14,500 matches
-
a evoluat în mai multe stiluri independente între ele: Ca o continuatoare a artei Imperiului Roman de Răsărit, arta bizantină este dedicată, în primul rând, cultului religios creștin și -a dezvoltat un stil artistic propriu. Picturile sacre ale sfinților, numite icoane, au fost realizate respectând un anumit canon de reguli. Splendidele mozaicuri murale, care îi înfățișau pe sfinți alături de suverani, sunt o demonstrație impresionantă de artă bizantină. Aceste mozaicuri nu erau menite să portretizeze cu exactitate persoanele. Ele reprezentau măreția și
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Bizanțul a avut o influență perenă în arta religioasă a țărilor Europei de Est, unde creștinismul ortodox este predominant. Iconarii continuau sa picteze după vechile canoane. Se remarcă simplitatea formelor și stilizarea acestora. Accentul cade pe utilizarea mozaicului, a picturii icoanelor și menținerea unor reguli de reprezentare stricte (canoane), ceea ce va îngrădi creativitatea. Odată cu apariția stilului romanic, prin anii 1000, sculptorii abandonează statuile în rondebosse, optând pentru figuri adosate la portalurile bisericești în interiorul acestora, lucrări menite să transmită credincioșilor neștiutori principiile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
unde a rămas până în 1541. S-a reîntors la Geneva, iar sub conducerea sa, orașul elvețian s-a transformat într-o capitală a reformei, unde a înființat o teocrație inspirată din biblie. Biserica nu avea cler, nici liturghie, nici altare, icoane, taine (exceptând botezul și împărtășania). Slujbele erau realizate de păstori, aleși de comunitate dintre cei instruiți în teologie ca să predice. Nu erau preoți, fiindcă orice creștin era preot datorită contactului direct cu biblia. Calvin a insistat pe ideea grației divine
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
sub direcția sa, apare ziarul "Bilete de papagal". După această dată, Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumărate articole. Va impune în literatura română ca specie literară tableta. În 1929 publică prima sa carte de proza, "Icoane de lemn". În 1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legată, ca și "Poarta neagră", de anii de detenție. Tot acum, pentru copii, publică volumul în proza "Cartea cu jucării", inaugurând o direcție secundară în creația scriitorului, ce
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
Coșbuc este "Viața literară", înființată la 1 ianuarie 1906, în colaborare cu I. Gorun, la care secretar de redacție a fost I. Chendi. În articolul de fond "Un prim cuvânt" se propune editarea unei reviste care să ofere cititorilor "„o icoană cât mai credincioasă și mai întreagă a vieții noastre literare și artistice în desfășurarea ei”" și "„să informeze publicul cititor despre tot ce este manifestare a vieții literare și artistice, prin cronici și bibliografii”". Publicația își propune să acorde prioritate
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
din Campania, în Italia sudică. Aceste picturi pot fi grupate în 4 „stiluri” sau perioade principale și multe conțin primele exemple de trompe-l'œil, pseudo-perspectivă și peisaj pur. Pictura pe lemn a devenit mai frecventă în perioada , sub influența icoanelor bizantine. Către mijlocul secolului al XIII-lea, și au devenit mai realiste, apărând și interesul pentru ilustrarea volumului și perspective în Italia cu Cimabue și discipolul său Giotto. Ei sunt considerați a fi cei mai mari doi maeștri ai picturii
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
de mers. Cu mașina se poate merge numai pînă la o punte aruncată peste Cuiejdi, de unde accesul se face pe jos. Clădirea este din bârne de brad. Actual restaurarea nu este terminată și cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru și iconostasul sunt supuse variațiilor termice și de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă. Este situată în Văleni pe strada Magnoliei, având drept ctitori mai întâi de Petru Rareș și apoi de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe departe forma tradițională. În trecut în locul fundalului de lemn sculptat care separă naosul de altar și pe care sunt pictate scenele și portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci rânduri de icoane așezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puțin trei grupe de icoane distincte ca stil și chiar ca
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
lemn sculptat care separă naosul de altar și pe care sunt pictate scenele și portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci rânduri de icoane așezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puțin trei grupe de icoane distincte ca stil și chiar ca structură plastică, fiind executate, fără nicio excepție, pe bucăți de scândură atent pregătite cu un
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
aici se aflau cinci rânduri de icoane așezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puțin trei grupe de icoane distincte ca stil și chiar ca structură plastică, fiind executate, fără nicio excepție, pe bucăți de scândură atent pregătite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
(n. 11 ianuarie 1947, Podoleni ) este un pictor, grafician și monumentalist român, Profesor universitar al Academiei de Arte Plastice București. Opera sa artistică include lucrări de pictură, grafică, restaurare bisericească, desen și icoane. este soțul pictoriței Ștefania Grimalschi 1977 U.R.S.S.; 1978 R.D. Germania; 1981 Spania, Austria, Franța, R.F. Germania. În aceste proiecte de ansambluri mnumentale, solemne - mari icoane ațintind esențialul - important e nu ceea ce arată dintru început privirii - compuneri de corpuri hieratice
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
Plastice București. Opera sa artistică include lucrări de pictură, grafică, restaurare bisericească, desen și icoane. este soțul pictoriței Ștefania Grimalschi 1977 U.R.S.S.; 1978 R.D. Germania; 1981 Spania, Austria, Franța, R.F. Germania. În aceste proiecte de ansambluri mnumentale, solemne - mari icoane ațintind esențialul - important e nu ceea ce arată dintru început privirii - compuneri de corpuri hieratice; important e invizibilul, nespusul spre care sunt orientate privirile. Tensiunea proiectuală a operei lui Viorel Grimalschi conferă imaginatelor blocuri de piatră, lingouri de bronz și pânze
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
chenar rectangular, format din două rânduri de discuri smăltuite și trei de flori cruciforme. Ferestrele sunt alungite, încadrate în chenare de piatră cioplita. Pe alocuri se pot observa fragmente de frescă. Același decor se observă și în partea superioară a icoanei hramului de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
desenului, arhitectura sobră a compozițiilor, tehnica impecabilă a folosirii clar-obscurului, impresia de spațiu și profunzime. Biserica păstrează obiecte cu valoare de patrimoniu dăruite, de-a lungul veacurilor, de ctitori: un epitaf al Mântuitorului, brodat în fir, din anul 1793; o icoană împărătească ferecată în argint, din anul 1803; două icoane din 1804; vitraliile Bisericii, datând din anul 1909; medalioane exterioare din mozaic, executate de pictorul Eugen Profeta. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1789-1875) a dăruit Bisericii Oțetari, după restaurarea încheiată la 1866
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
clar-obscurului, impresia de spațiu și profunzime. Biserica păstrează obiecte cu valoare de patrimoniu dăruite, de-a lungul veacurilor, de ctitori: un epitaf al Mântuitorului, brodat în fir, din anul 1793; o icoană împărătească ferecată în argint, din anul 1803; două icoane din 1804; vitraliile Bisericii, datând din anul 1909; medalioane exterioare din mozaic, executate de pictorul Eugen Profeta. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1789-1875) a dăruit Bisericii Oțetari, după restaurarea încheiată la 1866, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mare Mucenic
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
văzut pe Mântuitor și pe sfinții Săi. Astfel și-a dat duhul, la 10 februarie 202, unul dintre cei mai venerați martiri ai Bisericii creștine de la începutul secolului al III-lea. Sf. Haralambie are putere asupra bolilor și a morții. Icoanele îl înfățișează ținând ciuma în lanț. Se mai spune că Sf. Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu ca bolile să nu se apropie de oamenii care postesc de ziua sa. O legendă din Bucovina spune că Sf. Haralambie a suferit
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
din fâșii de formă hexagonală, cu laturile inegale. Pereții sunt pardosiți în interior cu scândură de brad în culoare gri. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma bisericii este din lemn de stejar și de brad. Coloanele de încadrare a icoanelor de la catapeteasmă sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
de stejar și de brad. Coloanele de încadrare a icoanelor de la catapeteasmă sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află câteva obiecte cu valoare istorică și artistică: cinci icoane vechi de pe catapeteasmă, trei cruci de lemn, un prapor, două epitafuri, un serafim din
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află câteva obiecte cu valoare istorică și artistică: cinci icoane vechi de pe catapeteasmă, trei cruci de lemn, un prapor, două epitafuri, un serafim din lemn de tei, clopotul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află câteva obiecte cu valoare istorică și artistică: cinci icoane vechi de pe catapeteasmă, trei cruci de lemn, un prapor, două epitafuri, un serafim din lemn de tei, clopotul vechi din anul 1792, precum și 16 cărți de ritual cu litere chirilice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
cele din axele absidelor laterale. După o inscripție, se pare că pictura a fost executată în 1914. În anul 1936, s-a refăcut pictura interioară. În 1981, cântărețul Ion C. Preutu și soția sa Aneta au donat două registre de icoane "„în amintirea a 50 de ani de osteneală la această Sfântă Biserică”". Aflate pe latura de răsărit a cafasului, icoanele sunt dispuse pe două registre și anume: primul registru cuprinde Praznicele Împărătești, iar al doilea zilele creației, Izgonirea din Rai
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
s-a refăcut pictura interioară. În 1981, cântărețul Ion C. Preutu și soția sa Aneta au donat două registre de icoane "„în amintirea a 50 de ani de osteneală la această Sfântă Biserică”". Aflate pe latura de răsărit a cafasului, icoanele sunt dispuse pe două registre și anume: primul registru cuprinde Praznicele Împărătești, iar al doilea zilele creației, Izgonirea din Rai, Buna Vestire și Fuga în Egipt. Pe peretele de sud al pronaosului și naosului sunt pictate următoarele scene: Învierea Domnului
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]