134,815 matches
-
ce rămân în țară (deciziile să fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
report, OECD. SOPEMI, 2001, Trends in international migration, Annual report, OECD. SOPEMI, 2002, Trends in international migration, Annual report, OECD. Segregare, școlară și reproducere, socială a inegalităților Mihai Surdu Conceptul de dezvoltare socială presupune ca una dintre trăsăturile sale definitorii ideea de justiție socială. Dezvoltarea socială nu este un simplu proces de creștere economică, ci, în același timp, și un proces deliberat de reducere a inegalităților sociale. Așa cum nu se poate vorbi de dezvoltare socială în absența creșterii economice, tot așa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezultat al jocului dintre îndreptățiri și ofertă. În timp ce oferta desemnează ceea ce o societate, în ansamblul său, este capabilă să producă la un moment dat, îndreptățirile reprezintă un ansamblu de norme sociale care guvernează procesul social de distribuție a bunăstării. Preluând ideea lui Amartya Sen, că perioadele de foamete din istorie nu au coincis cu cele de declin economic, Dahrendorf avansează teza conform căreia dezvoltarea socială presupune deopotrivă o creștere a ofertei și a îndreptățirilor. În termenii săi, dezvoltarea socială poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale, la care ne vom referi, au o dimensiunea normativă. Ei depășesc nivelul de implementare a anumitor planuri sau programe, dar sunt corelați cu obiective generale precum îmbunătățirea calității vieții, realizarea aspirațiilor individuale și colective sau creșterea standardului de viață. Ideea centrală a acestei analize o reprezintă considerarea sistemelor de indicatori și indici drept un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării, nu numai de măsurare a acesteia: configurarea sistemelor de măsurare este parte integrantă a gândirii prospective sau a spiritului de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferitele metodologii de măsurare a dezvoltării sociale, integrând și preocupările particulare în acest sens din literatura de specialitate românească. În prima secțiune, sunt punctate câteva dintre cele mai importante reuniuni internaționale din ultimul timp pe tematica dezvoltării sociale, consecvent cu ideea promovată în acest capitol că agenda politică internațională modelează cercetările privind măsurarea dezvoltării sociale. Ulterior, se prezintă câteva dintre cele mai cunoscute sisteme de măsurare a dezvoltării, punându-se în evidență opoziția dintre indicatorii economici și cei sociali și diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost elaborat în 2002. Cele mai importante reuniuni care au precizat cadrul de acțiune comun în domeniul social sunt, în afară de întâlnirea de la Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța strategiei de incluziune socială a UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în mod esențial, agenda relațiilor internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară cu accent pe procesul de luare a deciziei, problematizând consecințele pozitive și negative ale creșterii economice și ale schimbării sociale. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, Banca Mondială, mai recent Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
handicap Beneficiari de servicii nonrezidențiale/rezidențiale, persoane cu handicap integrate pe piața muncii, clădiri, drumuri și mijloace de transport cu accesibilități Sursa: Briciu, Grigoraș (2004); Apostol et al. (2004). Comparația între indicatorii la nivel european, național și județean ilustrează câteva idei importante: setul de indicatori de incluziune nu oferă o imagine globală a societății pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării sociale sunt comentați dintr-o perspectivă normativă, iar rolul măsurării este definit în funcție de scopurile fixate în cadrul unui proces de dezvoltare. Există însă un decalaj între generozitatea scopurilor și posibilitățile limitate de măsurare: în cazul indicelui dezvoltării umane, de exemplu, ideea centrală de „lărgire a sferei de oportunități individuale” este reflectată insuficient de indicatorii selectați. Una dintre explicații ar putea fi faptul că măsurarea dezvoltării sociale se realizează pe baza datelor deja disponibile, și nu colectate în alte scop. Orientarea generalizată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
record></Cite></EndNote>(1988) ne atrage atenția că dezvoltarea va însemna, inevitabil, lucruri diferite pentru grupuri diferite, iar ceea ce stă în puterile sociologului este să arunce o lumină asupra terenului unde aceste grupuri se luptă pentru a-și impune propriile idei. O încercare de clarificare este, desigur, bine-venită. Una dintre cele mai elaborate definiții ale dezvoltării îi poate fi atribuită lui David Simon: „Dezvoltarea constituie un proces divers, cu multe fațete, de schimbare predominant pozitivă în calitatea vieții indivizilor și societăților
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1, adică, 2/3 din „produsul muncii”. Conceptul de dezvoltare durabilă, central în gândirea Clubului de la Roma, face referire la acel tip de „dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără să compromită posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Ideea de „dezvoltare durabilă” s-a cristalizat cu forță în anul 1987 într-un raport al Comisiei Mondiale privind Mediul Înconjurător și Dezvoltarea, intitulat „Our Common Future”. Acest raport pleda pentru tipuri de politici sociale care să nu pericliteze în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății. Ignorarea acestei diferențe a produs până acum destule confuzii ca să nu ținem seama de ea măcar de acum încolo. Este nedrept pentru mulți intelectuali est-europeni să îl considere pe Kornai drept purtătorul de cuvânt al întregii categorii sociale. Dar ideile sale au fost împărtășite de mulți economiști și intelectuali est-europeni (și occidentali), chiar dacă nu au fost neapărat inspirate din lucrările acestuia. Probabil cel mai celebru reprezentant al acestei categorii este Ion Țiriac, un fost mare tenisman român, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
values pentru realizarea comparației cu datele din 1993 și 1999. Acest material reprezintă o versiune prescurtată și adaptată la specificul volumului de față a capitolului privind capitalul social din teza mea de doctorat (Voicu, 2004). Pentru o discuție asupra evoluției ideilor despre dezvoltare, vezi și Voicu (2001). Exemple locale sau globale pot fi regăsite în Grootaert (1999), Collier (1998), Friederichs (1998), Weltzer, Inplehart, Deutch (2004) etc. Așa cum am mai arătat, conversia capitalului social (politic) în capital economic și păstrarea importanței în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motivații de natură politică, mai exact reflecta intenția Puterilor Axei de a despăgubi România în est în schimbul renunțării la pretențiile asupra Transilvaniei de nord34. În consecință, în răspunsul său la propunerea germană din 14 august 1941, generalul Antonescu a respins ideea anexării oricăror teritorii dincolo de Nistru, acceptând doar "răspunderea pentru administrarea și explorarea economică numai a spațiului dintre Nistru și Bug", întrucât "teritoriul țării și mai ales al Basarabiei au nevoie de totală refacere și reorganizare administrativă și economică"35. Acest
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 21 aprilie 1942 Conducătorul Statului a trimis nota nr. 5295/M, în care solicita Marelui Stat Major propuneri cu privire la utilizarea prin concentrare a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. Nota în cauză cuprindea și câteva "idei călăuzitoare" ale mareșalului, ce aveau să stea la baza propunerilor. Astfel, evreii urmau să fie organizați în detașamente de lucru pentru căi ferate, construcții de școli și primării, etc, încadrați cu ofițeri și subofițeri de rezervă. În ceea ce privește drepturile de hrană
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
titrați academici) scutiți de muncă urmau să plătească o taxă ce varia în funcție de vârstă, mai mică pentru evreii cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani și dublă față de categoria precedentă pentru cei cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. Din "ideile călăuzitoare" enunțate de mareșal nu puteau lipsi, evident, sancțiunile. Evreii care se sustrăgeau (prin înșelăciuni, cumpărare, diverse intervenții, etc.) urmau să fie "trimiși în Transnistria la muncă grea sau în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi tranșarea definitivă a chestiunii servitoarelor creștine, folosite de evrei, servitoare care și-au părăsit pământul și au invadat orașele. Acestor servitoare, care pe lângă că trăiesc la evrei într'un mediu corupt, li se mai infiltrează în suflet de mici idei comuniste. Dacă măsura ca evreii să nu aibă dreptul să folosească servitoare creștine nu poate fi generalizată, Marele Stat Major apreciază că s'ar produce o foarte mare îmbunătățire dacă această măsură se aplică cel puțin până la vârsta de 40
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
După retragerea trupelor sovietice și recucerirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, au rămas în localitățile cu populația de origine ucraineană foarte mulți indivizi care sub ocupația bolșevică s'au bucurat de un tratament privilegiat, fiind câștigați chiar de bolșevici pentru ideile comuniste. Parte din aceștia au ocupat chiar unele funcțiuni administrative pe timpul ocupației. Prin rămânerea lor pe loc, aceste elemente prezintă un real pericol pentru siguranța și opera de reorganizare și curățire a teritoriilor recucerite, cu cât mai mult cu cât
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi o slăbiciune care ne va putea compromite victoria. La Chișinău s'au descoperit în pivnițele poliției lor secrete mormane de cadavre îngropate. Sunt în mare parte nenorociții de basarabeni, care de 20 de ani au luptat mai mult în ideile lor, decât pentru Statul Român. Dumnezeu i-a pedepsit mai rău decât meritau. Iată ce ne așteaptă dacă nu învingem. Ca să învingem trebuie să fim fermi într-o atitudine. Fiara aceasta nu se poate îmblânzi. Toți politicienii s'au folosit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și a ne pune singuri în situațiunea de a călca noi înșine o lege pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric, pe timpul situației internaționale actuale și mai ales pe timpul războiului, la ideea întocmirii unui statut al evreilor din România. * * * Din punctul de vedere al condițiunilor lucrării, Secția II-a apreciază că anumite afirmațiuni sunt destinate să constituie argumente împotriva unei soluționări radicale a problemei evreilor din România. Astfel, la pagina 11 se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter naționalist al Decretului, se sprijină, prin expunerea de motive, pe formula Legii constituționale din 27 Februarie 1938542 și pe ideea că realitatea Statului național se precizează prin: proclamarea legii sângelui; proclamarea principiului că națiunea română este creatoare de Stat; promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază, și distincția juridică și politică între români de sânge și cetățeni români
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
teatrele din țară. De reținut că această îndepărtare se aplică fără excepție și este hotărâtă printr-o Decizie Ministerială. 2/. Deciziunea No. 44.400 a aceluiași Minister (Monitorul Oficial No. 221 din 22 Septemvrie 1940)547, în aceiași ordine de idei, permite artiștilor evrei să joace pe scenele teatrelor particulare evreești autorizate, purtând pe firmă specificația "teatru evreesc" și care nu pot juca opere ale autorilor sau compozitorilor români. 3/. Decretul-Lege No. 3294 (Monitorul Oficial No. 231 din 3 Octombrie 1940
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3 se transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a, li se impune restricția de a nu mai putea fi militari de carieră. B. Situația după 6 Septembrie 1940. Sub impulsul din ce în ce mai puternic al ideii naționaliste, restricțiunile impuse evreilor au accentuat continuu și în ceea ce privește obligațiile lor militare. Astfel: 1/. Decretul-Lege No. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decembrie 1940601, hotărăște: excluderea tuturor evreilor (inclusiv a celor din categoria 2-a) de la serviciul militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
până în prezent și ca încheiere a acestui capitol se desprind următoarele concluziuni și propuneri: Nevoia unității de direcție în ceea ce privește munca de interes obștesc a evreilor. Organul de direcție, în măsură a exercita această atribuțiune este Marele Stat Major. În această idee, Marele Stat Major propune următorul plan de activitate și norme de executare a muncii de interes obștesc de către evrei: 1/. Până la 15 Decembrie 1941: a. Munca de interes obștesc urmează a se desfășura în cadrul dispozițiunilor actuale, la instituțiile unde sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legislative relative la evrei. 2/. Nevoia de a se lua urgente măsuri pentru imobilizarea în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu a unui regim de muncă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]