13,995 matches
-
mesajul care apare pe ecrane îndeamnă să nu se deschidă fișierul atașat Pretty Park, întrucât aceasta ar duce la ștergerea întregului disc al unității C, fapt total neadevărat; • partea neplăcută a lucrurilor constă în efectul de multiplicare a transmisiilor pseudovirusului, îndemnând la a transmite textul mesajului către toate persoanele din Address Book; • o altă variantă anunță iminenta apariție a unui nou virus ce va însoți un e-mail cu subiectul An Internet Flower For You, cu distrugerea tuturor fișierelor DLL din calculator
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a posibililor viruși falși, dintre care amintim: • mesajele vin, de regulă, de la prieteni ai prietenilor, nu de la experți în securitate sau de la companii specializate în activități antivirus; • mesajele vă sfătuiesc să le transmiteți mai departe tuturor celor cunoscuți; • mesajele vă îndeamnă să urgentați acțiunea de ștergere a anumitor fișiere de pe hard disk, de altfel fișiere necesare sistemului de operare. Cea mai bună cale de a ne informa despre virușii falși constă în vizitarea unor site-uri specializate, dintre care remarcabil este
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
convingere. Ca atare, vedem că și oratorii și profesorii de științe și arte liberale, și membrii Academiilor și ambasadorii și căpeteniile militare, și predicatorii au mare nevoie de această artă pentru a convinge, a exprima, a stârni, a descrie, a îndemna, a însufleți, a îndrepta și a ști să-și atragă sufletele ascultătorilor lor" (Perrucci, 1982, p. 30). După cum s-a văzut atât din titlul acestei secțiuni a lucrării, cât și din răspunsurile schițate având ca premisă întrebările inițiale, limita nu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pătrund la presa locală, să dau la o parte, cât s‐ a putut, praful adunat, să redau în cuvinte puține din multul ce a fost publicistica la Bârlad. În afara considerentelor de ordin sentimental, câteva au fost împrejurările care m‐ au îndemnat la această muncă. În 1958, la Bârlad își înceta activitatea ziarul Steagul roșu la care lucram. Am crezut într‐o întrerupere vremelnică, scurtă. Mai bine de 30 de ani a rămas un gol în publicistica localității. Revistele ori ziarele care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexandru Philippide, Vasile Pârvan, G. Ibrăileanu, Șt. Zeletin, Paul Bujor dar și un George Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță, peste activitatea cărora nu se poate trece cu buretele, nici prea grăbit... Rândurile cu cronică publicistică vin să repare ori să îndemne la aceasta, să atenueze în parte sentimentele de frustrare pe care le încerc în calitate de bârlădean în ocaziile amintite... După cum se vede, Bârladul a fost u n puternic centru cultural în care, din 1870 până în 1944 și 1958, ziarele și revistele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Riga.. * 89 Junimea Zionistă Junimea Zionistă, organ de propagandă zionistă , anul I, numărul 1, a apărut la Bârlad în ianuarie 1910 ca urmare a constituirii Societății cu același nume, președinte Mihu Abramovici, și chema tinerimea evreiască „la o viață nouă, îndemnați de aniversarea a 5 ani de la moartea titanului lor - Herrzi - care pentru întâia oară după două mii de ani, a făcut să fâlfâie iarăși înaintea lui Israel stindardul celor care visează a crea un adăpost pentru un întreg popor.” La Congresul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au lăsat costumul primitiv, care amintea vremurile de sălbăticie și au îmbrăcat o uniformă modestă, cuviincioasă și mai potrivită cu obiceiurile moderne.” Ziarul se ocupa și de îmbrăcămintea preoților. El era de acord cu purtatul culioanelor (a potcapului), d ar îndemna și la pălării regulamentare... A apărut până la 22 noiembrie 1895, sub conduce rea unui comitet desemnat de Comitetul conservator într‐o întrunire ținută în casele domnului dr. I. Antoniu, în seara de 6 decembrie 1894, director politic al ziarului fiind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutovei”, care se ocupă de militarii de la apro vizionare, anunță apariția celui de al cincilea număr al revistei „Florile Dalbe” dar și numerele 2‐ 3 al „excelentei reviste de folclor „Ion Creang ă”.... Libertatea din 17 august 1925 (anul VII) îndeamnă să fie votată lista opoziției unite pentru Camerele Agricole pe care figurează domnii Mihai Bali - Cârlomănești și V. Georgescu - Bârlad, iar la numărul 6 și Petru Scumpu, agricultor mic, din comuna Priponești, fost primar al localității când eu făceam primii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai au nevoie de meditații, având profesori specializați, trec cu ușurință „șocul” clasei a V‐ a ori cel al clasei a IX‐a. Aflată la al treilea an de funcționare Școala E uropeană din București cheamă la cumințenie și modestie, îndemnându‐i pe copii să se accepte reciproc. * Progresul, organ liberal politic, economic și literar, apare în 1883 până la 1885, cu întrerupere de la 29 ianuarie până la 132 8 iulie 1884, la tipografia Cațafany. Au semnat avocații Iancu A. Sturza, T.V.Ioan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De asemenea, o circulară a episcopului de Huși Canon și alta a dr.C.I. Istrati către clerul rural, învățători, primari și gospodari, îndemnându-i să realizeze ceea ce era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la sănătatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asupra edițiilor anterioare. Deși forma inițială a organizării și tratării tematicilor cuprinse nu s-a schimbat esențial, am adăugat la prezenta ediție câteva capitole noi, revizuind și adăugind în egală măsură pe cele deja existente. La toate acestea am fost îndemnat de observațiile făcute asupra edițiilor anterioare și nu în ultimul rând de interesul manifestat de către studenții care au audiat cursurile predate și au participat la lecțiile și demonstrațiile clinice din spitalele de psihiatrie, dictate de necesitățile însușirii și utilizării cunoștințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate deduce că „psihologia medicului” este extrem de complexă și subtilă, ea implicând valori multiple, intelectuale, morale, sociale, științifice etc. Dar, mai înainte de toate, datorită contactului uman cu bolnavul, pătrunderea în intimitatea acestuia pe calea suferinței, implică tact, sau, așa cum îi îndemna Dr. M. Durand, pe medici: Fiți psihologi domnilor!. Psihologia medicului se situează într-o poziție de complementaritate în raport cu psihologia bolnavului. Elementele care sunt incluse în „profilul psihologic” al medicului sunt reprezentate prin următoarele: 1) Tactul Acesta este „finețea de spirit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt situații particulare de conflict moral interior al Eului personal. Eul personal nu este niciodată singur. El este permanent „împreună” cu conștiința morală a persoanei, reprezentată prin Supra-Eul moral. Conștiința morală este cea care-l îndrumă, îl oprește sau îl îndeamnă în acțiunile sale și tot ea este cea care-i evaluează consecințele acestor acte. Orice abatere de la legea morală este sancționată de conștiința morală a Eului, iar acesta din urmă o trăiește ca pe o suferință interioară, cu caracter tragic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Toate actele Eului se desfășoară, din punct de vedere moral, între două momente: trecerea la act și consecințele actului realizat. Trecerea la act presupune evaluarea consecințelor: pot face?, îmi este permis?. Ce mă oprește să fac răul și ce mă îndeamnă să fac binele? Conștiința morală se manifestă prin scrupule. Dar dacă realizez actul dorit sau propus? Din nou conștiința morală va interveni ca factor de evaluare: am făcut bine?, am greșit?, trebuia să mă abțin?, am prejudiciat pe altul?, m-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului. O putem asimila cu acel daimon socratic care-l oprea pe filosoful atenian de la comiterea unor acte. Conștiința morală din mine este vocea interioară care apare când trebuie, sau când vreau să fac ceva. Ea mă oprește sau mă îndeamnă. Este cenzura morală. Dar nu numai atât. Conștiința morală este concomitent oglinda Eului. În care acesta își „vede” propria sa imagine. Este cea care „se deschide în interior” ca o „dedublare de sine”. Conștiința morală pune Eul față în față
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte nu pot fi separate. Datele mai sus expuse, privind „modelele pato-biografice” în psihopatologie dovedesc importanța cunoașterii, dincolo de aspectul clinico-medical al bolii, dimensiunea ontologică a acesteia, respectiv pato-biografica bolnavului. Acest punct de vedere actualizează atitudinea clasică a medicului care este îndemnat să vadă bolnavii nu bolile. Fiecare bolnav „face boala” în felul său propriu, raportat la natura personalității sale, la structura sa morală, intelectuală și culturală. Nu putem include absolut toți bolnavii cu aceeași suferință într-o categorie clinică unică. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reușește s-o sesizeze și s-o înțeleagă. Astfel, când Leonida se scoală din somn spăimântat, ea se referă la acest univers necunoscut spunând: scoal’ că-i foc, Leonido! Scoal’că-i revuluție, bătălie mare afară! Siguranța confortului prezent îl îndeamnă pe Leonida să nu creadă aceste ipoteze teribile: Aș! Vorbă să fie! Ce te pomenești vorbind, domnule? Dar Efimița descrie întâmplări apocaliptice, o întreagă lume de coșmar: Bătălie la poartă, soro: pistoale, puști, tunuri, Leonido, țipete, chiote, lucru mare, de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
totul altceva. Pentru U, orice schimb de replici este ocazia, pretextul de a le reaminti semenilor propriile posibile și imposibile. De a-i trimite la nebunia lor poetică. U este un om cu totul obișnuit. Întrebările, amuzamentele și ironiile sale îndeamnă la nesupunere față de fapte, față de viitorul trasat și trecutul oficial. "Nu-i așa că ne aranjează foarte bine să credem că suntem atît de puțin liberi, că suntem ca niște șobolani într-o cușcă?" îi întreabă pe cei din jur. U
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fiți pregătit să întăriți imediat noile comportamente. În caz contrar, rămâneți la prima variantă. Obținerea succesului prin managementul performanței Cele mai multe programe de implementare a echipelor funcționează pe principiul oferă-îndeamnă. Aceasta înseamnă că se oferă programe de training, iar angajații sunt îndemnați să participe la cursuri, supervizorii să renunțe la control și putere, iar membrii echipei să-și împartă responsabilitățile în muncă. În locul modelului oferă-îndeamnă, organizațiile ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre un model cere-atrage pentru a-și motiva angajații
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
compensare condiționat. De fapt, cea mai mare parte a acestei cărți este dedicată obținerii rezultatelor maxime de la angajați, în ciuda sistemelor tradiționale de compensare și apreciere. Cu toate acestea, dacă puteți influența modul în care organizația manipulează aceste două sisteme, vă îndemn să luați în considerare modul în care puteți aplica aceste tehnici de bază ale managementului performanței. Sistemele de compensare și apreciere sunt în cea mai mare parte bine intenționate, dar așa cum obișnuia mama mea să spună, „Drumul spre iad este
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
adevărată, o dragoste copleșitoare și enigmatică, curmată înainte de a fi ajuns la plenitudine, dar care consacră la rându-i atingerea bărbăției depline. E o iubire citadină, modernă și evoluată, cu doza ei de straniu și mister și totodată susceptibilă să îndemne la analogii literare: în femeia iubită, Laguna, se poate recunoaște o versiune a doamnei T. din Patul lui Procust de Camil Petrescu. Pe lângă temele principale - armata și dragostea -, rețin atenția și alte teme ori motive: moartea și frica de moarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
vedere estetic, iar cel al progresului relativ din punct de vedere estetico-istoric. De altfel, fiecare om se lasă condus de două impulsuri: unul care îl silește să se înțeleagă cu alții, să vorbească deci ca alții, și altul care îl îndeamnă să aibă un stil propriu, să fie altfel decît ceilalți. Opinia stabilă a lui Vossler este că limba își datorează existența indivizilor izolați, dar se dezvoltă în sînul unei comunități, tot ceea ce este deosebit și particular în ea aparține creației
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
identifică arii predominante ale politicii integrării, ce indică modul prin care Germania este capabilă să modeleze preferințele altor state implicate în procesul de integrare. Exemplul cel mai potrivit este UME, care "exportă" norme și instituții interne germane dincolo de graniță, în timp ce îndeamnă alte state să "importe" rigoarea monetară germană. Această externalizare a caracteristicilor interne ale Germaniei prin politica sa externă îi permite să mobilizeze părtiniri instituționale în favoarea instituțiilor care îi corespund intereselor. De asemenea, urmărirea de către Germania a lărgirii UE reflectă o
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
un cuceritor pe pământul cucerit: fiecare nouă graniță pe care o atinge victorios nu este decât o nouă limitare a activităților sale, care îl cheamă să o depășească luptând — aceasta este atitudinea fundamentală din filosofia modernă. Pentru Aristotel ceea ce îl îndeamnă la cugetare este sentimentul primordial, mirarea, sentimentul de surprindere pe care îl au oamenii când recunosc ordinea bună și frumoasă a lumii. Modernitatea filosofează în schimb pe motivul îndoielii cu privire la capacitatea oamenilor de a trece peste propriile limitări pentru a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
va dicta, în aprilie 1914, lui George Moore, care a venit la el într-o scurtă vizită. Ele conțin idei centrale ale Tractatus ului, lucrare pe care o va încheia patru ani mai târziu.27 Lui Russell, pe care îl îndeamnă într-o scrisoare să citească aceste note, refuză să-i ofere însă argumente și explicații pentru afirmații lapidare și criptice pe care le conțin ele. Ceea ce îi va refuza, de fapt, și cititorului în versiunea finală a Tractatus ului. Din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]