14,044 matches
-
de la un copil la altul nu permite o abordare generală, exhaustivă a fenomenului. Teoretic, această dilemă ar putea fi analizată din cel puțin trei perspective: bazal‑conceptuală, factorial‑determinativă și formal‑procedurală. În primul caz, accentul este pus pe abordarea procesuală (intervenții acțional‑stimulative și terapeutic‑recuperative), abordarea directă (construirea de programe educative individualizate axate pe dezvoltarea ariilor instrumentale din domeniul limbajului, citit‑scrisului, calculului matematic, raționamentului logic etc.) și abordarea comportamental‑pragmatică (de dată mai recentă, apărută în anii ’90
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
p. (policy science). Aceasta disciplină propunea o nouă abordare a analizei activității guvernamentale punând accentul pe necesitatea imbunatățirii informației care intra în activitatea guvernamentală și a informației pe care o avem despre munca guvernamentală. Laswell își focusează analiza pe caracteristicile procesuale ale p.p., oferind prima schemă secvențială de analiză a p.p.. El stabilește „o hartă conceptuală care trebuie să servească drept ghid în efortul de a obține o imagine generală asupra fazelor majore care caracterizează orice act colectiv”. Laswell stabilește șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de alți autori care i-au urmat. Foarte mulți autori au fost atrași de această schemă secvențială, care distinge și analizează diversele etape constitutive ale procesului p.p.. Multe manuale de știință a p.p. utilizează schema secvențială, punând accentul pe caracterul procesual în paradigma explicativă a funcționării p.p.. Volumele lui Charles Jones, An Introduction to the Study of Public Policy, sau James Anderson, Public Policy Making, sunt printre primele manuale de p.p. care au consacrat această abordare secvențială, în etape. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
administrației publice a făcut ca administrația publică contemporană să se profesionalizeze în sensul în care distincția clară între stabilirea scopurilor și alegerea mijloacelor nu mai operează ca atare, deoarece scopurile și mijloacele alese suferă redefiniri de-a lungul implementării lor procesuale. Mediul de acțiune al politicilor publice a devenit unul dinamic, greu predicitibil, planificarea strategică jucând astfel un rol esențial care are în vedere opțiunile posibile în raport cu diferitele scenarii. Administrația publică a trecut astfel de la un sistem bazat pe aplicarea legislației
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
coordonare și este îndreptată spre realizarea obiectivelor. Din punct de vedere psihoorganizațional, organizarea are trei note definitorii: exprimă nevoia de participare a membrilor organizației, este un factor de eficacitate și presupune raționalitate. Subcapitolul 2 abordează cele două tipuri de organizare: procesuală și structurală. Prima presupune descompunerea proceselor de muncă în părți componente și apoi regruparea lor. Pe baza organizării procesuale se obțin: funcțiile, activitățile, atribuțiile și sarcinile, fiecare corelate cu anumite obiective -de gradul I, de gradul ÎI, specifice, respectiv individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de participare a membrilor organizației, este un factor de eficacitate și presupune raționalitate. Subcapitolul 2 abordează cele două tipuri de organizare: procesuală și structurală. Prima presupune descompunerea proceselor de muncă în părți componente și apoi regruparea lor. Pe baza organizării procesuale se obțin: funcțiile, activitățile, atribuțiile și sarcinile, fiecare corelate cu anumite obiective -de gradul I, de gradul ÎI, specifice, respectiv individuale. Rezultatele organizării procesuale sunt preluate de organizarea structurală, rezultând structurile organizatorice că ordonare logică a tuturor elementelor componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Prima presupune descompunerea proceselor de muncă în părți componente și apoi regruparea lor. Pe baza organizării procesuale se obțin: funcțiile, activitățile, atribuțiile și sarcinile, fiecare corelate cu anumite obiective -de gradul I, de gradul ÎI, specifice, respectiv individuale. Rezultatele organizării procesuale sunt preluate de organizarea structurală, rezultând structurile organizatorice că ordonare logică a tuturor elementelor componente ale unei organizații. Dintre aceste elemente componente, sunt abordate separat trei, considerate de autor esențiale pentru funcționarea unei organizații: activitățile organizației, compartimentele acesteia „că activități
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
interorganizațională, autorul rezervă câteva paragrafe pentru prezentarea fiecărora dintre aceste nivele în asociere cu sursele generatoare, cu efectele produse și cu modalitățile ameliorative. În cele ce urmeaza sunt explicitate modelele explicativ interpretative ale conflictului prin realizarea unor diferențe între modelele procesuale(care încearcă să surprindă dinamică episoadelor conflictualeă și modelele structurale care se centrează pe surprinderea factorilor care influențează comportamentul conflictual.Sunt aduse în discuție de asemenea și modele procesual-structurale. Întrucât nu se poate vorbi de conflict fără a se trata
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
condiția ca răspunsurile să fie corecte. Flexibilitatea reprezintă un aspect calitativ al creativității, reflectând capacitatea gândirii de a trece cu ușurință de la o direcție a gândirii la alta, de a elabora răspunsuri care se încadrează în categorii diferite. Sub aspect procesual este implicată gândirea divergentă. Scorul la flexibilitatea gândirii marchează numărul de categorii distincte în care se încadrează răspunsurile, din care se scade o unitate. Originalitatea reprezintă tot o dimensiune calitativă a creativității și desemnează capacitatea persoanei de a realiza asociații
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în planul realității politice, în reprezentare. Valențele acestui principiu, considerat principiu politic al consimțământului sau "democrației" în spațiul stărilor privilegiate. Valoarea sa trebuie recunoscută însă nu doar ca principiu politic, ci și ca principiu juridic de drept privat, de drept procesual și drept canonic. Autoritatea principiului se va impune: trebuie supus deliberării și consimțământului totalității numai ceea ce atinge totalitatea persoanelor în mod direct și individual (uti singuli) și nu persoanele particulare doar ca membri ai unei personalități colective sau colectivități organizate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
găsirii operative a echivalentului verbal pentru gest. Adecvarea predării la complexitatea noțiunilor și la capacitățile de Învățare ale deficienților de auz se referă la ceea ce trebuie să știe profesorul Înainte de a le preda o noțiune. Învățarea școlară este o Învățare procesuală compusă dintr-o succesiune de faze. 1. Faza de receptare (nivelul concret) vizează receptarea noțiunii noi Într-o anumită situație, adică presupune contactul cu noua noțiune (cuvânt nou, expresie, noțiune gramaticală etc.) și discriminarea ei de altă noțiune. Elevul deficient
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
asigurare, menținere și folosire eficientă a personalului firmei în concordanță cu nevoile organizației și condițiile mediului economic și social în care aceasta funcționează.” (Jalencu, M., 2003) „Managementul resurselor umane este un proces strategic care urmărește crearea satisfacțiilor umane, dezvoltarea capabilităților procesuale de prelucrări în care se implică oamenii, pentru dobândirea avantajului competitiv de către angajatorul forței de muncă.” (Armstrong, M., 2003) Definițiile date managementului resurselor umane prezentate mai sus includ unele diferențe; de cele mai multe ori acestea sunt formale, dar există și deosebiri
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
manageri Teme de discuție 1. Creșterea importanței planificării resurselor umane în condițiile economiei de piață. 2. Proiectarea, analiza și descrierea posturilor de lucru Elementul de bază al structurilor de organizare este postul de lucru. Fiecare post de lucru include aspecte procesuale de muncă, de prelucrare și de management și are alocate obiective operaționale și resursele necesare îndeplinirii lor. Proiectarea, analiza și descrierea posturilor reprezintă importante activități ale managementului resurselor umane, deoarece stau la baza fundamentării deciziilor de personal; nespecificarea cerințelor posturilor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
Illness), (24), Modelul Bunului Simț (Common Sense Model of Illness) (31). Acestea au ca și punct central conceptul de autoreglare care se referă la gânduri, sentimente, acțiuni auto-generate, care sunt planificate și adaptate atingerii scopurilor personale. Aceasta este o definiție procesuală, diferită de acelea care descriu o singură trăsătură, abilitate sau stadiu. O definiție procesuală poate explica de ce o persoană poate să-și autoregleze comportamentul într-o anumită situație, dar nu și în alte situații, pattern deseori întâlnit în adaptarea la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și punct central conceptul de autoreglare care se referă la gânduri, sentimente, acțiuni auto-generate, care sunt planificate și adaptate atingerii scopurilor personale. Aceasta este o definiție procesuală, diferită de acelea care descriu o singură trăsătură, abilitate sau stadiu. O definiție procesuală poate explica de ce o persoană poate să-și autoregleze comportamentul într-o anumită situație, dar nu și în alte situații, pattern deseori întâlnit în adaptarea la bolile cronice (ex: poate să mențină un comportament alimentar sănătos, dar nu reușește să
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
spre exemplu, nu sunt, de fapt, lucruri pe care indivizii le posedă sau nu, ci condiții sau configurații de reguli și relații sociale care facilitează sau constrâng posibilitățile de acțiune ale acestora. În plus, ele nu sunt fenomene statice, ci procesuale, evolutive. Drept urmare, a susținut Young, aplicarea logicii distributiviste și în cazul lor este inacceptabilă, în primul rând pentru că această logică denaturează atât specificul acestor bunuri, cât și al conceptului de dreptate distributivă 11. Pe această bază, Young a criticat și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
informație formativă; metodica adecvată pentru a realiza oferta. Pentru ca acest act complex să fie eficient, educatorul trebuie să cumuleze deopotrivă: orizont spiritual general; stăpânirea domeniului specialității prin care face educație; stăpânirea interpretărilor fundamentale ale procesologiei umane a informației, pedagogiei generale procesual organice și metodicii specialității prin care face educație. Orizontul spiritual general îl definește pe educator ca individ cu multiple capacități de procesare a informației disponibile; pentru educator aceasta înseamnă: a acumula un larg orizont spiritual; a depăși nivelul omului informat
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
alte forme de asistență a victimei, în funcție de necesitățile acesteia; organul de urmărire penală la care poate face plângere; dreptul la asistență juridică și unde se poate adresa pentru exercitarea acestui drept; condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite; drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părții vătămate și ale părții civile; condițiile și procedura pentru a beneficia de dispozițiile art.861, art.862, art.864 și art.865 din Codul de procedură penală, precum și de dispozițiile Legii nr.682/2002 privind
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
de timbru. (4) Agenția, sindicatele, organizațiile neguvernamentale care urmăresc protecția drepturilor omului, precum și alte persoane juridice care au un interes legitim în respectarea principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați au, la cererea persoanelor discriminate, calitate procesuală activă în justiție și pot asista în cadrul procedurilor administrative aceste persoane. 25. Alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins: Art. 40 (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă contravențională de la 15.000.000 lei la 150.000
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Este un fel de sâmbure, este ceea ce numim valijoara cu care mergi toată viața și în care porți o serie de lucruri: cunoștințe fundamentale, dar nu în sens de cunoaștere de fapte, date, evenimente, ci, mai degrabă, cunoașterea de tip procesual. Psihologia cognitivă din ultimii 10 ani merge (...) pe cunoașterea procedurală. (...) cunoașterea procedurală este ceea ce îți rămâne dacă ai învățat cum anume să negociezi, cum anume să persuadezi, cum anume să argumentezi. Aceste bunuri îți rămân pentru toată viața" (Crișan, Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
morală, spre exemplu, omorul, dar și ca o faptă să fie doar infracțiune, fără a fi și o încălcare a normelor morale. Nu ne referim aici la acele norme juridice care nu au incidențe morale, cum sunt de exemplu, normele procesuale, normele tehnice sau de publicitate funciară, ci la acele cazuri în care legea interzice o acțiune pe care morala o permite, însă odată ce legea este votată, toată lumea are obligația morală de a i se supune. Desigur, de aici nu rezultă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu comită fapte asemănătoare. Kant a criticat prevenția generală spunând că niciun om nu poate fi utilizat ca mijloc pentru realizarea scopurilor sociale, iar aceste teorii prezintă riscul de a legitima intervenții punitive de maximă severitate, fără a oferi garanții procesuale 169. O obiecție adusă teoriei reeducării arată că scopul resocializant nu este practic realizabil. Practica a demonstrat că nu există pedepse corectoare sau terapeutice, iar închisoarea este un loc cu potențial crimogen, care ajută la proliferarea infracțiunilor 170. S-a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
concepe convergența fie ca pe un proces, fie ca pe un rezultat; asupra acestui punct contribuția sa se diferențiază evident de studiile asupra europenizării deja citate (Radaelli 2003; Börzel și Risse 2003; Cowles, Caporaso și Risse 2001) care neagă caracterul procesual al convergenței, considerate în principal drept un rezultat. 60 Definiția modelului EUCLIDA (EU Cycles and layers of international democratic anchoring) a fost făcută de profesorul Leonardo Morlino și Amichai Magen în cadrul proiectului de cercetare la care ne referim. 61 Vezi
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Maslow; teoria lui McGregor; teoria ERD a lui Alderfer; teoria necesităților a lui McClelland; teoria factorilor duali a lui Herzberg; ● teorii centrate pe studiul comportamentelor, numite și de proces: acestea vizează dinamica motivării comportamentelor. În a doua categorie a teoriilor procesuale ale motivației muncii putem enunța: teoria așteptărilor - V.I.E. a lui Victor Vroom; teoria echității - J.S. Adams; teoria fixării scopurilor - Edwin Locke; teoria schimbului - E. Schein, P. Ekeh. Teoriile motivaționale precizează categoriile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
lecție se proiectează după următorul algoritm: 1. Stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și încadrarea acesteia în unitatea de învățare; 2. Stabilirea obiectivelor operaționale; 3. Selectarea și prelucrarea conținutului; 4. Elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire; 5. Stabilirea structurii procesuale a lecției/activității didactice. Considerăm că această structură nu trebuie să fie rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecții/activității didactice poate fi variabil. Nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se poate modifica, de la caz
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]