13,759 matches
-
de gândire, sau sunt ticuri verbale, de exemplu: "Bio sam tamo pa, ovaj, nisam vidio ništa" „Am fost acolo și, păi, n-am văzut nimic”. Čirgić 2010 tratează ca parte de vorbire aparte conectorii, dar Klajn 2005 îi include printre particule: "Lekovi treba uzimati uz jelo. Naime, lekari kažu..." „Medicamentele trebuie luate în timpul meselor. Adică medicii spun...” (conector între propoziții independente), "Zbilja, šta je bilo s tvojom diplomom?" „Apropo, ce a fost cu diploma ta?” (cuvânt introductiv al unei teme noi
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
Naime, lekari kažu..." „Medicamentele trebuie luate în timpul meselor. Adică medicii spun...” (conector între propoziții independente), "Zbilja, šta je bilo s tvojom diplomom?" „Apropo, ce a fost cu diploma ta?” (cuvânt introductiv al unei teme noi în conversație). Čirgić include printre particule și sintagme: "bez sumnje" „fără îndoială”, "na svu sreću" „din fericire”. Barić face la fel cu sintagme și propoziții: "Vi to, na sreću, niste osjetili, ali ja, kažem vam, i te kako jesam" „Voi, din fericire, n-ați simțit asta
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
și propoziții: "Vi to, na sreću, niste osjetili, ali ja, kažem vam, i te kako jesam" „Voi, din fericire, n-ați simțit asta, dar eu am simțit-o, v-o spun eu”. După Moldovan, și o propoziție neanalizabilă contează ca particulă dacă este un răspuns afirmativ la o întrebare negativă: "- Zar ti ne dolaziš na utakmicu? - Kako da ne! Dolazim" „- Tu nu vii la meci? - Cum să nu! Vin”. În literatura de specialitate referitoare la limba maghiară se găsesc de asemenea
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
afirmativ la o întrebare negativă: "- Zar ti ne dolaziš na utakmicu? - Kako da ne! Dolazim" „- Tu nu vii la meci? - Cum să nu! Vin”. În literatura de specialitate referitoare la limba maghiară se găsesc de asemenea mai multe specii de particule. Kugler 1998, de exemplu, stabilește două categorii principale, fiecare cu mai multe subcategorii:
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
În lingvistică, particula modală este o specie de particulă cu funcția principală de a indica atitudinea afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
În lingvistică, particula modală este o specie de particulă cu funcția principală de a indica atitudinea afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza interacțiunea interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
afectivă, volitivă sau de evaluare a vorbitorului (funcție modală). Ea poate avea de asemenea funcția de a exprima reacția vorbitorului la situația de comunicare, de a organiza interacțiunea interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală. Alte limbi, bunăoară franceza, sunt mai sărace în asemenea elemente. Nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, particulele modale au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală. Alte limbi, bunăoară franceza, sunt mai sărace în asemenea elemente. Nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, particulele modale au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Abia în anii 1960 au început să fie studiate mai profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Abia în anii 1960 au început să fie studiate mai profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale provin în general prin conversiune din alte părți
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale provin în general prin conversiune din alte părți de vorbire, care în majoritatea cazurilor se folosesc în continuare și în calitatea lor originară: Unele cuvinte din altă clasă au evoluat într-o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
ea. Particulele modale provin în general prin conversiune din alte părți de vorbire, care în majoritatea cazurilor se folosesc în continuare și în calitatea lor originară: Unele cuvinte din altă clasă au evoluat într-o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul, în maghiară, al verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, "hagyd", are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd repüljön el!" „Las’ să zboare!”. Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
Unele cuvinte din altă clasă au evoluat într-o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul, în maghiară, al verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, "hagyd", are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd repüljön el!" „Las’ să zboare!”. Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, hát mégis eljött" „Uite că a venit totuși”. În fine, există și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul, în maghiară, al verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, "hagyd", are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd repüljön el!" „Las’ să zboare!”. Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, hát mégis eljött" „Uite că a venit totuși”. În fine, există și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în diasistemul slav de centru-sud, particula interogativă
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
a doua singular, "hagyd", are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd repüljön el!" „Las’ să zboare!”. Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, hát mégis eljött" „Uite că a venit totuși”. În fine, există și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în diasistemul slav de centru-sud, particula interogativă "li", moștenită din limba proto-slavă. Lingvista maghiară Nóra Kugler clasifică particulele modale, pe care le numește modal-pragmatice, în două subclase. Particulele
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, hát mégis eljött" „Uite că a venit totuși”. În fine, există și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în diasistemul slav de centru-sud, particula interogativă "li", moștenită din limba proto-slavă. Lingvista maghiară Nóra Kugler clasifică particulele modale, pe care le numește modal-pragmatice, în două subclase. Particulele din ambele se caracterizează prin faptul că nu reprezintă realități, prin urmare, deși pot apărea în propoziții interogative
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
eljött" „Uite că a venit totuși”. În fine, există și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în diasistemul slav de centru-sud, particula interogativă "li", moștenită din limba proto-slavă. Lingvista maghiară Nóra Kugler clasifică particulele modale, pe care le numește modal-pragmatice, în două subclase. Particulele din ambele se caracterizează prin faptul că nu reprezintă realități, prin urmare, deși pot apărea în propoziții interogative, nu pot răspunde la nicio întrebare și nu pot fi negate. Una
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în diasistemul slav de centru-sud, particula interogativă "li", moștenită din limba proto-slavă. Lingvista maghiară Nóra Kugler clasifică particulele modale, pe care le numește modal-pragmatice, în două subclase. Particulele din ambele se caracterizează prin faptul că nu reprezintă realități, prin urmare, deși pot apărea în propoziții interogative, nu pot răspunde la nicio întrebare și nu pot fi negate. Una dintre categoriile de particule modal-pragmatice este cea a indicatoarelor de
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
le numește modal-pragmatice, în două subclase. Particulele din ambele se caracterizează prin faptul că nu reprezintă realități, prin urmare, deși pot apărea în propoziții interogative, nu pot răspunde la nicio întrebare și nu pot fi negate. Una dintre categoriile de particule modal-pragmatice este cea a indicatoarelor de valori modale de bază. Acestea sunt: Această categorie de particule poate apărea numai în anumite tipuri de propoziții: interogative (prima subcategorie), respectiv exclamative (ultimele două subcategorii). Cealaltă categorie de particule modal-pragmatice cuprinde unele numite
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
realități, prin urmare, deși pot apărea în propoziții interogative, nu pot răspunde la nicio întrebare și nu pot fi negate. Una dintre categoriile de particule modal-pragmatice este cea a indicatoarelor de valori modale de bază. Acestea sunt: Această categorie de particule poate apărea numai în anumite tipuri de propoziții: interogative (prima subcategorie), respectiv exclamative (ultimele două subcategorii). Cealaltă categorie de particule modal-pragmatice cuprinde unele numite „de nuanțare”, care indică valori modale suplimentare, uneori întrepătrunse: Astfel de particule pot fi și reacții
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
Una dintre categoriile de particule modal-pragmatice este cea a indicatoarelor de valori modale de bază. Acestea sunt: Această categorie de particule poate apărea numai în anumite tipuri de propoziții: interogative (prima subcategorie), respectiv exclamative (ultimele două subcategorii). Cealaltă categorie de particule modal-pragmatice cuprinde unele numite „de nuanțare”, care indică valori modale suplimentare, uneori întrepătrunse: Astfel de particule pot fi și reacții directe la situația de comunicare. Sensul lor este identic cu funcția pragmatică, depinzând de situație: Particulele de nuanțare se pot
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
sunt: Această categorie de particule poate apărea numai în anumite tipuri de propoziții: interogative (prima subcategorie), respectiv exclamative (ultimele două subcategorii). Cealaltă categorie de particule modal-pragmatice cuprinde unele numite „de nuanțare”, care indică valori modale suplimentare, uneori întrepătrunse: Astfel de particule pot fi și reacții directe la situația de comunicare. Sensul lor este identic cu funcția pragmatică, depinzând de situație: Particulele de nuanțare se pot găsi în toate tipurile de propoziții, dar cel mai frecvent în interogative, exclamative și volitive, putându
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
subcategorii). Cealaltă categorie de particule modal-pragmatice cuprinde unele numite „de nuanțare”, care indică valori modale suplimentare, uneori întrepătrunse: Astfel de particule pot fi și reacții directe la situația de comunicare. Sensul lor este identic cu funcția pragmatică, depinzând de situație: Particulele de nuanțare se pot găsi în toate tipurile de propoziții, dar cel mai frecvent în interogative, exclamative și volitive, putându-se referi la toată propoziția sau numai la un element al ei. Uneori într-o propoziție sunt folosite două sau
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
se pot găsi în toate tipurile de propoziții, dar cel mai frecvent în interogative, exclamative și volitive, putându-se referi la toată propoziția sau numai la un element al ei. Uneori într-o propoziție sunt folosite două sau chiar trei particule modale: În unele gramatici sunt incluse printre particulele modale și elemente pe care alți lingviști le numesc modalizatori sau adverbe modale. Într-adevăr, ele au în comun exprimarea atitudinii vorbitorului față de propriul său enunț, dar unii lingviști le delimitează, considerând
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]