15,655 matches
-
galaxiei se gășeste în direcția constelației Săgetătorului, la o distanță de soare de 25.000-28.000 ani-lumină. Galaxia noastră are 4 componente principale: nucleul, discul cu spirale, haloul și roiurile globulare. S-ar putea să existe și un halou exterior, coroana galactică. Discul se rotește, dar nucleul central nu. Nucleul și roiurile globulare conțin multe stele bătrâne, cunoscute ca stele de Populație II, care s-au format din materie cosmică originară. Brațele spiralei, unde se nasc stele noi, conțin mai ales
Calea Lactee () [Corola-website/Science/302913_a_304242]
-
de către suita și armata sa, au preluat controlul. Moscheea principală a fost purificată, s-a ținut o slujbă, și s-a cântat „"Te Deum"”. Jaime a incorporat noi teritorii în recent formatul Regat al Valenciei, unul dintre regatele care formau Coroana Aragonului. Orașul Valencia, capitala Spaniei răsăritene, se ridică pe un șes fertil, în apropiere de locul unde fluviul Turia se varsă în Marea Mediterană. Valencia este principala piață de desfacere a produselor agricole pentru fermele înconjurătoare.Totodată, după cum se cuvine rangului
Valencia () [Corola-website/Science/302941_a_304270]
-
lu Ludovic al XIII-lea începând cu anul 1642 și a modelat decisiv destinul Franței pentru următorii 18 ani. Ca rezultat al muncii lui Richelieu, Ludovic al XIII-lea a devenit primul exemplu de monarh absolut. Sub Ludovic și Richelieu, coroana a intervenit cu succes în Războiul de Treizeci de Ani împotriva habsburgilor, a menținut nobilimea franceză în linie și a retras privilegiile politice și militare acordate hughenoților de Henric al IV-lea (în timp ce a menținut libertățile lor religioase). Ludovic al
Ludovic al XIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/302924_a_304253]
-
el a ocupat tronul reginelor indigene a căror emblemă era vulturul așa cum vechii regi de la Buto aveau ca emblemă cobra. În calitatea sa de suveran al întregului Egipt, el era de asemenea și rege Șoim și rege Viespe; și purta coroanele roșie și albă ale acestor două monarhii. Deși a fost îngropat în orașul său natal, Tinis, el și-a avut de preferință reședința în orașul cel nou Mennofer sau Memfis, pe care l-a înălțat foarte aproape de vechea fortăreață a
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
reginei s-au găsit câteva meșe. Tradiția ne informează că Athothis a fost asasinat de un conspirator aparținând grupului indigen al adoratorilor lui Seth; și se pare că fiul său a avut ceva de luptat pentru a pune mâna pe coroană. În sfârșit, tronul a revenit unei femei pe nume Henneit, căreia i-au urmat apoi patru regi. Dinastia a luat sfârșit către anul 3144 î.Hr. Cel de al șaselea rege al descendenței, pe nume Miebis, a fost primul pe care
Prima Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/302984_a_304313]
-
că a avortat". În 20 decembrie 1995, Buckingham Palace a anunțat public că Regina le-a trimis scrisori lui Charles și Diana, sfătuindu-i să divorțeze. Decizia Reginei a fost susținută de Primul Ministru și de seniorii din Consiliul de Coroană și, după cum a anunțat BBC, a fost luată după două săptămâni de consfătuiri. Prințul Charles a fost imediat de acord cu această propunere. În februarie 1996, Diana a anunțat că și ea este de acord. Divorțul a fost finalizat în
Diana, Prințesă de Wales () [Corola-website/Science/299480_a_300809]
-
tins spre crearea unei dinastii, cooptând rude la guvernare, în calitate de moștenitori desemnați. Din timpul împăraților illyri erau tot mai mulți asociați prin legaturi de rudenie cooptați. Formele exterioare ale puterii sunt întărite și sunt adoptate în plan ideologic elemente orientale. Coroana radiantă a devenit un simbol al puterii utilizat pentru împărați din timpul vieții, marcând superioritatea. De la Gallienus, diadema elenistică este folosită regulat în monede, alături de cununa de lauri sau coroana radiată. După asasinarea ultimului împărat din dinastia Severilor, Alexandru Sever
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
sunt întărite și sunt adoptate în plan ideologic elemente orientale. Coroana radiantă a devenit un simbol al puterii utilizat pentru împărați din timpul vieții, marcând superioritatea. De la Gallienus, diadema elenistică este folosită regulat în monede, alături de cununa de lauri sau coroana radiată. După asasinarea ultimului împărat din dinastia Severilor, Alexandru Sever, de către o conjurație, Maximin Tracul a fost proclamat „Augustus”, fiind primul împărat roman de origine barbară. Pretendentul ce i-a luat locul lui Alexander, Iulius Maximinius, era un simplu soldat
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
răului. Dar multe alte animale și păsări apar în mitologia iraniană și în mod special păsările reprezentau semne de bun augur. Cea mai vestită este Simorgh, o pasăre mare și puternică, Homa, pasărea regală a victoriei a cărei penaj împodobea coroanele și Samandar, phoenix-ul. Pari (Avestan: Pairika), considerată o femeie frumoasă dar totuși malefică în mitologia timpurie, treptat ea a devenit mai puțin rea si mult mai frumoasa până în perioada islamică când a devenit un simbol al frumuseții la fel
Mitologia persană () [Corola-website/Science/299524_a_300853]
-
împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea. A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deși nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ștefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
temându-se că o violare a Sancțiunii Pragmatice ar fi invalidat documentul în întregime. Fermitatea Mariei Tereza l-a asigurat pe Francisc Ștefan că ar trebui să lupte pentru Silezia iar ea era convinsă că va menține în Imperiu "bijuteria coroanei Casei de Austria". Ea dă dovadă de o fermitate admirabilă "Mai bine să vină turcii la porțile Vienei, mai bine să facem concesiuni Bavariei și Saxoniei decât să renunțăm la Silezia". Invadarea Sileziei de către Frederic a fost începutul unei dușmănie
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
scris și este cunoscut faptul că în prima reclamă publicitară din lume de tip testimonial pentru o companie producătoare de mașini de scris apărea chiar regina României. Casa regală a României, nefiind prea bogată (a se vedea celebra poveste privind Coroana de oțel), își completa veniturile din publicitate! A fost supranumită regina scriitoare: a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Reședința ei preferată era Castelul Peleș, unde își ținea și biblioteca
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
1877-1878 în luptele grele ce s-au dat la Plevna unde regele a avut comanda supremă participând alături de țarul Alexandru al II-lea al Rusiei și marele duce Nicolae. Din oțelul unui tun de la Plevna regele și-a făcut o coroană în amintirea acelor lupte în urma cărora România și-a proclamat independența la 10 mai 1877. În 1881 România se proclamă regat, iar Carol I devine astfel rege, domnia sa durând 48 de ani. Cea care avea să-i fie alături mereu
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
se îndrăgosti de locotenentul Zizi Cantacuzino din suita princiară. Aventura i-a fost cunoscută și lui Ferdinand, care de altfel îi va tolera reginei toate idilele extraconjugale. Apoi a venit pasiunea pentru «prințul alb» Barbu Stirbey, Administratorul general al Domeniilor Coroanei. Se presupune că acesta din urmă este tatăl ultimilor doi copii (Ileana și Mircea). De notorietate publică a fost și idila cu Joe Boyle, colonel canadian de la Crucea Roșie, care în 1917 luase locul primului favorit Barbu Stirbey. După o
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
principesei Irina). În conformitate cu Normele fundamentale ale Familiei Regale a României, statut promulgat de Majestatea Sa regele Mihai I la 30 decembrie 2007, actualul moștenitor la șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regală Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României. Astfel, prin noul statut s-a renunțat exclusiv la practica legii salice, Coroana României trecând de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie. Imagini
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
Sa regele Mihai I la 30 decembrie 2007, actualul moștenitor la șefia Casei Regale a României este Alteța Sa Regală Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României. Astfel, prin noul statut s-a renunțat exclusiv la practica legii salice, Coroana României trecând de la Șeful Casei Regale la primul născut bărbat, și, în lipsa unui bărbat, la prima născută femeie. Imagini
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
Născut din părinți aflați la o vârstă destul de înaintată, Ludovic era copilul-minune, trimis să salveze Franța de la dezbinare spirituală și nu ezita să intervină personal și decisiv în treburile religioase. Era în interesul comun, atât al papalității, cât și al Coroanei franceze, ca relația lor să fie cordială. Ar putea părea surprinzător că, pe parcursul celei mai mari părți a domniei sale, Ludovic al XIV-lea și papii contemporani lui s-au aflat în relații proaste. În 1661, tânărul rege era extrem de încrezător
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
rege și îl încoronează cu condiția să le respecte privilegiile. În această situație Ludovic nu a avut prea multa influență politică. Sperând să schimbe starea de lucruri și sa-și poată numi oamenii lui în funcțiile regatului, el a slăbit coroana împarțind diferite posesiuni cu scopul de a-și atrage susținători. Ludovic, se căsătorește în 862 cu Ansgarde de Bourgogne, sora lui Eudes, conte de Burgundia, unul din marii feudali ai regatului, apoi, după moartea acesteia, în 878 cu Adélaïde de
Ludovic al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/298993_a_300322]
-
fratele său, Arnulf de Carinthia, ales ca rege al Franciei răsăritene, domniind până în 889. A exercitat autoritatea imperială asupra celorlalți succesori ai familiei, inclusive asupra regilor ce s-au instaurat la sud de Alpi. A intervenit în Italia să preia coroana imperială în 896 atunci când Guy al III-lea de Spoleto i-a contestat supremația și s-a încoronat ca împărat. În 899, Arnulf a murit bolnav, fiind succedat de Ludovic al IV-lea , ultimul carolingian de pe tronul Franciei răsăritene. Fiind
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
cărui posesiuni au fost invadate de Berengar de Ivrea, Otto a intervenit. Înainte de traversarea Alpilor, regele l-a numit că moștenitor pe fiul sau, Otto al II-lea. În expediție, Otto I l-a depus pe Berengar, i-a preluat coroana, a reconfirmat autonomia regatului Lombard și a continuat să înainteze spre sud, ajungând la Roma, unde a depus, la cererea papei, un jurământ prin care se angaja să-I restituie patrimoniul. Pe 2 februarie 962, în basilica Vaticanului, a fost
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
romane, acesta, împreună cu papa, s-a retras la Ravenna. În 1001, cei doi au decis în cadrul unui conciliu, înființarea arhiepiscopiei de Esztergom în Pannonia pentru a extinde influență bisericii. Vaik, ducele maghiar, s-a creștinat sub numele de Ștefan, primind coroana regală, Ungaria devenind astfel stat apostolic, iar regii maghiari fiind investiți cu misiunea de a apăra și extinde creștinătatea spre est. În ianuarie 1002, împăratul a murit. Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman a fost încoronat de către papa
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
era precară în urma succeselor purtate de papalitate și în urmă instituirii teocrației papale. Situația era marcată și de tulburările din Germania, provocate de disputele succesorale, de autoritatea regală șubredă, conflictele dintre principii teritoriali, laici și ecleziastici în dispută lor pentru coroana regală a Salienilor, că ducii din Saxonia. Luptele izbucnite după moartă lui Henric al III-lea în 1054 au sfâșiat imperiul timp de un deceniu, până când Henric IV a devenit major în 1065. Henric V, ultimul rege din dinastia Saliana
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
tronul fiului său cel mai mare, Henric și a preluat conducerea celei de-a treia cruciade. După ce a obținut însă două victorii semnificative, s-a înecat în râul Salef din Asia Mică în 1190. După anexarea Siciliei în 1189 la coroana imperială, prin căsătoria lui Henric al VI-lea cu Constance, monstenitoarea ultimului rege normand, reconversiunea teritorială a imperiului și-a mutat centrul de greutate în regiunea mediteraneană, schimbare care a slăbit pozițiile papalității, confruntată cu primejdia încercuirii după ce pierduse un
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
Napoli. Pe o perioada limitată, funcționarii regali primeau o retribuție monetară, fiind revocabili și obligați să remită anual regelui un raport de gestiune. Trebuiau să justifice toate plângerile care i-ar fi incriminat. Împăratul era astfel mediatorul legii divine. Domeniul coroanei a fost reconstruit, a fost creat un impozit permanent, taxele pe circulația mărfurilor au fost crescute, monopolul regal s-a instituit asupra comerțului cu grâu, fier și produse de lux, încurajând dezvoltarea agricolă a Siciliei prin multiplicarea defrișărilor și a
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
pierdut bătălia de la Tagiacozza din 1268 și a fost luat prizonier de Carol în timp ce încerca să fugă de pe câmpul de luptă, fiind apoi executat la Napoli. Astfel, a sfârșit dinastia Hohenstaufen. În 1272, după două decenii de confruntări și anarhie, coroana regală și titlul imperial vor reveni lui Rudolf de Habsburg. În Italia de Sud, dominația Hohenstaufenilor nu s-a mai menținut, exceptând Sicilia unde a guvernat un fiu nelegitim al lui Frederic al II-lea. Conflictul cu papalitatea a continuat
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]