13,726 matches
-
de înșelătorii s-a profesionalizat și nu este de mirare că mincinoșii se mîndresc cu isprăvile lor și a induce în eroare este, pentru ei, un mod de a fi. Anthony Marro (1985:38-39) relatează povestea rețetei de tort de nuntă folosită la căsătoria fiicei președintelui Nixon. Mulți americani loiali au dorit să o aibă la rîndul lor, iar Casa Albă a publicat o rețetă pusă la punct în scopul de a putea fi folosită de oamenii obișnuiți. Bucătarii care au
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu a mai publicat decât o culegere precară (și ca dimensiuni, și ca interes), Din literatura populară de astăzi a Basarabiei, realizată „în vara anului 1918”, în județele Chișinău, Tighina și Akerman. Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
bănuți strălucitori" (Carlo Collodi, Aventurile lui Pinocchio) (g) "Ce mai chiu și chef prin ramuri / Se-ncinsese-atunci! / Numai frați, și veri, și neamuri / De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vin țânțarii lăutarii, gândăceii, cărăbușii, / Iar mireasa viorică-i aștepta-ndărătul ușii. / Și pe masa împărătească sare-un greier, crainic sprinten, / Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătând din pinteni; / El tușește, își încheie haina plină de șireturi: / Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături." (Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)) (g) " În casă se aprinde lumina și se aude ușa scârțâind. Ciuboțel? iese unchiul somnoros în prag. S-a întâmplat ceva? Nu, acuși o să se întâmple..., zise băiatul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
țestoasă cea fermecată) (d) "Iar în urma-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: Cine-i? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?" (George Topârceanu, Acceleratul) (e) "Pasămite, înainte de-a se porni nunta, croitorașul trebuia să-i mai prindă un porc mistreț, care făcea mari stricăciuni într-una din pădurile sale. [...] Bucuros o fac, Măria ta, răspunse croitorașul, că pentru mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Ș-apoi fost-au fost poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor!" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (e) "Voinic ai fost, îi zise acuma Sfânta Miercuri bătându-l pe umeri. Acuma să-ți dau câștigul. Se duse după aceea, deschise
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nou apare tocmai când intervine golul, pentru ca să nu uităm că viața - orice viață - nu este un produs, ci un dar. Pentru a aduce clarificări, ba chiar și pentru a fascina, ne-am obișnuit să ne folosim de simbolul fecioriei, al nunții, al fecundității pentru a vorbi despre viața consacrată în toate ipostazele sale. Însă, dacă am asculta cuvintele Domnului, ar trebui să privilegiem mai degrabă imaginea eunucului, care nu-i înglobează doar pe bărbații consacrați, ci și pe femeile consacrate. Acestea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
hlestakovianul Jorj, Umbra e mai mult o comedie de moravuri și situații decât (cum o consideră Tudor Vianu) „un mister tragic”. Punctată de fărâmituri de gândire mitică, Fata ursului include o istorisire demitizantă. „Ursul” care a furat-o în noaptea nunții pe Vidra de lângă soțul ei nu e decât ibovnicul ascuns sub piele de sălbăticiune. Satul află adevărul mult mai târziu, iar întâmplările cu urși răpitori de femei sunt relatate cam în doi peri. Cei ce le povestesc nu prea cred
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Mai târziu pare să o identifice într-o fată scoasă din mâl leșinată, după o inundație, dar mama acesteia apare din necunoscut și o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o consăteancă, însă la nunta lor lostrița reapare. Mirele aleargă la râu, o vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au obținut din partea criticii aprecieri superlative. În prima, în decorul silvestru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mai există în sat. Astfel, din cei 29,2% respondenți care sunt de acord că au existat în trecut obiceiuri care azi nu mai există în sat, amintesc printre acestea: * Șezătorile 14,7% * Hora de duminică 4,0% * Obiceiurile de nuntă 1,3% * Portul popular 1,3% Oamenii din Tălmăcel sunt conștienți de caracterul de unicitate al sărbătorilor de iarnă din satul lor. La întrebarea " Prin ce este satul dumneavoastră renumit față de alte sate?", 41,9% răspund "prin obiceiurile de iarnă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce au răspuns consideră că în Ludoș există tradiții din strămoși și pe care oameni le păstrează în continuare, amintind printre acestea: * Colindele de Crăciun 21,2% * Cetele de feciori 10,1% * Dansul și cântecul popular 6,3% * Obiceiurile de nuntă 3,7% * Portul popular 1,5% La întrebarea " Cine mai respectă aceste tradiții?" răspunsurile sunt: toți oamenii (și bătrânii și tinerii) 47,3%, doar bătrânii 29,3%. 31,9% din respondenți afirmă că tinerii și copii sunt interesați și participă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spun că au existat în satul lor tradiții care azi nu mai există (30,9% nu știu), amintind printre acestea: șezătorile (10,6%), hora de duminică (5,8%) și cetele (care nu mai sunt cum erau) (5,8%), obiceiurile de nuntă (5,3%), cântecele și jocurile populare (2,6%). Doar 8% din ludoșeni afirmă că există în satul lor obiceiuri care nu mai există în alte sate, cum ar fi călărașii sau balul castraveților. În ce privește folclorul, 61,2% din ludoșeni cunosc
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai îmbrac. 42. Dacă ați răspuns cu "da" la întrebarea anterioară, cât de des îmbrăcați acest costum? 1. În fiecare duminică sau mai des. 2. Doar la sărbătorile mari. 3. De două-trei ori pe an, când am o ocazie specială (nuntă, botez). 4. O dată la câțiva ani. 43. Cine din familia dumneavoastră mai poartă costum popular? 44. Ați avut vreodată intenția de a pleca definitiv din țară? 1. Da. 2. Nu. 45. Descrieți în câteva cuvinte românii așa cum îi vedeți dumneavoastră
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiuri mai deosebite cu ocazia anumitor sărbători din an? Povestiți despre ele. 46. (F5) Oamenii din sat se mai îmbracă în portul popular? 47. (F6) Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce surprind noile modele familiale: v148 se referă la faptul că pentru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
fapta în contact cu cultura română], București, 1987. Traduceri: Milivoi Matosec, Pe urmele jurnalului de bord, București, 1965 (în colaborare cu D. Manu); Ivo Andrić, Povestea cu elefantul vizirului, pref. trad., București, 1966 (în colaborare cu Gellu Naum); Mihailo Lalić, Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton); Ranko Marinković, Mâinile și alte povestiri, București, 1968 (în colaborare cu Remus Luca); Mesa Selimović, Dervișul și moartea, București, 1971; Vladan Desnica, Primăverile lui Ivan Galeb, București, 1972 (în colaborare cu Mircea Spiridoneanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
de prim-plan, în frunte cu naratorul însuși, sunt ingineri constructori, de vârstă relativ tânără. În povestiri se aleg drept scene ale acțiunii mai ales reuniuni de familie. Bunăoară, textul titular al volumului Dacă privim în ochi privighetoarea descrie o nuntă, iar motivația acțiunii centrale nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor jocuri de stări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate. Literaritatea constă tocmai în imprecizie, în întreținerea enigmaticului. Nu se urmărește propunerea vreunei semnificații, ci, probabil, exersarea autorului în surprinderea unor jocuri de stări sufletești și înregistrarea de senzații. Altcândva, în relatarea altei nunți, naratorul, concomitrent și personaj, se menține la nivel anecdotic. Preavizul e un roman în care întâmplările se desfășoară pe zile. Scris la persoana a treia, el relatează fapte petrecute, timp de douăsprezece zile, de la depunerea de către inginerul Mihai Columban a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
neîntrerupt până în 2003 ca redactor și ca redactor-șef la Editura Eminescu, în 2001 fiind numită redactor-șef și la revista „Universul cărții”. În 2000 este primită în PEN-Clubul Român. A debutat în „Ramuri” (1971), cu un articol despre Cartea nunții de G. Călinescu, și a colaborat apoi și la „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Ateneu”, „Orizont”, „Viața românească”, „Amphitryon”, „Carnet literar”, „Universul cărții” ș.a. În 1981 și-a luat doctoratul cu teza Tudor Arghezi - prozatorul. În prima sa carte, Artă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
animator cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în peste 15 volume: Icoane vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie activ la organizarea Muzeului Bucovinei și publică articole juridice și cronici de artă în Făt-Frumos și Junimea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în 1890, predând istoria. Peste doi ani, în 1888, în timpul guvernării junimiste, este numit director general al teatrelor, însă nu pentru multă vreme (până în mai 1889). În 1889 se căsătorește cu Alexandrina Burelly, fiica unui arhitect, făcându-și voiajul de nuntă în Italia. În 1891, volumele Teatru și Năpasta îi sunt respinse de la premiere în ședința plenară a Academiei Române, în urma raportului defavorabil al lui B.P. Hasdeu și a intervenției lui D. A. Sturdza, care îi aduce grave acuze: imoralitate și denigrare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În plus, acești pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiți, de exemplu arhimandritul Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim de la Tismana, Grigore Decapolitul), ca și personaje din romanul religios
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare și studiul Reminiscențe ale poeziei populare românești la ucrainieni și ruși de Grigore
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
a Panoramei deșertăciunilor, alaiul fantomatic al „chesarilor” de altădată invocând visul de glorie al cetăților spulberate în țărână, Semiramida și „Machidon”, „Râmul” și „Atina”, piramidele și turnul lui Nemrod, nu „câmpiile asire”, ca mai târziu la Eminescu, ci „scripturile caldee”, nunțile tragice, întreaga „frumsețe” efemeră a lumii, ca o „scrisoare pre năsâp, pre margine de mare”. Câteva stihuri aparținând traducătorului deplâng în finalul prologului soarta protagoniștilor tragediei (Filogon împărat, fiica sa, „ghizdava” Ierofila, și „fiul de împărat neștiut”, Panaret). Avertismentului crud
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
îndepărtate dintr-o memorie care ne vine de altundeva, atunci nu putem să nu ne întrebăm dacă e chiar o întîmplare faptul că, într-unul din miturile noastre constitutive, un om își așteaptă moartea cu senină resemnare, ca pe o nuntă cosmică, sau dacă într-un salt peste timp tinerii adunați în Piața Universității, în 1989, strigau, cu neașteptată înțelepciune : Vom muri și vom fi liberi" ?... Dragostea fin de siècle "Romanul, micuțule, e locul unde găsești dragoste...", îi răspunde o bibliotecară
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]