14,689 matches
-
microbuzul, de la o coastă la alta a arhipelagului nipon, cunoscând astfel un mare număr de oameni din cele mai diferite categorii sociale. Această carte, așa cum afirmă autoarea, a fost scrisă din suflet, de fapt și-a așternut sufletul pe hârtie, trăirile lui... și a scris-o cu gândul la cel care o va citi și nu va avea posibilitatea să viziteze Japonia. Atrăgătoare, chiar incitantă, surprinzătoare prin mulțimea conotațiilor, plină de conținut informativ, iată o carte plăcută și serioasă în același
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
faptul că miza principală a autorului nu o constituie aspectul strict literar, am scăpat de o mare și inutilă bătaie de cap. Și asta pentru că demersul primordial al autorului este acela de a-și vindeca obsesiile care i-au alterat trăirile unei lungi și fragile perioade ale existenței sale, desfășurate sub mai multe semne nefaste (războiul, foametea, ciuma roșie, arestarea tatălui și deportarea întregii familii în Bărăgan), precum și împăcarea lui cu lumea și cu Dumnezeu, chiar dacă o face într-un puternic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o abordare a condiției umane prin ochii și mintea unui copil firavul Titi, introvertit, sensibil, nesupus, dar, mai presus de orice, foarte atent la tot și la toate, absorbind cu intensitate senzații și detalii nebănuite devenit un adult cu aceleași trăiri copleșitoare, critic și autocritic lucid, lipsit de ipocrizie, frământat de întrebări fără răspuns și azvârlit de destinul prea des traumatic și prea rar miraculos, precum o minge de ping-pong, între Credință și Necredință. Victor Aciocîrlănoaiei povestește, deopotrivă cu har și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rostirii). Iar cei doi critici, Barbu Cioculescu și Tudorel Urian, au avut, în felul acesta, impresii proaspete despre valențele textelor și cuvântul lor a fost nuanțat de partea realului imaginat între confiniile paradoxului: în a nu face nimic stă deplinătatea trăirii. Am realizat că mesajul global s-a transmis sălii după cele câteva întrebări ce mi s-au adresat și după câteva mărturisiri ale poetului Ilie Constantin. Acesta, invocând fapte din tinerețea noastră literară, a subliniat virtuțile celei de a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi, dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Isus Cristos, indiferent unde. Fiecare val cu noutatea și identitatea sa lirică A.B.Domnule Adrian Popescu, ne-am revăzut cu mare bucurie la Botoșani la Zilele Eminescu "Porni Luceafărul...". Cum vi s-a părut ediția din acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
franciscan la San Damiano, la doi pași de Bazilica San Francesco d'Assisi,dar, un frate, Ugo, m-a convins că am familie acasă, iar haina, rasă de minor conventual nu-l face pe om mai credincios, ci importantă este trăirea credinței în Iisus Cristos, indiferent unde. A.B.Se mai scrie literatură, poezie? Aveți încredere în nouă generație? Cum e noul val? Se scrie o poezie vitalistă (nu ignor "vitalitatea depresivă", sintagma lui Petru Poantă, excelentul exeget de poezie) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
precum niște manevre de resuscitare. După mai multe astfel de renașteri asistate, poetul constată că se zbate ireductibil, în fond, între o hiperluciditate dureroasă derulată în ralenti și o tranchilizare hipnotică accelerată, problema fiind defazajul dintre cele două tipuri de trăiri, care se concurează prin mecanisme de fascinație egală, având ca rezultat, finalmente, nevoia de trezire, care va duce, însă, la o nouă traumă: conștiința literară post-hipnotică, din care va irumpe poezia poeziei, ca ființă post-hipnotică. Dintr-o astfel de lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au întrebat: Ce-ar trebui să facem să câștigăm împărăția cerurilor? Și El le-a răspuns: Învățați să ascultați tăcerea! Dar ei n-au înțeles și L-au răstignit." (Scripturile) A.B.Ce îl inspiră pe poetul Nicolae Grigore Mărășanu? Trăirea de excepție. Când văd un fapt de viață de excepție, trăit de un alt personaj, mi-l asum, intru în el ca un actor în rol, ca și când ar fi al meu, și deseori reușește să mă inspire. Dacă nu imediat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îți apreciezi propria valoare. Educat în severitatea descendenței mele țărănești, am rămas un decento-timid. Dar nu dau lecții, nici sentințe. A.B.Pot deveni scriitorii personaje în propriile lor cărți? Câtă vreme ca scriitor sunt inspirat, scriu despre propriile mele trăiri, pot deveni un personaj. Noi suntem în bună parte, cred, personajele propriilor scrieri. Am cunoscut pictori de biserici care puneau în chipul sfântului ceva mai mult sau mai puțin din propriul lor chip. Ceva din esența umană ne este comună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu cantonat în epoci apuse, ci prelungind în prezent un traseu adus în față cititorilor cu veacuri înainte. Și aici, însă, am încercat să inovez. Cât s-a putut și mi-au permis puterile și formația. În natură și în trăirea umană. Cert este că o căutare de a inova există permanent în mine, o recunoaștere a faptului că trebuie să aduci mereu ceva nou. Nu știu dacă și reușesc, dar e plăcută căutarea și conștiința faptului că nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lăsat niște semne. Am și primit, de altfel, o "Diplomă de excelență unirista". M-am simțit bine. Cred că și ei. Faptele mele sunt niște semne poetice. Din păcate vremea și vremurile nu sunt potrivite acestei stări de imponderabilitate și trăire care este poezia, pentru că realitățile biciuiesc oamenii din toate părțile, le fură clipă de însingurare necesară. Multe trebuie să se așeze. Sunt semne că omul se va întoarce la această armonie lirică și tot mai mulți declara că au nevoie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și câteva indicații prețioase din partea profesorilor a fost "Luceafărul-entități antinomice", în anul 1970. Apoi am scris cronici de teatru, pentru că patima pentru arta dramatica și disponibilitățile pentru interpretare m-au urmărit toată viața și sunt și astăzi prezente, îmi ordonează trăirile și existența socială. În școală eram nu numai poetul liceului, dar și recitatorul lui, reprezentându-l la toate concursurile. Cât încă eram elev, am debutat și în teatrul adevărat, pe scena Casei municipale de Cultură din Brașov, într-o piesă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îl bată pe unul dintre prietenii săi cei mai buni, Mihai Tufeanu. El nu a cedat cu totul însă, protejându-l în mod riscant pe Vasile Ungureanu, un deținut de 46 de ani care inițiase în închisoare un grup de trăire creștină, prin studiu și practică duhovnicească. Cu toate că Zaharia, un alt lider al camerei, l-a luat drept țintă pentru 'misticism', Măgirescu nu l-a obligat niciodată să lovească, cruțându-l pe cât era posibil, pretextând că 'e nebun de atâta misticism
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că în acțiunea de așa-zisă reeducare a avut o comportare net împotriva legionarilor, că pușcăria îl învățase minte de a mai activa ca legionar. Știa de frica organelor de stat, era un om realist, lipsit de misticismul legionar și trăirea vieții legionare, avea oarecari vicii (femei, băutură), însă nu era un om care se vindea. Se pare că Țurcanu îl considera un om de încredere, care a acționat din convingere, spre deosebire de majoritatea celorlalți: L-am cunoscut pe Pușcașu Vasile ca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alăture echipelor de agresori, Zaharia fiind descris de mai multe victime drept unul dintre cei mai cruzi bătăuși. În camera 3-subsol l-a luat la ochi pe Vasile Ungureanu, un deținut de 46 de ani care inițiase un grup de trăire duhovnicească în celulă, numindu-l 'mistic'. Aproape de Paștele din anul 1951, Zaharia l-a văzut plângând pe Ungureanu și l-a întrebat care e motivul. Răspunsul blând al lui Ungureanu, care i-a spus că plânge pentru durerea fraților, l-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fiarele cu mintea - am învățat puterea iubirii. Iată de ce am afirmat că am primit infinit mai mult decât am cerut! În povestirile ce urmează am încercat să relatez tuturor celor ce se caută în Spirit - și nu numai lor - evenimentele, trăirile, revelațiile ce le-am avut sub cupola energiilor positive sub care nea învățat SHRI MATAJI să ne așezăm. Am încercat să vă introduc în intimitatea întâlnirilor noastre periodice de la puja, atunci când Îl venerăm pe Dumnezeu sub multiplele Sale forme, să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
care nea învățat SHRI MATAJI să ne așezăm. Am încercat să vă introduc în intimitatea întâlnirilor noastre periodice de la puja, atunci când Îl venerăm pe Dumnezeu sub multiplele Sale forme, să vă permitem să ne vedeți în acele clipe de înalte trăiri spirituale, când nu suntem nici exaltați, nici... În limba sanscrită, yoga înseamnă unire, adică, printr-o interpretare simplistă (dar nu simplă!) prin yoga se înțelege unirea spiritului propriu cu Spiritul Universal. În clipa în care, odată trezită, energia Kundalini urcă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
care ne-am așezat cortul în calea căutărilor lor. Mereu grăbiți - spre ce?! - oamenii au multă neliniște în ei, o veritabilă mișcare browniană, pe care doar forța lui Kundalini o poate calma. Fac aceste afirmații ca rezultat al observațiilor și trăirilor noastre din careu: unii vin întins la noi și ne întreabă ce avem acolo (vânătorii de chilipiruri sau scepticii nevindecabili), alții se opresc pentru că nu au ce face - cred ei - restul pentru simpul motiv că văd multă lume (unde este
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mai precis în martie 29 și 30, ale anului 2003. Tot ce s-a întâmplat a fost sahaj și din nou sahaj! Vremea a fost cu noi, bucuria, de asemenea, iar gropile din șosele n-au reușit să diminueze plinătatea trăirilor noastre. Aș spune că, din contră! Au reprezentat veritabile încercări ale răbdării și nervilor noștri. Pe care, în mare, le-am absolvit. Chiar sunt sincer când afirm că aș risca să înfrunt din nou olteneștile șosele (doar aparent asfaltate și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
În ce mă privește, totul ar fi fost totul perfect dacă nu m-ar fi chinuit o răceală rebelă în toate zilele petrecute în cetate. O răceală cu puțină febră și cu suficientă răgușeală. Aceste motive medicale mi-au diminuat trăirile vibratorii, dar nu m-au împiedicat să văd, să aud, să simt și să mă bucur! Pe Lipscanii Brașovului. Coborând de la Biserica Neagră spre Teatrul Sică Alexandrescu, am împărțit invitații la spectacol. Am traversat Piața Sfatului, apoi am pătruns pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
trosnirea lor completă, cu gălbenușul ce nu se grăbea a fi înghițit, în obișnuita stare de platitudine matinală, mirându-mă chiar că nu trăiesc extazul... Relatând visul, încep să-mi pun întrebări asupra semnificațiilor, mai ales că eu cred în trăirile avute atât în stare de veghe, cât și în cea de somn. Ce să semnifice, pentru mine, visul? Detașare? Desprindere de cele lumești și observarea lor din înălțimile cerului? Aș fi bucuros, dar îmi doresc mult mai mult: îmi doresc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ale divinei Kundalini. În cea de-a doua povestire îl regăsesc pe acel Florin Meșca aplecat spre partea analitică a minții, care caută legături, face sinteze, găsește conexiuni. Poate că acea plutire, pășire prin aer - nu doar o paralelă a trăirilor soției dumneavoastră - e o interpretare a ideii că trebuie să fim la înălțime chiar vizionând clișeele obișnuite ale vieții, cum ar fi acea emisiune religioasă în care ați văzut cartea despre SHRI MATAJI și chipurile sahaja yoghinilor noștri. Iată că
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de a lua în derâdere cunoașterea la care am avut acces, pe care mi-am însușit-o și din care miam făcut un mod de a înțelege și a trăi viața! Nu, afirmațiile de mai sus vin tocmai din sublimul trăirilor de la ultima puja națională la care am participat: Sahasrara Puja desfășurată la Piatra Neamț. Revin la luptele din subtil. Atribuită colectivității nordmoldovene organizarea acestei puja, încă din start au apărut piedicile. Inițial, nimic nu părea să tulbure desfășurarea ei într-o
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la înălțimea îngerilor! Afară, coroana solară își presăra ploaia fină de steluțe aurii și luminoase asupra sahasrarelor noastre deschise la maximum. Nu știu dacă aș dori a mai scrie ceva... Cu siguranță, nu voi fi singurul care își va exprima trăirile avute la această ediție românească a sărbătorii Sahasrarei și nici cel mai fin observator. Câte spirite, atâtea experiențe! Eu am văzut și trăit iubirea și doar despre iubire am vrut să fie vorba în... fraza mea de astăzi. Din conul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
noastră din prima seară de după întoarcere, seara poveștilor frumoase, impregnate de acel unic parfum exotic și... a cadourilor. Am petrecut multe momente unice alături de Ana și Diana în India. Legăturile de prietenie și cele spirituale s-au consolidat prin experiența trăirilor și acțiunilor comune. Gândiți-vă că destinul ne-a dus împreună în India, împreună ne-am supus voluntar canoanelor vieții de ashram, am trăit împreună extazul meditațiilor și al stării fără gânduri, am hoinărit pe marile artere comerciale, am constatat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]