din nou Popa Călin, „popei lui Calin, protopopul de la biserica de jurămănt” 1741-1746 - biserica Bălăcenilor - probabil avariată de vreme, de cutremure, (unul puternic avusese loc în 1738), de mâna omului - este rectitorită de către vătaful de copii de casă Stroe Râmniceanul, călugărit apoi drept Isaia Monahul (adică de la Râmnic, respectiv Râmnciul-Vălcii
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
1785 Decembrie 1 C idem, p. 8. 1708 Mai 10, 1710 - este amintit popa Călin protopopul „+ Popa Calen, prot[opop] mart[or]” 1710 Martie 29 - este amintit din nou Popa Călin, „popei lui Calin, protopopul de la biserica de jurămănt” 1741-1746 - biserica Bălăcenilor - probabil avariată de vreme, de cutremure, (unul puternic avusese loc în 1738), de mâna omului - este rectitorită de către vătaful de copii de casă Stroe Râmniceanul, călugărit apoi drept Isaia Monahul (adică de la Râmnic, respectiv Râmnciul-Vălcii, unde era scaun episcopal
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
se călugărească la Schitul Țigănești-Ilfov, Safta Asan-Micșunescu, mama lui Constantin III (Dinu) Bălăceanu, de la Stolnici, lasă acestuia "„o casă în București, în mahalaua Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "9 1754 Noiembrie 30 - noii ctitori, prin "„actul de fundațiune”", închină biserica Episcopiilor Râmnicului și Buzăului. Între 1769-74 și 1778 - strada Sf. Dumitru (ori poate Ulița Brâncoveanului, de mai apoi), se numea "„Podul Bălăceinului ce merge spre bis. Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "10 1772 Mai 14 - episcopiile Buzăului și Râmnicului
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Metohul Sf. Dumitru „De jurământ” din București. Domnitorul hotărăște că din acel moment, Metohul va fi administrat numai de către Episcopia Buzăulu 1785 Iunie 14 - într-un act semnat de către Maria grofoaia Bălăceanca,se precizează că o casă dăruită de ea bisericii Sf. Gheorghe-Vechi (altă ctitorie bălăvenească din veacul al XV-lea), se găsea "„peste drum la altarul bisericii Sfîntului Dimitrie, pă locul dumneaei jupînesei Marii Bălăceanchii” " C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "8 1797 - biserica era dărăpănată, Episcopia Buzăului nemaifăcând față întreținerii bunurilor
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
numai de către Episcopia Buzăulu 1785 Iunie 14 - într-un act semnat de către Maria grofoaia Bălăceanca,se precizează că o casă dăruită de ea bisericii Sf. Gheorghe-Vechi (altă ctitorie bălăvenească din veacul al XV-lea), se găsea "„peste drum la altarul bisericii Sfîntului Dimitrie, pă locul dumneaei jupînesei Marii Bălăceanchii” " C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "8 1797 - biserica era dărăpănată, Episcopia Buzăului nemaifăcând față întreținerii bunurilor imobile - între timp cele două episcopii își împărțiseră patrimoniul. 1802 Octombrie 14 - cutremurul cel mare doboară biserica
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
se precizează că o casă dăruită de ea bisericii Sf. Gheorghe-Vechi (altă ctitorie bălăvenească din veacul al XV-lea), se găsea "„peste drum la altarul bisericii Sfîntului Dimitrie, pă locul dumneaei jupînesei Marii Bălăceanchii” " C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "8 1797 - biserica era dărăpănată, Episcopia Buzăului nemaifăcând față întreținerii bunurilor imobile - între timp cele două episcopii își împărțiseră patrimoniul. 1802 Octombrie 14 - cutremurul cel mare doboară biserica rectitorită de Râmniceni 1804 August 28 - un incendiu izbucnit în Târg avariază biserica, încât este
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]