20,251 matches
-
tratarea dereglărilor menstruale, a diareii, constipației și a durerilor abdominale. 119. Zigong Amplasat pe meridianul „de funcționare”, pe piept, În spațiul dintre a doua și a treia coastă. Este folosit În tratarea cazurilor de arsuri la stomac, astm, dureri ale sânilor, indigestie și vărsături. 120. Zusanli Amplasat la trei cun sub partea laterală a genunchiului și la o lățime de deget față de partea de sus a tibiei. Apăsarea sau masarea acestui punct hrănește energia vitală a rinichilor și tratează cazurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
1 (șoarecii NOD, șobolanii BB-DP etc.) poate fi redusă în cazul în care proteinele laptelui de vacă sunt îndepărtate din dieta animalelor (Elliot et al., 1988); 3) În sfârșit, s-a observat că nou-născuții care nu au fost alăptați la sân sau care au fost alăptați doar pentru o perioadă scurtă prezintă un risc crescut de apariție a DZ tip 1 (Borch-Johnsen et al., 1984; Mayer et al., 1988). Toate aceste date au permis fundamentarea ipotezei că procesul autoimun care duce
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
tipologie a imaginarului ori ca tonalitate, de poemele în proză din rimbaldianul Une Saison en enfer. Versurile alcătuiesc un singur text poematic, jurnalul infernal al unei realități (interioare și exterioare) insuportabile: „târziu, am strigat la ușa spitalului/ amurgul își plimba sânii cu miros de dinamită/ strigătul a albit totul în jur, a îngreunat mersul -/ acolo m-am născut, sub propria mea privire/ pe batistuțe colorate, pe care mi le așterneam singur/ acolo mi-am încercat până târziu inițialele/ (un gol am
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
linear al limbii, care exclude posibilitatea de a pronunța două elemente în același timp" [Idem]. În afara discursului, arată Ferdinand de Saussure în continuare, "cuvintele ce au ceva în comun se asociază în memorie; în acest fel ele formează grupuri în sînul cărora domnesc raporturi foarte diferite". Raportul sintagmatic este, în opinia lingvistului genevez, in praesentia și se bazează pe doi sau mai mulți termeni prezenți într-o serie efectivă, iar raportul asociativ este in absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nativ; nefericire; nefericit; neînsemnat; nemărginit; nereușită; neumplut; neutru; niciuna; nu e nimic; fără nimic; nudiști; odaie; om; opt; paharul; cu pielea goală; în poartă; pod; porno; presupunere; pușca; puțin; răbdare; răscumpărat; Ronaldo; sabie; sacoșă; sală; săritură; fără sens; sexy; sinistru; sîni; spațios; fără speranță; stadion; succes; suferință; fără suflet; sufletesc; sumbru; supărat; superficial; sus; sutien; șut; tanc; telescaun; teren; trebuință; țară; umbră; umplere; umplutură; ură; uscat; vas; vedere; viduitate; vis; fără vlagă; zid (1); 776/214/78/136/0 grădină: flori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mere; mijloc; minte; mișcă; mișto; mormînt; mult; mulțime; nedumerire; nepăsare; nimic; nu; ocean; ochi; odihni; orar; oră; orice; orificiu; parte din; pădure; pătrundere; pătruns; pătrunzător; penar; pentru; pîntec; plop; pod; poiană; potrivire; prezent; prin; puțin; sac; sacoșă; sat; scăpare; sex; sîn; soare; spre; stație; SUA; sunet; sus; și; timp; tot; peste tot; țară; umbră; umbrelă; vacanță; vas; verde; viață; viitor; viola; zbor; zori (1); 736/236/62/174/0 înalt: mare (115); scund (79); brad (53); lung (33); copac (31); munte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gras (5); praf (5); vaca (5); bebeluș (4); capră (4); dimineață (4); foame (4); puritate (4); sănătate (4); vitamine (4); aliment (3); băut (3); cafea (3); crud (3); greață (3); mama (3); oaie (3); prăjitură (3); proteine (3); sănătos (3); sîn (3); stricat (3); de vacă (3); văcuță (3); apă (2); bătut (2); bea (2); bebe (2); cană (2); copii (2); dezgustător (2); Fulga (2); lactoză (2); produs (2); produs alimentar (2); pur (2); suc (2); vară (2); abundență; acasă; acritură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
matematică; mărești; mică; mici; minut; mis; mort; nou; ocrotire; panda; papricaș; pasăre mică; pește; piatră; picior; piept de pui; piure; plantă; plăpînd; porumb; porumbel; preferință; proaspăt; pufoși; pufuleț; pui; pulpă; pulpe; pur; raliu; de rață; rățișor; rățușcă; rolă; sănătos; scîrbă; sîn; soare; de somn; struț; suflet; supă; șchiop; tigaie; vegetarian; veselie; vrăjit; Yuuummy; zeamă; de zebră; zîmbet(1); 793/204/79/125/0 purta: haine (169); haină (60); îmbrăca (49); duce (28); rochie (25); avea (23); a avea (16); a îmbrăca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nasol; nevasta; Oana; palmă; parșiv; pasionant; pasionat; pasiuni; părintește; pătimaș; pe cineva; pe obraz; persoana iubită; persoană; pipă; plecare; popă; nu pot; prietenă; prietenește; profund; respect; rom; romantic; roz; salivă; seducere; seducție; semn de afecțiune; senzație; senzualitate; simbioză; simpatizare; simțire; sînul; smiley; soare; soția; soție; suav; super; nu știu sigur; tace; tandru; ultima oară; urme; valoare; vinde; vrea; zîmbet (1); 796/184/71/113/0 scară: trepte (71); pod (58); bloc (46); sus (43); treaptă (35); urcare (34); urcă (30); înălțime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcinte; plătește; povești; pregătește; prieten; prin urechile acului; produce; o pune; pungă; puțin; rădăcină; răscoli; nicio reacție; reiese; renunță la ceva; respins; a reuși; reușită; rezolvare; rezultat; rezultate; rezultă; sabie; sacou; a salva; sare; a scăpa; schimba; semințe; sentimente; sîmburii; sînul; soc; un strigăt; sulița; sunet; surpriză; terminat; tot; a trage; a trage ceva; trece; ud; uimite; umblă; umple; varză; în vileag; vileag; vine; vîsla; vorba; o vorbă; vrăji; zi (1); 743/302/97/205/0 scrie: pix (96); frumos (38
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări; tresăriri; trist; tristețe; tunet; umbla; Voldemort; vulnerabil; vulnerabilitate; zmei (1); 805/ 171/45/126/0 spate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miros urît; a mirosi; mîncare; muzică; nasul; necesitate; nevoie; nimic; nisip; nor; nota 1; oameni; oboseală; a ofta; om; omenește; oooo; în parte; pasăre; păr; plăcut; pleacă; a pluti; preciza; puf; răci; a răci; răsuflare; rău; repede; respiro; sărut; în sîn; sclipici; sfat; spulberă; sticlă; a-i sufla femeia; suflantă; suflare; suflă; suflet; sufleur; sufleuri; șoptit; șoșotea; șterge; teatru; test; testare; toamna; trage; trăia; trăim; trecut; a trișa; în trombon; țipa; umfla; urcare; usturime; ușurare; ușurință; viață fizică; în ureche; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
presupune că auditoriul este “închis”, deoarece pertractările sale cu receptorul se înscriu în interiorul unui cerc circumscris, cuvântul schimb pare cel mai puțin nepotrivit pentru desemnarea formei de comunicare. Schimbul este realizat intragrup dacă este vorba de operarea unei medieri în sânul unei colectivități organizate; se poate considera că el este asociativ dacă exprimă o voință de afiliere la un grup, mai mult sau mai puțin instituționalizat. Ca tehnici, mijloacele de comunicare sunt foarte divers adecvate schimbului, fie intragrup, fie asociativ: tehnicile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cronicar al conștiinței sale." Puțin mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: "Obiectul artei și al teoriei lui despre artă este (...Ă nuditatea psihologică, cultivată până la voința de anulare a stilului. El scrie cum ar sfâșia bluza de pe un sân tânăr, ca să divulge de sub vestmântul istoric nudul etern; (...Ă scrisul lui palpită ca gușa unei șopârle speriate." Scriind despre proza lui Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu observă ritos: "Prin niciuna din liniile literaturii sale, Mateiu Caragiale nu se dovedește fiul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Fiecare ființă umană evoluează pe raza sa. Este o evoluție în materie de conștiință întru Domnul Marelui Cuvînt (Theomegalogos), pentru a iniția o nouă zi cosmică plină de lumină. Cînd vine noaptea cosmică, Ființa se retrage și se odihnește la sînul Eternei Mame. Esența sa însă, despovărată de memoria Eului, rămîne veșnic în Tatăl, în Infinitatea ce susține totul. În căutările sale, fizica cuantică a dat taman peste aceasta, oprindu-se la marginea vidului ce a precedat creația, neputînd merge mai
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mine are, cum se spune, suspans. În spațiul sadovenian al unei crâșme, naratorul, un anume Ispas, face cunoștință cu trei mineri, fiecare având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum izbeam cu ciocanele, că înaintea noastră, în stâncă, încep deodată să bată din ciocane o mulțime de băieși. [...] Și făceau un vuiet ș-o larmă, și se auzeau bolovanii prăbușindu-se, de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o sete mistuitoare, inumană, sugerată, epic, prin repetiția enunțului: "Îi era sete! Îi era sete! Își mai răcorea limba și pleca iar". Detaliile supliciului fizic, ale torturii provocate de efortul supraomenesc nu întârzie, completând scena: "Dar vinele picioarelor îi tremurau, sânul i se umflase și o înțepa îngrozitor". La capătul încordării prometeice, femeia intuiește proximitatea salvării: "Atunci, prin zborul frunzelor, Agripina zări coasta Brăcinelului, masa de stâncă și cu poale de brazi pe care era stâna lui moș Dănilă". Intervalul tranziției
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
asculte răzvrătirea sângelui și ciocănitul inimii. Nu se auzea nimic, nimic". Abia acum, efectele fizice ale calvarului se traduc în spasmele neputinței: "Agripina voi să se scoale. O mie de junghiuri o străpunseră în tot trupul, dar mai ales în sân. S-au isprăvit puterile! De-abia dacă va mai putea să se târască". Ecourile nervoase se fac simțite aproape instantaneu, încoronând starea de vertij, la rându-i prezentată grație unei comparații de o concretețe crudă: "Agripina se simți rău de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu este lipsită de concupiscență otrăvită: Christina "[s]e ridică în picioare și-și desprinse gulerul de mătase. Gâtul îi apăru strălucitor de alb, catifelat, fraged. Bustul ei se contura acum involt și biruitor pe fundalul palid al peretelui. Erau sâni de fecioară, tari și rotunzi, crescuți însă în voie și ridicați foarte sus de împletitura corsetului". Între timp, Simina, în postură cvasi-somnambulică, este surprinsă, în grădină, de Nazarie și de doctor, care, lansați în urmărirea ei, au o viziune spectrală
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în fața portretului, pictorul știe ce are de făcut: "Egor apucase toporișca din mâna vecinului și se apropie de tablou. Înălță foarte sus brațul, apoi îl repezi în grumazul înfășurat în dantelă al domnișoarei Christina. I se păru că ochii clipesc, sânul tresare". Pentru ca vampirul să moară, tânărul realizează că trebuie să-i ucidă, mai întâi, icoana din propriul suflet: prin zdrobirea portretului, are loc exorcizarea Christinei din inima lui Egor. Partea finală ne dezvăluie amploarea distrugerii orgiastice executate de mulțimea alimentată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
periferia internă propozițională (periferia vP) (VSO --> VOiSti) este atestată în vechile texte românești: (53) a. [Grăi-va]V [adevăru]Oîntr-înrima sa [carele nu prilăsteaște cu limba sa]S (PH.1500−10: 9v) b. [Luat-au]V [pre voi]O [Tatăl]Sîn mila lui (CC1.1567: 11v) c. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Aréni (CLM.1700−50: 161v) d. ș-[au întinsu]V [corturile]O [Schinder pașea]Sdireptu deasupra taberii leșăști (CLM.1700−50
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu blândeațe; grăiaște lor, ceare lor pace, și aceaia va să zică: Nu vă teamereți, feții miei, că seți iertați de păcatele voastre; curățit-am pre voi ș-am împăcat cu Tatăl mieu pre voi. [Luat-au]V [pre voi]O [Tatăl]Sîn mila lui; nu aveți amu a teame nici de jidovi, nici de păcatele voastre, nici de dracul, nici de mo[art]ea de veac." (CC1.1567: 11v) (55) Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a Curții de Justiție, din punctul de vedere al organizării instituționale și al formării coalițiilor. De ce există comisiile parlamentare? Este excesivă specializarea în cadrul Consiliului? Cum se poate calcula puterea unui stat în Consiliu? Care sunt principalele dimensiuni de conflict în sânul Uniunii Europene? De ce Spania și Polonia au fost cele mai reticente state în aprobarea anteproiectului de tratat elaborat de către Convenția privind Viitorul Europei? De ce noul guvern spaniol și-a schimbat poziția? În final, capitolul 9 va reuni concluziile acestei lucrări
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
reinvestirea judecătorilor, înființarea Curții a presupus un transfer clar de suveranitate din partea statelor membre. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, chiar dacă hotărârile Consiliului se adoptă în unanimitate sau cu majoritate calificată, în cadrul Curții se aplică regula majorității. Astfel, dacă în sânul Consiliului guvernele mai puțin europeniste posedă o mare capacitate de a evita adoptarea deciziilor nedorite, fie prin exercitarea vetourilor lor, fie formând o minoritate de blocaj cu alte state, în cadrul Curții de Justiție alianța minimă de blocaj reprezintă o majoritate
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]