16,589 matches
-
nu ne pot indica momentul în care încrederea aceasta i s-a spulberat definitiv. Schimbările de acest fel se notează de regulă într-un jurnal intim pe care, cu excepția unor însemnări ocazionale, mă îndoiesc că poetul l-ar fi ținut: manuscrisele îi erau periodic controlate de securitate. Cu atât mai violent i-a devenit dezgustul, el intuindu-și un sfârșit („Albatrosul ucis”) pe care, în chip cu totul zguduitor, a trebuit săl constate singur în ultima poezie pe care a dictat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mană cerească. Eram pregătit și doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian-Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După ieșirea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și se îngrijește de făpturile sale...». Tot acum se reafirmă forma laică a componenților Casei: «Membrii Casei să fie seculari, să poarte nici o haină religioasă, dar să aibă virtuțile apostolului». În anii următori, găsim alte scheme ale Normelor Sfinte: - Un manuscris din 1910 și un altul din 1911: reiau punctele precedente, subliniind că votul de sărăcie nu se înțelege restrâns numai la fiecare religios, ci și la toată Instituția. - Normele Sfinte din 27 martie 1910: se prezintă sub formă de notițe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
efervescență, strigînd: "Vado verso la vita!...". Merg către viață... Pe vremea Renașterii, s-ar fi încadrat de minune și fără blam public în moravurile timpului, atît de indulgente față de aventurieri. Romanul, care s-a terminat prost, cu Eleonora Duse137 și manuscrisul "Fuocco", îi cam știrbise din reputație anii făcuseră goluri în părul său buclat, iar d'Annunzio părăsise solul italian pentru Franța. Revenea, ca un Tyrteu dezlănțuit, iar vocea sa nazală sonoră atrăgea mulțimile la mitinguri în aer liber pretutindeni în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unde a fost mătrășit de peste tot și a rezistat onorabil ani în șir după aceea. Și poate ar fi trebuit menționate și gesturile mele de franctiror: sprijinirea pe față a lui Goma, pe care l-am ajutat să-și scoată manuscrisele din țară și să le publice în Germania și Franța, articolele din Le Monde și din New York Times împotriva regimului, emisiune la „Europa Liberă” etc. După toate acestea m-am și întors în țară, unde mi se interzisese să mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
din 1900. Hotărât să solicite eliberarea din azilul Sonnenstein unde era ținut ca pacient, Schreber inițial intenționase să-și redacteze memoriile pentru un cerc restrâns de rude și prieteni. Revizuindu-și trăirile în timpul celor doi ani cât a lucrat la manuscris, el a început să creadă în relevanța noilor lui credințe religioase și de aceea s-a decis să le publice, atât pentru a-și promova noua sa cosmologie, cât și pentru a atrage atenția autorităților asupra condiției sale. Schreber se
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
La règle et l'exception." Religiöse Devianz, Untersuchungen zur sozialen, rechtichen und theologischen Reaktionen auf religiöse Abweichung im westlichen und östlichen Mittelalter. Frankfurt-zur-Main, 1990. 4, 14. Apud Mondzain 25 (nota 1). 50 Important e comentariul ulterior, unde apar trimiterile la manuscrise slave din fondul B.A.R., în care sunt prezente traduceri din Aristotel sau prelucrări și adaptări la gândirea patristică ale categoriilor din Logica sa, precum și fragmente preluate din filosofia elină sau din teologia bizantină clasică, a Sfinților Părinți. V.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
zgomot care, prin exactitatea și curățenia ei, înrîurește mai adânc asupra spiritului." 1936 - 1937 Își trece, la Iași, în ziua de 23 noiembrie 1936, doctoratul în litere și filozofie cu o teză despre Avatarii faraonului Tlà: Analiza literară a unui manuscris eminescian, iar ca teză complementară: Opera lui Mihai Eminescu, vol. I, II. Comisia e formată din I. M. Marinescu, M. Ralea, Iorgu Iordan, Octav Botez și O. Tarfali. În octombrie 1937, e numit conferențiar de estetică și critică literară la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i îndeosebi de Al. Macedonski (devenit în prima piesă Zoil) îl atinsese. Horațiu, socotindu-se geniu, mai presus de ultragiile vârstei, speră să obțină dragostea sclavei Getta, pe care o iartă de necorespundere numai grație împrejurării că aceasta îi regăsește manuscrisul pierdut al Artei poetice. Ovidiu se crede autorizat să iubească orice femeie, fără a fi urmărit de gelozie, și să-și ridice ochii chiar asupra nepoatei împăratului: Cezar, mă mir de-al tău sarcasm, Tu care cu poeții trăiești în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însemnătate subțiarea creierului în mai multe generații. Apoi, o deprindere cu îndeletnicirile culturii 2 , trecută prin educație, o generație moștenind de la alta deprinderea de a citi, oarecare cunoștințe mai deosebite, în specie: o bibliotecă de cărți vechi românești religioase, poate manuscrise de cronicari, cărți profane tipărite și adesea cărți străine; și contactul cu niște părinți mai mult sau mai puțin cunoscători de literatură. Un C. Negruzzi, copil, are la îndemînă o bibliotecă bogată de cărți vechi românești a tatălui său3 . În
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
multe familii locuind jumătate în Moldova, jumătate în Maramureș 1. Prin urmare, aceste traduceri vor fi trecut de timpuriu în Moldova și vor fi răspândit, cât de puțin, cultura religioasă. Și e sigur că au trecut, căci copiile de pe aceste manuscrise s-au găsit în Moldova. Dar adevărata cultură, în vremile de la început, trebuie s-o căutăm în slavonește. Cultura sub forma slavonă a fost mai serioasă în Moldova. "De la Teoctist (pe la jumătatea veacului al XV-lea) pornește un șir neîntrerupt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai puțin așezată și cultă". 1 N. Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor ăBuc., 1904î, p. 39. 2 N. Iorga, op. cit., p. 14, 44, 46. Când vine Varlaam în scaunul mitropolitan, în veacul al XVII-lea, găsește o mulțime de manuscrise traduse gata pentru tipar, mai multe decât în Muntenia, scrise într-o "limbă mult mai puternică, mai sunătoare și mai plină de viață - însușiri care vor rămânea până acum vreo douăzeci-treizeci de ani caracteristice pentru lucrările literare moldovene", zice dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cumpenitori sau de juste milieu" - și declară, ca și C. Negruzzi cu trei ani înainte 3, că "părtinește acestei din urmă sisteme". Asachi face, tot aici, și propuneri detailate: e de părere să se reînvie cuvinte din cărțile bisericești, din manuscrise, și să se ia cuvinte din limba populară. Așadar, parcă ne-ar vorbi Russo; nu lipsește nici poporanismul. Dar imediat cere alungarea cuvintelor străine, "deși vechi în limbă", căci... abuzul vechi e tot abuz. Ba, încă, recomandă modul cum s-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vrea el să-l arunce asupra lor). Acest Acrostihescu, căruia prietenii îi mai zic - desigur cu învoirea lui Alecsandri - și Odobașa, este un personaj care are gata la dânsul felurite ode pentru toate prilejurile: "Acrostihescu ... (scoate din buzunar un volum manuscris și caută filele): Aurora... La mormântul ei!... odă la împăratul... odă la șahul... odă la craiul!" Și dacă el își pune poezia și în slujba șahului, asta nu-l împiedică să o înalțe sus de tot - în teorie: Acrostihescu: "Poezia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lui Eminescu, dar totuși ea era destul de mare ca să inspire încă grijă, în orice caz era mult mai mare decât primejdia stricării limbii 3 . 1 Ibidem, p. 413 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. 2 Vezi discuția mai sus. 3 În manuscris s-au găsit însemnări cu privire la caracterul specific național pe care trebuie să-l aibă literatura (vezi M. Eminescu, Poezii populare cu o prefață de Il. Chendi). Și Eminescu poate nici n-ar fi vorbit de literatură, dacă, în calitatea sa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
începe cu stabilirea lui Eminescu la Iași și intrarea sa în "Junimea" și care se caracterizează mai ales prin ideile cuprinse în conferința sa, din 1 Scrieri politice și literare, p. 1, 10, 26, 393, 420, 33, 35, 37, 30, manuscrise ori ziare de prin 1870-1871. ă Ibrăileanu se referă la articolele: Natura și statul, Despre luptele naționale, Despre partidele politice din România (fragmente din manuscrise), Scrisoare către D. Brătianu, Educațiune și cultură, Scrisoare către I. Negruzzi, Să facem un Congres
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Scrieri politice și literare, p. 1, 10, 26, 393, 420, 33, 35, 37, 30, manuscrise ori ziare de prin 1870-1871. ă Ibrăileanu se referă la articolele: Natura și statul, Despre luptele naționale, Despre partidele politice din România (fragmente din manuscrise), Scrisoare către D. Brătianu, Educațiune și cultură, Scrisoare către I. Negruzzi, Să facem un Congres, publicat de I. Scurtu cu titlul Rolul românilor în regenerarea Austriei.î 2 Ibidem, p. 31. ăEducațiune și cultură, publicat de I. Scurtu cu titlul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acest punct de vedere, poema sa Mureșanu din 1869 (vezi Postumele lui Eminescu), în care "e pătruns de curățenia idealelor, când nu era încă rănit de-ndoială", cum zice singur într-o însemnare scrisă de el însuși, mai târziu, pe manuscrisul acestei postume. Vezi în privința aceasta și G. Ibrăileanu: Scriitori și curente. 1876, despre "Influența Austriacă", Eminescu nu mai face nici o concesie "revoluționarismului". El dezvoltă acum pe larg teoria domniei absolute, singura formă bună de guvernămînt 1. Acum el nu mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
putere influențe străine, dar aceste influențe sunt "cultura literară", și nu "modele". Așa-numitele "plagiate" ale lui Coșbuc nu infirmă propoziția noastră. Cum a arătat el, Coșbuc nu le-a spus "traduceri", sau "după cutare autor" din cauză că și-a încurcat manuscrisele. Și chiar de ar fi plagiate, aceasta ar fi cu totul altceva, o chestie de etică, și nu una de estetică. Unul din cei mai originali scriitori vechi, C. Negruzzi, n-a disprețuit plagiatul. * Înainte de 1900 se ridică spre suprafață
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
antisemiți! Ultima menționare a filistenilor ca popor vine chiar din pana ivriților turbați ca-re pe la începutul secolului l al erei noastre și-au propus să distrugă sau să robească tot neamul omenesc sub directa îndrumare și ajutați de Iahwe. În manuscrisul Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului descoperit printre cele de la Qum-ran, spun ei că atunci cînd vor veni în Palestina să elibereze Ierusalimul de mirosul celor netăiați împrejur, scriindu-și răvașul în exil, vor căsăpi fără milă pe băștinașii din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și șei iar cuvîntul vine din tog: unealtă de răzuit pielea, terenuri pentru pășune comasate + arma: armă, braț sau togar: beneficiarul unui tog sau meseriașul care răzuiește pieile + ma: mamă. Tarsis era Tarsus capitala Ciliciei, Poporul chitim, găsit și în manuscrisele de la Marea Moartă sînt urmașii pelasgilor iar Dodanim sînt dardanii care erau renumiți pentru învelitorile de pus pe cai. Dar ivriții cunoșteau de la greci legenda cu Hercule și dragostea lui pentru Echidna din țara arimilor pentru că pun ca urmași ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
renumiți pentru învelitorile de pus pe cai. Dar ivriții cunoșteau de la greci legenda cu Hercule și dragostea lui pentru Echidna din țara arimilor pentru că pun ca urmași ai lui Aram - strămoșul sciților - pe Uț(uzii), Hul, Gether(așa scrie în manuscrisele descoperite la Qumran și consider că aceasta este forma corectă nu gheter cum apare în Tora) și Maș sau Meșec cum apare în Cronici. Să-i luăm la achipuit pe îndelete dar numai cu puterile inteligenței, alte forme de drămăluială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
țaratul valaho-bulgar ceva vreme iar ungurii au luat cu sabia în exteriorul munților Carpați pînă la Siret spre est, o regiu-ne pe care au numit-o Cumania, supusă lor. Cronica medicului persan Frazel - Ullah, poreclit Rașid scrisă pe la 1303 după manuscrise mongole spune că ,,în primăvara anului 1241, mongolii/tătarii trecură munții Galiției, pentru a intra în țara ungurilor și bulgarilor cu Orda care mergea spre dreapta. După ce a trecut în țara Aluta, îi ieși înainte Bazaram-bam cu o ar-mată, dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
invadatori, îndeplinindu-și îndatorirea de înfățișare la oaste pe care o aveau față de regele ungur. Paul de Antiohia, episcop greco-melkit, către sfîrșitul secolului Xlll face o vizită la Constantinopol, apoi în drumul spre Roma trece și prin Moldova după cum spu-ne manuscrisul său aflat în Biblioteca Vaticanului. În textul arab se spune că venind la Curtea Moldovei și discutînd cu clerul pămîntean, a aflat că aceștia știau de profetul Mohamed și aveau scrierile lui din care s-a născut islamul. Informațiile sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de profetul Mohamed și aveau scrierile lui din care s-a născut islamul. Informațiile sînt deosebit de importante pentru istoria noastră fiindcă ele dovedesc existența statului feudal Moldova cu cel puțin 100 de ani de la pretinsa descălecare a lui Dra-goș. Totodată manuscrisul confirmă și textul de mai sus descoperit de B. P. Hașdeu la mănăstirea Zografu - neluat în seamă de nici un istoric român - care spune că Ioan Căliman Asan înainte de anul 1252 era autocrat al Moldo - Vlahiei. Pe o hartă întocmită pe la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]