14,766 matches
-
("Maurice Victor Donald"; 3 octombrie 1891 - 27 octombrie 1914) a fost membru al Casei de Battenberg și al familiei regale britanice extinse, cel mai mic nepot al reginei Victoria. Toată viața sa a fost cunoscut sub titlul de și a murit înainte ca familia regală britanică să renunțe la titlurile germane în timpul Primului Război Mondial și să-și schimbe numele în Mountbatten. Maurice a urmat prestigiosul colegiu Wellington. Tânărul prinț
Prințul Maurice de Battenberg () [Corola-website/Science/322758_a_324087]
-
Louise Auguste a Danemarcei, Ducesă de Augustenborg sau Louise Augusta (7 iulie 1771 - 13 ianuarie 1843) a fost prințesă daneză, oficial fiica regelui Christian al VII-lea al Danemarcei și a reginei Carolina Matilda. Neoficial, tatăl ei a fost Johann Friedrich Struensee, medicul regal și "de facto" regent al țării în momentul nașterii ei. S-a născut la Castelul Hirschholm situat astăzi în Hørsholm, Danemarca. După arestarea lui Struensee și a reginei
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
reginei Carolina Matilda. Neoficial, tatăl ei a fost Johann Friedrich Struensee, medicul regal și "de facto" regent al țării în momentul nașterii ei. S-a născut la Castelul Hirschholm situat astăzi în Hørsholm, Danemarca. După arestarea lui Struensee și a reginei Caroline Mathilde la 17 ianuarie 1772, și după executarea lui Struensee și pizonieratul mamei sale, ea a fost crescută la curtea daneză, la Palatul Christiansborg din Copenhaga împreună cu fratele ei cu trei ani mai mare, Prințul Moștenitor Frederic, sub supravegherea
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
Mathilde la 17 ianuarie 1772, și după executarea lui Struensee și pizonieratul mamei sale, ea a fost crescută la curtea daneză, la Palatul Christiansborg din Copenhaga împreună cu fratele ei cu trei ani mai mare, Prințul Moștenitor Frederic, sub supravegherea fostei regine Juliane Marie. Louise Augusta și fratele ei au avut o relație foarte strânsă întreaga viață, și la cererea acestuia ea a fost de acord să se căsătorească, în ciuda faptului că ea nu a avut nici un entuziasm pentru căsătorie. Ea a
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
ei a fost tensionată. A murit la Augustenborg în 1843, la vârsta de 71 de ani, când domnia fratelui ei deja se sfârșise, și ginerele ei, Christian al VIII-lea, a urcat pe tron; a murit deci ca mamă a reginei Danemarcei.
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
1697, Ludovic al XIV-lea a oferit tronul Poloniei soțului Mariei Thérèse. Prințul de Conți a plecat în Polonia pentru a inspecta posibilul sau nou regat în timp ce soția lui a rămas în Franța; între timp Prințesa de Conți a devenit regina titulara a Poloniei iar soțul ei rege. Prin votul exprimat de poporul polonez, soțul ei era cel mai popular candidat însă când a ajuns la Gdańsk, a constatat că August al II-lea a luat puterea și s-a întors
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
nepotul său de teama unui posibil arest sau deces. Decizia s-a dovedit una bună devreme ce în timpul Regimului Terorii care a urmat, mulți bourboni care trăiau în Franța au fost arestați, judecați și ghilotinați. Regele Ludovic al XVI-lea, regina Maria Antoaneta și Ducele de Orleans (Philippe Égalité) au fost executați în 1793 iar sora regelui, Madame Élisabeth, a fost executată în 1794. Prințul s-a stabilit la Coblenz în 1791, unde a ajutat la organizarea unei armate contra-revoluționare. În
Louis Joseph, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/322768_a_324097]
-
(19 decembrie 1671 - 4 septembrie 1727) a fost electoare de Saxonia din 1694 până la decesul ei îm 1727 și regină a Uniunii polono-lituaniană din 1697 până în 1727 ca soție a lui August al II-lea al Poloniei. Niciodată în cei 30 de ani de domnie ca regină nu a pus piciorul în Polonia, a trăit în Saxonia într-un exil
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
a fost electoare de Saxonia din 1694 până la decesul ei îm 1727 și regină a Uniunii polono-lituaniană din 1697 până în 1727 ca soție a lui August al II-lea al Poloniei. Niciodată în cei 30 de ani de domnie ca regină nu a pus piciorul în Polonia, a trăit în Saxonia într-un exil autoimpus. Născută contesă germană, a fost numită "Sachsens Betsäule" de supușii ei protestanți pentru refuzul ei de a se converti la catolicism și pentru loialitatea față de credința
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
Christianei Eberhardine s-a convertit la catolicism pentru a putea deveni rege al Poloniei însă ea a rămas credincioasă credinței protestante și nu a fost prezentă la ceremonia de încoronare a soțului ei (ea nu a fost niciodată încoronată ca regină a Poloniei). Christiane Eberhardine a devenit electoare când Augustus și-a succedat fratele ca elector în 1694. La carnavalul sărbătorit cu acestă ocazie, când membrii curții au mers prin Dresda îmbrăcați ca zei și zeițe, amanta soțului ei, Maria Aurora
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
pare că a nu a discutat cu ea nici despre candidatura sa nici despre convertire. Convertirea a provocat un scandal în Saxonia, și a fost obligat să garanteze libertatea religioasă a Saxoniei. Potrivit obiceiului din acele timpuri, Christiane Eberhardine, acum regină, era de așteptat să-l urmeze în Polonia, să devină persoana feminină cea mai importantă de la curte și să fie încoronată ca regină împreună cu el. Din vara anului 1697 până la 15 septembrie 1697, Augustus a încercat să negocieze cu ea
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
a fost obligat să garanteze libertatea religioasă a Saxoniei. Potrivit obiceiului din acele timpuri, Christiane Eberhardine, acum regină, era de așteptat să-l urmeze în Polonia, să devină persoana feminină cea mai importantă de la curte și să fie încoronată ca regină împreună cu el. Din vara anului 1697 până la 15 septembrie 1697, Augustus a încercat să negocieze cu ea să vină. Totuși, Christiane Eberhardine a refuzat să participe la încoronare și să pună piciorul în Polonia în ciuda faptului că tatăl ei s-
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
ani mai târziu, la 20 mai 1648, Marie Louise era văduvă. Jan Casimir a fost ales următorul rege al Poloniei de către Parlament și s-a căsătorit cu ea la 30 mai 1649. Din momentul în care ea a devenit oficial regină pentru a doua oară, Marie Louise s-a concentrat imediat pe influența punctelor de vedere politice ale noului ei soț. Marie Louise credea că ea este mult mai abilă în a-l controla pe Jan Casimir decât Vladislav, care a
Marie Louise Gonzaga () [Corola-website/Science/322776_a_324105]
-
însă urmărea cu încăpățânare să-și atingă obiectivele stabilite și era determinată să consolideze națiunea poloneză în caz de război cu puternicele și periculoase imperii din est - Imperiul Otoman, Imperiul suedez și al Moscovei. Nobilimea poloneză era scandalizată de amestecul reginei în politică, crezând că nici o femeie nu ar trebui să interfereze cu astfel de afaceri. Cu toate acestea, ea a jucat un rol important ca lider al trupelor poloneze în respingerea forțele suedeze din timpul invaziei suedeze în Polonia, cunoscut
Marie Louise Gonzaga () [Corola-website/Science/322776_a_324105]
-
monarhi europeni. Pentru a dobândi ajutorul Habsburgilor, ea nu ar fi ezitat să predea tronul polonez după moartea lui Jan Casimir. A participat, și de asemenea a lucrat la stabilirea condițiilor de pace cu Suedia - Tratatul de la Oliwa. În timpul invaziei, regina a atins un vârf de popularitate, care însă a scăzut rapid după prezentarea unui set de reforme, a întăririi puterii și alegeri "vivente rege" (expresie în latină pentru "rege pe viață"). La început, ea a folosit diferite metode de a
Marie Louise Gonzaga () [Corola-website/Science/322776_a_324105]
-
1677, el a fost fiul lui Rafał Leszczyński, Voievod de Poznań, și a Annei Katarzyna Jabłonowska. Stanislav s-a căsătorit cu Katarzyna Opalińska, cu care a avut o fiică, Maria, care a devenit soția lui Ludovic al XV-lea și regină a Franței. În 1697, el a semnat confirmarea articolelor de alegeri a lui August al II-lea. În 1703, el s-a alăturat Confederației Lituaniene, unde familia Sapieha cu ajutorul Suediei a format o alianță împotriva lui August. În anul următor
Stanisław Leszczyński () [Corola-website/Science/322778_a_324107]
-
Francisc al III-lea (; 28 februarie 1518 - 10 august 1536) a fost Duce de Bretania și Delfin de Viennois ca primul fiu și moștenitor al regelui Francisc I al Franței și a reginei Claude a Franței. Încoronat Duce de Bretania după unirea ducatului de Bretania cu Franța, în 1532, Francisc moare prematur în 1536. Cauza morții premature a fost obiect de controverse, contemporanii spuneau că a fost otrăvit din ordinul Împăratului Carol Quintul
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
prematur în 1536. Cauza morții premature a fost obiect de controverse, contemporanii spuneau că a fost otrăvit din ordinul Împăratului Carol Quintul, adversarul principal al politicii franceze în Europa. La 28 februarie 1518 Claude a Franței, ducesă de Bretania și regină a Franței dă naștere primului copil. Numit Francisc, ca și tatăl său, primește titlul de delfin al Franței ca urmaș la tronul Franței. În 1518 în cadrul tratatului de la Londra se aranjează căsătoria lui(nou născut) cu Maria(care avea doi
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
(28 august 1691 - 21 decembrie 1750) a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman. A fost renumită pentru frumusețea ei delicată și, de asemenea, pentru a fi mama împărătesei Maria Tereza. Ea este
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/322824_a_324153]
-
(28 august 1691 - 21 decembrie 1750) a fost prințesă de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, regină a Germaniei, regină a Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman. A fost renumită pentru frumusețea ei delicată și, de asemenea, pentru a fi mama împărătesei Maria Tereza. Ea este bunica maternă a
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/322824_a_324153]
-
Ungariei și Boemiei și Arhiducesă de Austria prin căsătoria cu Carol al VI-lea, Sfânt Împărat Roman. A fost renumită pentru frumusețea ei delicată și, de asemenea, pentru a fi mama împărătesei Maria Tereza. Ea este bunica maternă a Mariei-Antoaneta, regina Franței, deși a murit cu cinci ani înainte de nașterea nepoatei ei în 1755. Ea a avut cea mai lungă domnie a uneo împărătese a Sfântului Imperiu Roman. Elisabeta Cristina a fost fiica cea mare a lui Ludwig Rudolf, Duce de
Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/322824_a_324153]
-
Caucaz. Cea mai renumită crescătorie a acestei rase a fost cea din Perchino a marelui duce Nicolae al Rusiei, care avea peste 200 exemplare de ogari , foarte frumoase. În Europa Occidentală au apărut abia la jumătatea secolului al XIX-lea. Regina Victoria a Angliei a fost prima care a posedat un exemplar. Mai apoi a devenit foarte popular și răspândit în Franța, Germania, Belgia, Olanda și alte țări. Rasa aproape a dispărut în Rusia odată cu Revoluția din 1917, pentru că era asociată
Barzoi () [Corola-website/Science/322817_a_324146]
-
lui au fost regele Joăo al V-lea și Maria Anna de Austria. Pedro a fost fratele mai mic al lui José I al Portugaliei. Bunicii lor materni au fost Leopold I, Împărat Roman și Eleonor Magdalene de Neuburg, sora reginei Maria Sofia a Portugaliei. Pedro s-a căsătorit cu nepoata sa, Maria, Prințesă de Brazila, în 1760, în momentul când ea era moștenitoarea prezumptivă la tronul deținut de fratele lui, José I. Conform obiceiului, Pedro a devenit, astfel, rege al
Pedro al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/322823_a_324152]
-
afirmația dezarmantă „Rezistența este zadarnică”, rasa Borg devine una dintre cele mai mare amenințări la adresa Flotei Stelare și a Federației. Deși la început au fost prezentați ca o entitate omogenă și anonimă, creatorii serialului au introdus mai târziu conceptul unei Regine Borg și cel al unui centru de control. În același timp, reprezentanți ai colectivului Borg sunt folosiți ocazional drept cataliști în fire epice mai complicate. În "Star Trek", tentativele de a opune rezistență rasei Borg fac subiectul uneia dintre temele
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
Un Unicomplex este o locație din universul fictiv "Star Trek", folosită ca un sediu central al rasei Borg. Unicomplexul se află într-o zonă necunoscută a Cuadrantului Delta. Este centrul tuturor activităților de procesare ale colectivului Borg, și constituie reședința Reginei Borg. Unicomplexul este o grupare asemănătoare unui ciorchine, formată din mii de cuburi conectate printr-o mulțime de canale și noduri de transport. Cuburile Borg intră și ies frecvent din Unicomplex, călătorind spre alte părți ale galaxiei, prin intermediul canalelor transwarp
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]