15,099 matches
-
paragraful 57). 12. Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, consideră că situația diferită în care se găsesc persoanele în funcție de aplicarea principiului tempus regitm actum nu poate fi interpretată ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice. De asemenea, arată că respectarea principiului egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul
DECIZIE nr. 707 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280106_a_281435]
-
Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , precitată, paragraful 53, Curtea a reținut că, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
derivă din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și este garantat de alineatul 5 al aceluiași articol constituțional; în consecință, revine, în principal, autorităților publice sarcina de al aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale [a se vedea, cu privire la înțelesul principiului comportamentului loial al autorităților publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
stabilit că statul pârât trebuie "să ia măsurile care să garanteze protecția efectivă a drepturilor enunțate de art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, în contextul tuturor cauzelor similare cu cauza de față, conform principiilor consacrate de Convenție"], sau Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României [spre exemplu, paragrafele 125-133]. Prin urmare, cu privire la acest aspect, și anume al exigenței constituționale referitoare la momentul adoptării legii care angajează cheltuieli bugetare viitoare
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
Curtea a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice [a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
derivă din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și este garantat de alin. (5) al aceluiași articol constituțional; în consecință, revine, în principal, autorităților publice sarcina de al aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale [a se vedea, cu privire la înțelesul principiului comportamentului loial al autorităților publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
571/2003 , pe de altă parte, Curtea observă că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, din examinarea prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituție, referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale, coroborat cu cele ale art. 139 alin. (1) din Constituție care consacră principiul legalității în materie fiscală, rezultă că stabilirea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat intră în competența exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul impozitelor și taxelor și de a opta pentru acordarea unor exceptări sau
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
admisibilă, întrucât nu îndeplinește condiția de noutate. Dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală nu prevăd condiția noutății, așa cum prevăd dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura similară în materie civilă, însă această condiție a fost consacrată și în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. A mai arătat că aplicarea corectă a dreptului, în chestiunea ce face obiectul sesizării, se impune în mod evident și nu lasă loc niciunei ambiguități cu privire la modul
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
judiciară a solicitat, în principal, respingerea sesizării ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția de noutate. În susținerea acestui punct de vedere s-a invocat faptul că, deși art. 475 din Codul de procedură penală, nu prevede condiția noutății, aceasta a fost consacrată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Astfel, condiția noutății se analizează în raport cu jurisprudența instanței supreme, cu excluderea celei configurate de hotărârile prealabile și hotărârile în recursul în interesul legii, precum și cu jurisprudența relevantă și
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
al infracțiunii de luare de mită. Reținem, în raport cu obiectul sesizării, elementele de particularitate prevăzute de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014), care consacră o calificare specială a subiectului activ al infracțiunilor prevăzute de art. 254, 256 și 257 din Codul penal anterior. Astfel, fapta de luare de mită prevăzută de art. 254 din Codul penal anterior, dacă a fost săvârșită de o persoană
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
juridice se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenției înseamnă diminuarea patrimoniului. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu conțin niciun fel de prevederi de natură a afecta în vreun fel libertatea comerțului, consacrată de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție". VIII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene 32. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate hotărâri relevante pentru soluționarea problemelor de drept a
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
competența procurorului ierarhic superior de a se pronunța asupra cererii de recuzare a procurorului formulate în faza de judecată (care cuprinde procedura prevăzută de art. 49 și următoarele din Codul de procedură penală), în faza camerei preliminare (care cuprinde procedura consacrată de art. 342-art. 348 din Codul de procedură penală), sau în fața judecătorului de drepturi și libertăți a cărui competență este circumscrisă în mod expres fazei de urmărire penală. Altfel spus, prin decizia adoptată, Curtea Constituțională a subînțeles că este constituțională
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri și acțiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie." 17. În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) care consacră accesul liber la justiție. 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel
DECIZIE nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279830_a_281159]
-
natură a afecta accesul liber la justiție, deoarece în jurisprudența sa a stabilit, în nenumărate rânduri, că serviciile efectuate de către instanțele judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Curtea a reținut că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula
DECIZIE nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279830_a_281159]
-
modificările și completările ulterioare." ... 17. În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", și art. 21 care consacră accesul liber la justiție. 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, cu imperativele cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constituția României, care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 16, care consacră principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 44, care garantează dreptul de proprietate privată, dar și prin raportare la prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
la cererile în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, ci acoperă întreaga procedură de reconstituire a dreptului de proprietate, inclusiv cea referitoare la restituirea în natură sau prin echivalent a terenurilor agricole conform legilor fondului funciar, contribuind prin măsurile ce le consacră la finalizarea procesului de restituire. 53. Chestiunea de drept semnalată reclamă și examinarea modului de soluționare a cererilor de către entitățile învestite de lege, în conformitate cu procedura reglementată de actul normativ sub imperiul căruia au fost formulate, având în vedere faptul că
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
la restituire, pe de o parte, și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate, context în care se constată că intervenția legii noi, consacrată prin soluția legislativă înscrisă în art. 1 alin. (3), nu aduce modificări esențiale în privința acestora, de natură a genera o încălcare a principiului neretroactivității legii civile. 61. Așadar, aplicarea imediată a legii noi în domeniul propriu de activitate, cu privire la situațiile
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
unui contract de muncă), fie de dreptul comun, în situația în care nu există o dispoziție specială în lege referitoare la competență. Cum aleșii locali, chemați în judecată în răspundere patrimonială, nu au niciuna dintre calitățile care să atragă competența consacrată prin legile speciale și nici nu se pot aplica prin analogie dispozițiile acestora, înseamnă că se stabilește competența de soluționare a litigiului potrivit Codului de procedură civilă, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, ținând cont și
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor, la emiterea titlului de despăgubire conform procedurii prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005 , susțin că soluționarea dosarului de despăgubire conform procedurii prevăzute de Legea nr. 165/2013 încalcă principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 9 din 7 martie 1994 , prin care s-a reținut că hotărârea judecătorească este supusă condițiilor de fond și de formă stabilite de legea sub
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
5), (6) și (8), art. 24 alin. (2) și art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 . 15. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în cauza dedusă soluționării instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională a fost
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
necesare MAE, inclusiv a unui sediu adecvat pentru gestionarea corespunzătoare a Președinției Consiliului UE din 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român. Capitolul Justiție Justiție în slujba cetățeanului! Guvernul susține valorile fundamentale ce consacră următoarele principii: ● România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme. ● Statul este organizat potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție și este garantat de alin. 5 al aceluiași articol constituțional; în consecință, revine, în principal, autorităților publice sarcina de a-l aplica și respecta în raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale [a se vedea, cu privire la înțelesul principiului comportamentului loial al autorităților publice, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel. 19. În ceea ce privește critica formulată de autoarea excepției, în sensul că se îngrădește dreptul constituțional consacrat de art. 49 alin. (5), respectiv acela de a participa liber la viața sportivă a țării, prin impunerea de condiții speciale pentru practicarea pescuitului sportiv, Curtea subliniază faptul că desfășurarea unei activități sportive nu exclude, ci dimpotrivă, presupune impunerea unor
DECIZIE nr. 693 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279202_a_280531]
-
fundamentată pe prevederile art. 970 care stipulau: "Convențiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației după natura sa." Așadar, chiar dacă nu era consacrată in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din însăși reglementarea de principiu relativă la contracte, ea fiind justificată prin elementele de bună-credință și echitate ce caracterizează executarea contractelor. Condițiile privind aplicarea impreviziunii au fost decelate în jurisprudență și
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]