15,576 matches
-
am la ce face, nu am lemne, nu-i lumină. Sunt probleme. Mi-au furat și șarpele, șarpele casei. Ce n am avut eu de la moșneag-tot mi-au furat, topor, tot, tot!...” Mergând spre cimitir, măicuța primește de la poștaș un plic mare de la Chișinău, cu mai multe numere din revista „Literatura și Arta”, expediate de Sergiu Nucă. Intrăm în cimitir și aprindem lumânări la mormântul celui care a fost ștefan Ilașcu: „Ai venit în țărâna asta, moșnege? și nu mai ieși
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
căzut sub votul de blam al Senatului, după aceea anchetat spre a fi dat în judecată ca un necinstit administrator al averii statului, moare în streinătate. Când Parchetul a rupt sigiliile casei sale, în absența văduvei, a găsit un mare plic pe care sta scris: „Probe despre moralitatea puternicilor zilei“. Acest plic a dispărut. Cine știe câte lucruri pline de interes nu cuprindea acest plic misterios? addenda i. fragmente eliminate și variante Reproducem selectiv câteva fragmente eliminate de Bacalbașa cu prilejul prelucrării textelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a fi dat în judecată ca un necinstit administrator al averii statului, moare în streinătate. Când Parchetul a rupt sigiliile casei sale, în absența văduvei, a găsit un mare plic pe care sta scris: „Probe despre moralitatea puternicilor zilei“. Acest plic a dispărut. Cine știe câte lucruri pline de interes nu cuprindea acest plic misterios? addenda i. fragmente eliminate și variante Reproducem selectiv câteva fragmente eliminate de Bacalbașa cu prilejul prelucrării textelor preluate din Adevărul sau variante ale unor relatări care au fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
statului, moare în streinătate. Când Parchetul a rupt sigiliile casei sale, în absența văduvei, a găsit un mare plic pe care sta scris: „Probe despre moralitatea puternicilor zilei“. Acest plic a dispărut. Cine știe câte lucruri pline de interes nu cuprindea acest plic misterios? addenda i. fragmente eliminate și variante Reproducem selectiv câteva fragmente eliminate de Bacalbașa cu prilejul prelucrării textelor preluate din Adevărul sau variante ale unor relatări care au fost reelaborate în vederea cuprinderii lor în volum; fixarea locului unde aceste texte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de 40 au fost spânzurați, exilați extrădați, împușcați... Nu există decât un singur general de Gaulle. Titlul de mareșal n-ar adăuga nimic gloriei lui”. La Élysée, după ce strânge mâna lui Georges Pompidou, Alain Poher îi predă lui Pierre Messmer plicul în care se găsește codul atomic. După festivitatea instalării ca președinte, dl Pompidou mărturisește: „Costumul pe care l-am purtat azi nu e cel mai nou... Credincioasa mea servantă s-a temut ca decorațiile și colierul Legiunii de Onoare să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dea măcar un Treplev, nu venea nimeni în compartimentul meu și atunci m-am decis: de cum trecu controlorul sovietic - mititel, grăsuț, vioi, cu ochii în patru - ca să verifice lumina veiozei mele, am desfăcut pachetul de la hotel, cu trei șnițele, pâine, plicuri de cafea, zahăr și sare - i-am oferit, tăcut, unul pe care omul îl luă cu delicatețe între degetele bondoace, îl împachetă într-un șervețel și-l puse în geanta sa enormă, spunându-mi, desigur, spasiba într-o frază din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Educației și Cercetării (care, după cum se știe, sunt recunoscute pe plan național). Persoanele care doresc să se înscrie la cursul inspector resurse umane organizat de S.C. „ALSINDTIM“ se vor prezenta cu un dosar plic ce va conține actul de identitate - mai precis, buletinul sau cartea de identitate (originalul și o copie), certificatul de naștere (atât originalul, cât și o xerocopie), certificatul de căsătorie (originalul și o xerocopie) - dacă este cazul (altfel spus, în situația
Agenda2005-36-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284143_a_285472]
-
cerea insistent să fie informat la zi despre "tot ce se pregătește la Viena". O întâmplare semnificativă: în august 1933, Titulescu sosește în Austria, la Bad-Gastein, într-un scurt concediu de odihnă. Atunci i-au sosit, pe adresa Legației, câteva plicuri prin curier diplomatic, care trebuiau să-i parvină urgent. Gestul de a le duce ministrului l-a făcut Blaga, care-și amintește că ministrul l-a reținut (amical) la reședința lui câteva zile - și: " Într-o după-amiază m-a poftit
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
le poată sorta în funcție de locul în care urmau să fie trimise. Le întorcea, le mirosea, se uita la timbre, studia numele, cuvintele cu rezonanță ciudată: Bombalapetty, Pudukkottai, Aurangabad, Tonk, Coimbatore, Koovappally, Piploo, Thimpu, Kampala, Cairo, Albuquerque. Le ținea în lumină, plicurile pline cu promisiuni, cu posibilitatea unor lumi diferite. Le desfăcea la aburii de deasupra cănilor de ceai sau le dezlipea, căci umiditatea aerului făcuse cleiul aproape cu totul ineficient, și le parcurgea alene conținutul pe tot restul zilei. De când începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-și proteja stilul de viață retras... După apariția acestui articol, mii de scrisori începură să sosească pentru Sampath din toată țara. Pe cele mai multe nu era trecută nici o adresă, doar fotografia lui Sampath stând în copacul său lipită cu încredere pe plic. Înăuntru se găseau rugăminți de ajutor și întrebări de la mulțimea de căutători înfocați ai înțelepciunii. Încântată de scuza găsită pentru a-l vizita pe Sampath chiar în timpul orelor de program, domnișoara Jyotsna de la oficiul poștal se apucă să facă drumuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
care arăta ciudat: avea o proteză în loc de braț și o cocoașă bizară. Când l-am privit mai bine, mi-am dat seama că tipul se sprijinea de un stâlp și ținea în mână o umbrelă“. 65 de wați și-un plic cu viermi Mulți nici nu l-ar considera artist, ci un individ bolnav, care își exorcizează obsesiile desenând. Recunoaște singur asta, fără să insiste prea mult, oricum n-ar înțelege mai nimeni. Dar știe că e bine ce face: „Desenul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
doar să spună pe un ton neutru: ― Cred că am încheiat toate operațiile pe plan militar. Când își va recăpăta cunoștința Excelența sa, spuneți-i vă rog că sunt la această adresă. Scrise adresa reședinței lui Delindy, o puse într-un plic, îl închise și îl dădu tăcut celuilalt Își strânseră din nou mâinile. 43 ― E încă furios, spuse Podrage la telefon. Nu vrea să te vadă. Marin agăță receptorul și se întoarse lângă Delindy, care era cufundată în lectură. Se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
creierii! Cuvintele „ascuns“ și „neclar“ Îl umplură de dezgust. Se ridică și ieși Încuind ușa apartamentului În urma lui și uitându-se cu mare atenție În ce buzunar pusese cheia. Jos, la intrarea În clădire, zări prin deschizătura cutiei poștale un plic dreptunghiular. Însă În buzunarul din dreapta nu avea decât cheia de la ușă. Cheia de la cutia poștală rămăsese probabil pe birou. Dacă nu cumva chiar În buzunarul altei perechi de pantaloni. Sau pe marginea blatului din bucătărie. După o clipă de ezitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se afla În două locuri deodată, dar preferă să presupună că Între timp defecțiunea fusese rezolvată și că revenise curentul. Uitându-se la ceas, hotărî că dacă ar urca să stingă lumina, să caute cheia cutiei poștale și să scoată plicul, ar Întârzia precis la lucru, așa că plăti și spuse ca de obicei: —Mulțumesc, doamnă Schönberg. Și tot ca de obicei, ea Îl corectă: —Scheinmann, doctore Nisan. Fima răspunse: Sigur. Scuze. Cât Îți datorez? Ți-am plătit deja? Ei bine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
el nu putea face cafea. La opt și un sfert ieși din casă, uitând o bucățică de vată plină de sânge lipită de tăietura de pe obraz. Dar Își aminti să arunce În drum punga cu gunoi, să pună În buzunar plicul cu articolul scris noaptea trecută și să ia cu el cheița cutiei poștale. Din centrul comercial care se afla la trei străzi depărtare cumpără pâine proaspătă, brânzeturi, roșii și dulceață, ouă și iaurturi, cafea solubilă și trei becuri, ca să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din nou, dacă n-ai să-l stingi, o să aibă soarta celui dinainte. Oricum, cine voia cafea? Eu am băut deja două. În loc să bei cafea, mai bine te-ai duce iar În centru, pentru că deși ai ținut minte să timbrezi plicul cu articolul și să-l bagi În buzunar, ai uitat să-l scoți de acolo și să-l arunci În cutia poștală, când ai cumpărat ceainicul ăsta. Ce-o să se Întâmple cu tine, domnule? Când ai de gând să devii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
minute prin carnete vechi, reviste, ciorne, fotocopii, articole și tăieturi din ziare, până dădu peste un dosar din carton gros, pe care scria: Ministerul de Interne - Departamentul de Servicii Municipale. Extrase din dosar un teanc de scrisori vechi, băgate În plicurile lor originale. Începu să verifice sistematic fiecare scrisoare În parte, În ordine, fără omisiuni și prescurtări, hotărât ca de astă dată să nu se dea bătut și să nu renunțe din nou. Găsi Într-un sfârșit scrisoarea de despărțire primită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se dea bătut și să nu renunțe din nou. Găsi Într-un sfârșit scrisoarea de despărțire primită de la Yael. Paginile erau numerotate 2, 3 și 4. Se părea că prima pagină se pierduse. Sau poate se rătăcise doar În alt plic? Apoi văzu că lipsea și ultima pagină sau poate ultimele câteva pagini. Ghemuit pe podea, Fima Începu să citească ce Îi scrisese Yael, când plecase fără el la Seattle, În 1965. Scrisul ei era mic, ca un șirag de perle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Grecia? Uneori mi se Întâmplă să rămân două zile consecutiv la serviciu, să lucrez singură toată noaptea, să mănânc În picioare, ca să economisesc timp, și deodată am...“ Fima Împături scrisoarea fără Început și fără sfârșit și o puse Înapoi În plic. Introduse plicul În dosarul Ministerului de Interne, Departamentul de Servicii Municipale. Băgă dosarul Înapoi În sertarul de jos. Era deja trecut de trei și jumătate. Un cocoș cânta În depărtare, un câine Încăpățânat nu Înceta să latre În Întuneric, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mi se Întâmplă să rămân două zile consecutiv la serviciu, să lucrez singură toată noaptea, să mănânc În picioare, ca să economisesc timp, și deodată am...“ Fima Împături scrisoarea fără Început și fără sfârșit și o puse Înapoi În plic. Introduse plicul În dosarul Ministerului de Interne, Departamentul de Servicii Municipale. Băgă dosarul Înapoi În sertarul de jos. Era deja trecut de trei și jumătate. Un cocoș cânta În depărtare, un câine Încăpățânat nu Înceta să latre În Întuneric, iar orbul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
strada cenușie, printre frunzele moarte și bucățelele de hârtie suflate de vânt, se concentră asupra foșnetului pinilor uzi din spatele gardurilor de piatră și privi În direcția autobuzului care se Îndepărta. Ce uitase de fapt În el? O carte? Umbrela? Un plic? Poate un pachețel? Ceva care-i aparținea Tamarei? Sau Annettei Tadmor? „Cocorii zboară și se rotesc“, i se ivi brusc În minte un vers uitat dintr-un cântec vechi pentru copii. Și se consolă cu speranța că ceea ce uitase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Pur și simplu am crezut... — Cine ți-a permis? —Adevărul e... — Și unde e acest testament? —Aici. În geanta mea. Dă-mi-l. —Acum? Fima se ridică, Îi luă din mână servieta neagră, o deschise și scoase din ea un plic maro. Ieși fără o vorbă pe terasă, ca să fie singur, chiar În locul În care stătuseră părinții săi În acea vineri seară, acum o mie de ani, când i se păruseră doi naufragiați pe o insulă pustie. Lumina amurgului se stinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
iaurtul și cornul cu scrumbie marinată pe care Teddy i le pusese În față. Îndepărtă brațul lui Uri, care Îi Înconjura umerii. Refuză pătura de lână pe care Șula i-o Întinse ca să-și acopere genunchii. Îi dădu Înapoi Ninei plicul maro pe care Îl scosese mai Înainte din geanta ei și o rugă să deschidă testamentul și să-l citească cu voce tare. —Acum? —Acum. — Cu toate că uzanța... —Cu toate că uzanța! —Dar, Fima... —Acum, te rog. După o scurtă ezitare și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
testamentul și să-l citească cu voce tare. —Acum? —Acum. — Cu toate că uzanța... —Cu toate că uzanța! —Dar, Fima... —Acum, te rog. După o scurtă ezitare și un schimb de priviri cu Țvi, Uri și Yael, Nina hotărî să se conformeze. Scoase din plic două foi dactilografiate foarte strâns și, În liniștea care se lăsase În cameră, Începu să citească, Întâi puțin stânjenită, apoi cu o voce profesională, calmă, detașată și egală. Mai Întâi erau Înșirate dispoziții detaliate, punct cu punct, referitoare la organizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și un Daniel Morar cu titlu de procuror-general, dar fără putere să-i ancheteze pe par lamentari. Atunci s-a decis transformarea în Direcția Națională Anticorupție (DNA), parte din Parchetul Gene ral, dar cu autonomie funcțională. Nu vreau să vă plic tisesc cu amănunte, am încercat să prezint pe scurt un caz foarte complicat. Și doar pentru a înțelege atmo sfera de gherilă despre care am vorbit anterior. Imediat după aderarea din 2007 a venit, probabil, și cel mai dificil moment
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]