134,815 matches
-
copii sănătoși și care gândea inteligent.” Moromete, ca personaj literar, a devenit un punct de reper În peisajul criticii vremii. G. Călinescu, afirma despre Ilie Moromete că este un țăran filosof și În aceeași măsură, un filosof țăran, plecând de la ideea că și Kant și țăranul Își pun aceleași probleme, dar fiecare le rezolvă cu o altă tehnică. Aceasta pentru că personajul În cauză are lungi perioade de meditație pe seama condiției sale de țăran, de om care se raportează nu numai la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca țăran prin trecerea pământului la gospodăria colectivă. Deseori cere bani de la feciorul lui, Nicolae, acum activist de partid, pentru diferitele nevoi. Consideră la un moment dat că aceasta este o obligație a feciorului. Dialogurile dintre cei doi nu zdruncină ideile nici unuia dintre ei. Moromete dovedește prin aceasta că rămâne un om cu credința că singura condiție a existenței țăranului este aceea de a-și păstra pământul În tiparele unei lumi tradiționale, iar Nicolae crede În miracolul unui altfel de sat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca „nimic nu arde pe ticaloși mai mult ca râsul”. Principalele surse ale comicului În comedia „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale sunt: Comicul de caracter conturează personaje ridicole prin trăsături negative, tare morale, stârnind râsul cu scop moralizator, exprimând ideea că râsul Îndreaptă. I. L. Caragiale creează o tipologie dominată de trăsături morale negative. Pornind de la aceste considerente, Garabet Ibrăileanu afirma că autorul face concurență „stării civile”. Personajele confirmă situația: Zaharia Trahanache, tipul Încornoratului, Nae Cațavencu, tipul parvenitului si al demagogului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracterizare menit să-l individualizeze pe Caragiale, unicul din Întreaga literatură română. Scriitorul nu construiește fraze cuprinzătoare, dimpotrivă, elimină tot ce i se pare de prisos, tot ceea ce ar fi constituit o piedică În calea receptării clare și imediate a ideilor exprimate. Ca să Îmbogățească limba, dramaturgul face apel la neologisme, le selectează cu o mare pricepere, le Îmbină cu maiestrie, le pune alături de expresiile si cuvintele populare, Încât ele deven memorabile, dar și indispensabile În contextul dat. Comicul de limbaj se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Intradevăr, omenirea, așa cum ne e Înfațișată de acest autor, pare a nu merita să existe. Personajele sale sunt niște exemplare umane În așa măsură degradate, Încât nu ne lasă nici o speranță. [...] Niciodată stăpânite de un sentiment de culpabilitate, nici de ideea vreunui sacrificiu, nici de vreo alta idee, [...] aceste personaje cu conștiința uimitor de liniștita sunt cele mai josnice din literatura universala”. (4) Această viziune a personajelor comice este confirmată de Caragiale Însuși, când se Întreba ironic: „de vreme ce avem cap, la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acest autor, pare a nu merita să existe. Personajele sale sunt niște exemplare umane În așa măsură degradate, Încât nu ne lasă nici o speranță. [...] Niciodată stăpânite de un sentiment de culpabilitate, nici de ideea vreunui sacrificiu, nici de vreo alta idee, [...] aceste personaje cu conștiința uimitor de liniștita sunt cele mai josnice din literatura universala”. (4) Această viziune a personajelor comice este confirmată de Caragiale Însuși, când se Întreba ironic: „de vreme ce avem cap, la ce ne-ar mai sluji inteligența?”. MARIN
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1936-1996) „tragedie În patru tablouri”, publicată În 1968 În revista „Luceafărul”, face parte, alături de „Paracliserul” și „Matca”, dintr-o trilogie dramatică, intitulată sugestiv, „Setea muntelui de sare”. Titlul trilogiei (dramaturgii antici scriau trilogii tragice), este o metafora menită să dezvolte ideea setei fără limite de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii din absurdul și din din automatismul existențial. Cele trei drame din trilogia amintită sunt meditatiiparabole, realizate printr-o reală predispoziție spre ironie artistică, repetând, Întrun fel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personajul principal al dramei; pentru conturarea lui M. Sorescu s-a folosit de tehnica monologului dialogat, interior, rostit În prezența sau absența altui personaj, ori a unuia Închipuit. Se dedublează pe parcursul piesei, dialogând cu sine pentru a pune În valoare idei privind existența și destinul uman, prin exprimarea propriilor reflecții, opinii sau concepții. Dramaturgul precizează, În deschiderea piesei, această modalitate artistică: „Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine Însuși, Își pune Întrebări si răspunde, se comportă ca și când În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În mâna dreaptă și-n salcâmul din fața casei". Vorbeste mult, logosul este expresia supraviețuirii, „și-am lăsat vorbă În amintirea mea” ca „universul Întreg să fie dat lumii de pomană”. Monologul interior are puternice accente filozofice, exprimă multe și variate idei existențiale; ele pun stăpânire pe gândurile eroului: „de ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții?"- ori cugetări cu nuanțe sentențioase „de ce oamenii Își pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”. Iona dorește să fie liber
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se află, reprezentată de „veșnica mistuire" a pântecelui de pește. Găsește un cutit, semn al libertății de acțiune și comentează lipsa de vigilența a chitului, fiindcă „ar trebui sa se pună un grătar la intrarea În orice suflet". De aici, ideea ca Iona este conștient de faptul că omul trebuie să procedeze la o selecție lucidă a Întâmplărilor, evenimentelor sau faptelor importante pentru el În viață. Cu o Înțelegere superioară, dată de experiența de viață, eroul exprimă un șantaj sentimental („dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stat cu capul În mâini În mijlocul sufletului". În tabloul al III-lea, Iona se afla În „interiorul Peștelui II”, Înghițit, la rândul său, de Peștele I; În burta acestui pește se află o „mica moară de vânt”, un simbol donquijotismului. Ideile izvorând din meditații au ca subiect viața, condiția individului, ciclicitatea existențială, viața și moartea: „daca Într-adevăr sunt mort și-acum se pune problema să vin iar pe lume?”. Oamenii sunt copleșiți de problemele vieții și-și uita „frații”, pierd
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se ajunge la o singură mamă, una imensa...”. Deși i „s-a Întâmplat o mare nenorocire”, Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea repetabilității existențiale a omului fiind sugerată prin rugamintea adresată mamei: „Tu nu te speria numai din atâta si naște-mă mereu”, deoarece „ne scapă mereu ceva În viață”, totdeauna esențialul. Replicile se succed cu vioiciune, cu tonuri grave sau ironice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar i se pare frumoasă, asemănătoare unei „placente”, iluzia libertății primare, aproape de inconștiența copilăriei. În Întunericul lumii, paradoxal este că Iona descoperă că este o „trestie gânditoare”: „Un sfert de viață Îl pierdem făcând legături. Tot felul de legături Între idei, fluturi, Între lucruri și praf. Totul curge atât de reoede și noi tot mai facem legături Între subiect și predicat”. Iona (mut și el) dialoghează cu sine asupra existenței umane: „De ce trebuie să se culce toți oamenii la sfârșitul vieții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț suprem al nemuririi unui neam. „Răceala” a fost publicată În 1976 În revista „Teatru” și a fost jucată În 1979 la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”. O ediție bilingvă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se desfășoară În timpul domniei lui Vlad Țepeș și se raportează la expediția lui Mahomed al II-lea, din 1462. Se știe că la 1453 cădea Constantinopolul. Dramaturgul nu intenționează să reproducă evenimentul, dimpotrivă, piesa evocă evenimentele pentru a semnifica o idee, intuind elementul repetabil al fenomenului. Se află aici o istorie regândită de către autor. O asemenea optică este modernă. Arta trebuie să scoată dintr-un eveniment, prin distanțare În spațiu și timp, o idee generală. Mahomed este privit de sus, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
piesa evocă evenimentele pentru a semnifica o idee, intuind elementul repetabil al fenomenului. Se află aici o istorie regândită de către autor. O asemenea optică este modernă. Arta trebuie să scoată dintr-un eveniment, prin distanțare În spațiu și timp, o idee generală. Mahomed este privit de sus, ca și epoca lui (a Renașterii sec. al XV-lea), asupra secretelor rădăcini ale valahilor, care fac zid „din te miri ce ierburi... și credințe nestrămutate”. Acesta este modul firesc de a privi relația
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mahomed, Îl are În preajma lui pe Pașa din Vidin, un caustic și disponibil la dialog. Pașa angajează cu acesta o polemica tăioasă, pe teme de poetică, filosofie, istorie și politică. Pașa din Vidin Îndrăznește să nu fie de acord cu ideile suveranului. În același act, potrivit unei cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta joacă, În fiecare seară spectacolul prăbușirii Bizantului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
masca de aristocrat al spiritului și scoate În evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar Însă În piesă și scene reprezentând armata și poporul român, subliniindu-se ideea că acesta e un popor optimist si viteaz, singurul țel al acestui neam fiind Înfrângerea dușmanului. Actul al IV-lea se compune din trei tablouri, Înfățișând o Întâlnire a sultanului cu căpeteniile lui, un spectacol al actorilor, precum și moartea unuia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
despică trupurilen două și Îngroapă oamenii de vii. Pașa din Vidin, reprezentant al „Renașterii” trăiește drama spiritului liber, mutilat de „Marele Turc”. El se lasă Înșelat de amabilitatea lui Mahomed, deși Îi i-a contestat acestuia ideologia culturală și politică. Ideea centrală desprinsă din „tragedia” lui Marin Sorescu este aceea că românii reprezintă un popor Împodobit cu cele mai alese calități: omenie, hărnicie, umor, cutezanță legendară, spirit patriotic, un popor mulțumit cu sărăcia sa, oprimat de un destin nefavorabil, de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de două mii de ani răspunde: „de-aia” și lupta reîncepe. Scriitorul alternează ironia cu gravitatea, comicul cu tragicul, spiritul mușcător de esență intelectuală, cu umorul popular. Procedând la o demitizare a istoriei, autorul a intenționat să extragă din evenimentele istorice idei generale, conferind faptelor un aer meditativ, Într-un un stil neologic sau popular, În funcție de pregătirea și apartenența actanților. Opțiunea autorului este aceea de a da piesei vivacitate, un farmec inimitabil și o sprinteneală filologică. Marin Sorescu introduce În teatrul istoric
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, împreună cu alți colaboratori de la Universitatea din Oradea și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a început să lucreze la ideea cum ar trebui sociologia să sintetizeze un instrumentaj teoretic și metodologic al dezvoltării sociale. Nu există încă tratate asupra acestei noi direcții. Cel puțin, noi nu avem cunoștință de existența a unor asemenea tentative. Într-o mare măsură, această carte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cooperare. Nu este întâmplător că în centrul acestei strategii stă conceptul de capital social. După cum se poate observa, această paradigmă este diferită de paradigma societăților dezvoltate. Banca Mondială a mizat masiv pe această strategie de aplicat în țările foarte sărace. Ideea de bază este că dezvoltarea comunitară reprezintă o abordare strategică de însănătoșire și lansare a economiei în țările sărace. Sau, cel puțin, o modalitate de supraviețuire a comunităților sărace. Strategia Băncii Mondiale pare să conțină, de asemenea, până recent, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a numit mai ales sub forma „dezvoltării sociale a organizațiilor” (Zamfir, 1980). Prin explozia în complexitate a organizațiilor (infuzia unei tehnologii complexe, schimbări rapide în tehnicile manageriale), la care s-a adăugat importanța utilizării resurselor umane, s-a cristalizat ideea unei strategii de dezvoltare socială. Din științele sociale (psihologie socială, sociologie, psihologie) s-a cristalizat un model de organizare socială a organizațiilor care să asigure performanțe ridicate: motivație a performanței, diminuare a conflictelor, inovativitate. Implementarea unor asemenea modele noi de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forma unei noi orientări influente, atât în filosofie, cât și în științele sociale: postmodernismul. Haralambos și Holborn (2004, p. xiii) identifică în gândirea sociologică actuală o conectare interesantă între starea de spirit postmodernistă caracteristică societăților occidentale și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Ei estimează că sursa acestei orientări o reprezintă pierderea credinței în știință și tehnologie, scepticismului față de beneficiile planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în credințele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, Cătălin; Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Ștefănescu, Ștefan, 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Istoria sociologiei românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării sociale semnificativ din unghiul de vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]