14,107 matches
-
907 persoane, aparținând etniilor germane (majoritatea), poloneze și ucrainene, alături de credincioșii de origine română. Având în vedere numărul mare de credincioși, preoții din Iacobeni făceau din ce în ce mai greu față cerințelor acestor enoriași. Devenise necesar ca un preot să stea permanent în mijlocul credincioșilor din Vatra Dornei. Astfel, în anul 1911, la cererea credincioșilor din Vatra Dornei, Józef Bilczewski, arhiepiscopul de Lemberg (1900-1923), a hotărât desprinderea comunității catolice dornene din Parohia Iacobeni și înființarea Parohiei Vatra Dornei. Primul paroh a fost desemnat pr. Joseph
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
credincioșii de origine română. Având în vedere numărul mare de credincioși, preoții din Iacobeni făceau din ce în ce mai greu față cerințelor acestor enoriași. Devenise necesar ca un preot să stea permanent în mijlocul credincioșilor din Vatra Dornei. Astfel, în anul 1911, la cererea credincioșilor din Vatra Dornei, Józef Bilczewski, arhiepiscopul de Lemberg (1900-1923), a hotărât desprinderea comunității catolice dornene din Parohia Iacobeni și înființarea Parohiei Vatra Dornei. Primul paroh a fost desemnat pr. Joseph Ettmayr, care a sosit aici la 12 august 1913. Izbucnirea
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea catolicilor de etnie germană au plecat din Vatra Dornei. Împreună cu credincioșii a plecat în decembrie 1940 și preotul paroh Botkowski, luând cu el întreaga arhivă a parohiei. În amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. În anul 1941, pr. Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Bernhard Leibham, paroh de Câmpulung Moldovenesc, s-a pensionat și a plecat la Vatra Dornei. Ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În ianuarie 1942, numărul credincioșilor catolici era de doar 250, dintre care 100 erau de origine poloneză, iar restul erau germani, ucraineni și români. Astfel, episcopul Mihai Robu este nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Noua împărțire a parohiilor catolice este publicată în Monitorul
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Păltinoasa, Poiana Stampei, Stulpicani, Valea Putnei, Vatra Dornei, Vatra Moldoviței și Voroneț. Comunitatea catolică din Vatra Dornei intră în subordinea Parohiei Câmpulung. După război, preotul Gerhard Jura s-a întors în 1945 la Câmpulung, el ocupându-se și de pastorația credincioșilor din Iacobeni și Vatra Dornei. S-a implicat mult în ajutorarea credincioșilor săraci, aducându-le alimente. Acesta parcurgea uneori pe jos drumul de 40 km, deoarece tunelul de pe pasul Mestecăniș fusese distrus de către armatele combatante, întrerupându-se astfel legătura dintre
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Comunitatea catolică din Vatra Dornei intră în subordinea Parohiei Câmpulung. După război, preotul Gerhard Jura s-a întors în 1945 la Câmpulung, el ocupându-se și de pastorația credincioșilor din Iacobeni și Vatra Dornei. S-a implicat mult în ajutorarea credincioșilor săraci, aducându-le alimente. Acesta parcurgea uneori pe jos drumul de 40 km, deoarece tunelul de pe pasul Mestecăniș fusese distrus de către armatele combatante, întrerupându-se astfel legătura dintre Vatra Dornei și celelalte localități ale Bucovinei. Preotul Jura a fost anchetat
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Preotul Jura a fost anchetat de mai multe ori de securitate, fiind torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. În anii următori, de pastorația credincioșilor dorneni s-au ocupat preoții parohi Leopold Nestmann (1949-1951), Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Leopold Hohenecker (1951-1959) și Eduard Kozanowski (1959-1969), fără ca Parohia Vatra Dornei să iasă de sub aadministrarea Parohiei Câmpulung Moldovenesc. Abia în anul 1967 Parohia Vatra Dornei a fost recunoscută de stat, devenind parohie de sine stătătoare. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Vatra Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În deceniile care au urmat acestor evenimente, situația catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creșteri semnificative, menținându-se în jurul cifrei de 250 de familii
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În deceniile care au urmat acestor evenimente, situația catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creșteri semnificative, menținându-se în jurul cifrei de 250 de familii cu aproximativ 400 de credincioși. Astfel, în 1998, Parohia Vatra Dornei mai avea în îngrijire spirituală un număr de 246 familii cu 562 credincioși. Preotul paroh Iosif Sabău, OFMConv., a păstorit aici în perioada 1969-1991. El a reușit să introducă încălzirea centrală în biserică și
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creșteri semnificative, menținându-se în jurul cifrei de 250 de familii cu aproximativ 400 de credincioși. Astfel, în 1998, Parohia Vatra Dornei mai avea în îngrijire spirituală un număr de 246 familii cu 562 credincioși. Preotul paroh Iosif Sabău, OFMConv., a păstorit aici în perioada 1969-1991. El a reușit să introducă încălzirea centrală în biserică și a renovat exteriorul bisericii. În timpul parohului Pavel Gabor (1991-1996) a fost pictat interiorul bisericii. Urmașul său, pr. Anton Egner
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
fost pictat interiorul bisericii. Urmașul său, pr. Anton Egner, a amenajat parcul de lângă biserică, a îmbunătățit încălzirea centrală și a renovat exteriorul bisericii. La începutul secolului al XXI-lea, numărul membrilor comunității și-a continuat scăderea. Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Din lipsă de preot, Parohia Cârlibaba, aparținând de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a intrat sub administrarea
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
îmbunătățit încălzirea centrală și a renovat exteriorul bisericii. La începutul secolului al XXI-lea, numărul membrilor comunității și-a continuat scăderea. Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Din lipsă de preot, Parohia Cârlibaba, aparținând de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a intrat sub administrarea Parohiei Vatra Dornei. În perioada 5-7 august 2005 au fost organizate o serie de festivități
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
XVIII, nr. 7 (211), iulie 2007.</ref> În zilele de 5 și 6 aprilie 2008 episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Vatra Dornei, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat Liturghie pontificală în biserica parohială, precum și în biserica filială din Iacobeni. El a fost întâmpinat de mulți enoriași și salutat de pr. Iosif Doboș, paroh și decan onorific, și de primarul municipiului. Ca parohi de Vatra
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
o perioadă. În anul 1947, la intervenția preoților dorneni pe lângă autoritățile de stat, fosta biserică luterană a fost dată de statul român spre folosință comunității ortodoxe din Vatra Dornei, ea trecând în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La acel moment, credincioșii ortodocși din localitate aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie la 2 septembrie 1954, în urma unui
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie la 2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. Pe parcursul anilor, numărul credincioșilor ortodocși a crescut, iar lăcașul de cult a devenit neîncăpător, iar Consiliul Parohial condus de preotul Gavril Cîrstean a hotărât modificarea vechii biserici. După obținerea avizelor, biserica a suferit o serie de reparații capitale în perioada 1984-1993, dându-i-se
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
au durat din 1984 pînă în 1993. În următorii ani, în timpul arhipăstoririi Î.P.S. Pimen al Sucevei și Rădăuților, la inițiativa P.C. Pr. Cormoș Ilie, împreună cu P.C. Pr. Vîrlan Constantin ajutați de membrii Consiliului și Comitetului Parohial, prin jertfa bunilor credincioși ortodocși din Vatra Dornei, precum și alți binevoitori, între 1995-1999, actuala biserică cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a fost pictată în interior, în tehnica frescă, de către o echipă de pictori, condusă de pictorul Pașcanu Corneliu din București. Slujba de sfințire a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
-a după Rusalii, oficiată de Î.P.S. Pimen arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, împreună cu P.S. Episcop Teodosie Snagoveanul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, fiu al acestor meleaguri, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi și de un mare număr de credincioși din zona Dornelor. Primește Doamne jertfa binecredincioșilor Tăi!"". În prezent (anul 2011), la această biserică slujesc preotul paroh Constantin Vârlan și preotul Dan Văideanu. Biserica are formă de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar. Pardoseala este din marmură albă cu forme geometrice. Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar cu modele de viță de vie și spice de grâu. Celelalte elemente de mobilier (strane pentru credincioși, amvonul, stranele și mobilierul pentru cărțile și obiectele de cult din altar) sunt de asemenea din lemn de stejar. Cele două policandre din biserică sunt mai vechi decât lăcașul de cult. Pictura interioară a bisericii este nouă, dar există și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
pe Maica Domnului, una dintre ele fiind o copie a Icoanei Prodromița de la Muntele Athos, iar cealaltă fiind găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă este considerată de credincioșii ca fiind „făcătoare de minuni”. La baza dealului Runc, într-un parc amenajat lângă Biserica "Nașterea Maicii Domnului", s-a aflat până prin anii '60 ai secolului al XX-lea o cruce de piatră pe care s-a săpat inscripția: ""în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
a aflat până prin anii '60 ai secolului al XX-lea o cruce de piatră pe care s-a săpat inscripția: ""în amintirea părăsirii beuturii alcoolului - 1894"". Într-o duminică de septembrie a anului 1894, după slujba de la biserică, mai mulți credincioși ortodocși din localitate au fost puși de preot să jure, în fața unui butoi plin cu rachiu, că se lasă de băut. Butoiul a fost blestemat și îngropat la o răspântie de drumuri, în sunetele buciumelor și bubuitul pistoalelor. Pe locul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. În secolul al XIX-lea s-au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar cultul greco-catolic rutean a fost desființat și el prin Decretul nr. 7738 din 26 mai 1952. Începând din anul 1952, Biserica
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei aveau doar o biserică de lemn veche, refăcută după primul război mondial și mutată în 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc (Casa Vladimir). Aceasta a ars până la temelie în noaptea de 2
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
2 septembrie 1954, în urma unui incendiu devastator, înscenat de către autoritățile comuniste. După incendierea bisericii parohiale, fosta biserică greco-catolică din Vatra Dornei a fost redeschisă ca lăcaș de cult al comunității ortodoxe din oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Până în anul 1980 s-au efectuat mai multe lucrări de reparații și renovări, prin osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]