134,815 matches
-
nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale independența și unificarea au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și radicale independența și unificarea au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică unită aflată sub conducerea habsburgică (Georgescu, 1991, p. 117). Propunerea ardeleanului Budai-Deleanu venea în trena ideii lui Naum Râmniceanu, lansată în 1802, de recreare a vechii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează ideea anexării Țării Românești și Moldovei de către Transilvania și încorporarea lor într-o formațiune politică unită aflată sub conducerea habsburgică (Georgescu, 1991, p. 117). Propunerea ardeleanului Budai-Deleanu venea în trena ideii lui Naum Râmniceanu, lansată în 1802, de recreare a vechii Dacii într-un stat unitar. Aceste propuneri incipiente de unire politică a etnicilor români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul [1847-1852] domnitorul muntean capătă certe valențe naționale, fiind, prin aceasta, catapultat în straturile superioare ale panteonului național românesc, acolo unde va rămâne ferm instalat de acum încolo. Pâlpâiri ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu meritul de a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu meritul de a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului stat dacic. Programul de unire a celor trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când, în 1815, afirmă că națiunea română se întinde "de la Tisa pân' la Marea Neagră, de la Dunăre la Nistru" (Georgescu, 1991, p. 117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Conjunctura geopolitică a vremii făcea ca proiectul a ceea ce Alexandru G. Golescu a numit în 1838 "Dacia Mare" să fie deocamdată un program utopic. Mult mai fezabilă s-a dovedit a fi crearea "Daciei mici", unirea Moldovei și Țării Românești, idee care era circulată din ce în ce mai intens în memoriile adresate marilor puteri în anii '20 ai secolului al XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță visat, a rămas în suspensie datorită conjuncturii geopolitice. Mesianismul național avea să își găsească împlinirea deplină abia în Unirea din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un adevărat "cult al trecutului" (Prodan, 1984, p. 428). Descoperindu-și trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri educaționale prin care noile concepții identitare elaborate de elite să fie difuzate în corpul social. Tocmai de aceea, examinarea evoluției ideii naționale (și a memoriei colective în trena sa) nu poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri educaționale prin care noile concepții identitare elaborate de elite să fie difuzate în corpul social. Tocmai de aceea, examinarea evoluției ideii naționale (și a memoriei colective în trena sa) nu poate fi disociată de instituirea învățământului public de masă. Sistemul educațional este parte constitutivă din "aparatul ideologic statal" (Althusser, 1971), jucând un rol decisiv în conservarea ordinii sociale prin transmiterea pachetului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele mai eficiente instrumente din "trusa de scule" utilizată pentru construcția statului-națiune. Învățământul public fiind un produs al sistemului centralizat de educație obligatorie, statul național rămâne încă dependent de educația de masă pentru asigurarea loialității cetățenilor față de idealurile proslăvite de ideea de națiune: unitate, vechime, continuitate etc. Pe acest fundal (al dependenței reproducerii sociale a ordinii naționale de funcționarea sistemului educațional), propunerea lui I. Illich (1971) de "de-școlarizare a societății" (deschooling society) aparține cu certitudine filonului de gândire utopică. Școala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
titlul Manual de istoria Principatului României. Titlul este înșelător, întrucât prin "România", F. Aaron se referă strict la Țara Românească, Manualul de istoria Principatului României fiind o sinteză a celor trei volume publicate între 1835 și 1838 a lucrării sale Idee repede de istoria Prințipatului Țării Românești. În Moldova, primul manual de istorie apare în 1845 sub titlul Manual de istoria Principatului Moldavei, autorul fiind Ioan Albineț. În Transilvania, primul manual de istorie avea să apară mai târziu, abia în 1865
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii de stat (religio instrumentum regni), manualele școlare de istorie națională pot fi concepute ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cadranul consensului oficial. Expresii ale consensului oficial, manualele sunt așadar caracterizate de un retard temporal față de interpretările inovative ale cercetătorilor istorici, un retard care poate fi chiar și de câteva decenii. Toată această perioadă de întârziere este însă necesară pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec prin acest test de foc prin care își relevă potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice în general și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conținutul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale Limbajul uman face proba plasticității sale expresive prin abundența metaforică prin care poate fi descris manualul de istorie. Privit prin prisma ideii machiavelliene, cartea școlară este un instrumentum regni, angajat de autoritățile statale ca o "armă de instrucție în masă". Schimbând unghiul de analiză cu câteva grade hermeneutice, manualul de istorie apare ca fiind un "vector al memoriei" care structurează modul colectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale. Lucrarea de față este fundamentată metodologic pe analiza discursivă a conținutului literaturii didactice românești în general și a manualelor de istorie națională în special, considerate a fi expresii textuale ale memoriei naționale românești. Analiza discursului are în centrul său ideea că realitatea socială este diferită calitativ față de lumea naturală a obiectelor inerte prin faptul că prima este semnificativă, saturată de sens, în timp ce celei din urmă îi lipsește această dimensiune particulară. Lumea socială, departe de a fi un "dat" al naturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie într-o disciplină tradițională clar circumscrisă. În ciuda acestei dificultăți de clasare disciplinară, sociologia continuă să se inspire și să fie fertilizată de ideile foucauldiene, dar și pe plan metodologic, analiza discursului (sub forma metodei genealogice/arheologice) fiind contribuția fundamentală a acestuia. Pentru M. Foucault (1999) nu există discursuri singulare disparate, ci cheaguri interrelaționate de formațiuni discursive. Aceste blocuri discursive sunt alcătuite din întregi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor sau a observației participative, analiza documentelor manipulează documente sociale pe care le tratează ca depozitare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]