13,955 matches
-
albe și sunt și ei puțin mai înalți decât asiaticii. Inscripția care se găsește în partea de sus explică scena: „Sosirea fardului negru pentru ochi adusă de treizeci și șapte de asiatici”. Barba este un semn caracteristic al asiaticilor, precum și îmbrăcămintea multicoloră. Capul delegației care urmează imediat pe al doilea slujitor egiptean se închină într-un gest de salut de respect și prezintă în dar un ibex domesticit. Numele său este scris în fața lui: „Capul Ibșa”. Bastonul îndoit care se vede
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să țină seama de faptul că, în modestia ei, ea a fost secretara "perpetuă" a profesorului Iorga. În primul rînd, își făcea datoria de mamă a opt copii și avea grijă de bătrîna mamă a lui Iorga, asigurîndu-le hrană și îmbrăcăminte, veghind la sănătatea tuturor și făcînd douăsprezece perechi de pantofi în fiecare dimineață. Făcea totul ca să-l facă pe "Nicu" să se simtă bine atunci cînd se întorcea la Văleni de la București după cursuri, cuvîntări și conferințe. Nu era niciodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
orașele și locuitorii, dar În multe părți din Europa rurală economia tradițională a funcționat În mare măsură neschimbată până la (și chiar după) al doilea război mondial. De departe, cele mai mari cheltuieli din bugetul unei familii tradiționale erau hrana și Îmbrăcămintea: Împreună cu locuința, ele absorbeau mai tot venitul unei familii. Cei mai mulți oameni nu făceau cumpărături și nu „consumau” În sensul modern; ei subzistau. Pentru majoritatea covârșitoare a populației europene, până la mijlocul secolului XX, „venitul disponibil” era o contradicție În termeni. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
venitul disponibil” era o contradicție În termeni. Nu mai devreme de 1950, o gospodărie obișnuită occidentală cheltuia mai mult de jumătate din venituri pe necesități: hrană, băutură și tutun (sic). În Europa mediteraneană, cifra era semnificativ mai mare. Dacă adăugăm Îmbrăcămintea și chiria, nu mai rămânea mare lucru pentru articolele neesențiale. În generația următoare, totul s-a schimbat. În cele două decenii de după 1953, salariile reale aproape s-au triplat În Germania de Vest și În țările Beneluxului. În Italia, rata
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
triplat În Germania de Vest și În țările Beneluxului. În Italia, rata creșterii venitului era Încă și mai mare. Chiar și În Marea Britanie, puterea de cumpărare a cetățeanului obișnuit aproape s-a dublat În acești ani. În 1965, hrana și Îmbrăcămintea reprezentau doar 31% din cheltuielile de consum În Marea Britanie; În 1980, media pentru nordul și vestul Europei era mai mică de un sfert. Oamenii aveau bani disponibili și Îi cheltuiau. În 1950, comercianții vest-germani au vândut 900.000 de perechi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
materie de divertisment Începeau să se schimbe. La sfârșitul anilor ’50, economia europeană a Început să resimtă serios impactul comercial al valului demografic. Mai Întâi s-au dezvoltat foarte mult produsele pentru bebeluși și copii: cărucioare, pătuțuri, scutece, mâncare și Îmbrăcăminte pentru copii, echipament sportiv, cărți, jocuri și jucării. A urmat expansiunea școlilor și serviciilor educaționale, dând naștere unei noi piețe de uniforme școlare, birouri, manuale, echipament școlar și o gamă mai extinsă ca oricând de produse educaționale (inclusiv profesori). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au în amintire imaginea celui de pe lespede. Fiecăruia i se umezesc pleoapele. E sigur Caratănase. Într-un buzunar s-a găsit o batistă cu monograma sa... Al doilea martir scos e Fane Georgescu. Pus alături de Caratănase, martirul e recunoscut după îmbrăcăminte. Căci, pe lângă straiele închisorii și-a mai îmbrăcat un dolman îmblănit. Cămașa îi este recunoscută. La fel, un flanel lucrat de mână. Și lucrul continuă. În groapă, după o haină și un cojocel, e recunoscut Ștefan Curcă... Ba încă, fața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cum oamenii se îmbracă are în vedere un comportament individual (dependent de factori strict personali: sex, vârstă, venit, instruire, preferințe etc.), dar dacă acest mod de a te îmbrăca devine supus unor exigențe (norme) ale unui grup (cum ar fi îmbrăcămintea pe care o poartă elevii unei școli sau studenții unor facultăți, unele grupuri profesionale cum ar fi judecătorii, avocații, militarii etc.) avem de a face cu un comportament de grup. Comportamentele organizaționale se referă la acele comportamente individuale sau de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
apartenența la o organizație, locul și rolul lor în organizație. Într-un spital, de exemplu, fiecare grup profesional poartă o anumită uniformă (chirurgii, interniștii, asistentele, surorile, personalul de serviciu). Într-o organizație cu caracter religios se instituie comportamente elementare specifice, îmbrăcăminte religioasă specifică diferitelor culte, chiar comportamente specifice de muncă etc. Managementul resurselor umane se va interesa cu deosebire de comportamentele organizaționale și de grup ale personalului (orarul de lucru, relațiile de muncă, orizontale și verticale, respectul față de prestigiul organizației etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
operaționaliza calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele clienților. Și cum acestea nu reprezintă o constantă, ci sunt În continuă schimbare, dorința cumpărătorilor este cea care dirijează dinamica pieței produselor de Îmbrăcăminte. Centrarea atenției clienților asupra calității produselor, nevoia acestora de diversitate, originalitate și ingeniozitate În promovarea produselor determină echipe pluridisciplinare de specialiști să construiască sisteme decizionale destinate dobândirii de avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente. 1.2. De la consumul după necesități
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
societatea contemporană la fel de reprezentativă ca și cea de homo sapiens. Alina Duduciuc (2004, 67-76) elaborează o analiză a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că acum 200 000 de ani homo sapiens Își confecționa și folosea Îmbrăcămintea mai degrabă pentru a se proteja de intemperii decât din pudoare. Treptat Însă, Îmbrăcămintea a căpătat motivații și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
elaborează o analiză a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că acum 200 000 de ani homo sapiens Își confecționa și folosea Îmbrăcămintea mai degrabă pentru a se proteja de intemperii decât din pudoare. Treptat Însă, Îmbrăcămintea a căpătat motivații și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup sau la o anumită arie geografică. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relative
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup sau la o anumită arie geografică. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relative fixe și coduri elaborate, așa Încât Îmbrăcămintea și Înfățișarea unei personae constituiau un indicator imediat pentr clasa socială din care provenea, profesia și statutul social. De-a lungul timpului, modul de Îmbinare a vestimentației a luat forma de “strategie” de protest Împotriva unor prejudecăți morale și sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
extrapolare astăzi se Înțelege prin acest termen - amestecul de stiluri, asocierea unor produse Într-o dezordine studiată; este apreciată tenta de individualitate, nota total diferită față de cea a altor produse. Această tendință se dezvoltă În paralel cu renașterea interesului pentru Îmbrăcămintea personalizată (la comandă). În opinia specialiștilor acest curent va mai dura, datorită În primul rând mentalității unei anumite categorii de consumatori care preferă să cumpere o piesă originală de colecție (din perioadele mai mult sau mai puțin Îndepărtate față de prezent
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc. Important este ca În activitatea de marketing, personalității să-i fie asociată imaginea despre sine, care include tabloul mental pe care fiecare individ Îl are despre sine. Prin consum, indivizii doresc să se exprime pe sine, lucru evidențiat În Îmbrăcăminte, Încălțăminte, automobil etc. De aceea este important ca managerii să dezvolte imagini ale produselor și mărcilor În acord cu imaginea consumatorilor despre ei Însăși. În fapt, aplicarea teoriei imaginii despre sine a avut succes În previzionarea răspunsurilor consumatorilor la imaginea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau texturi pentru fețe de Încălțăminte ce combină elemente din opera lui C. Brâncuși (lotusul, palmeta etc.) pe care noi le-am folosit Într-un test elaborat la Institutul Național de Inventică, ca elemente ale creerii de modele noi de Îmbrăcăminte. Majoritatea participanților au elaborat mai mult modele de țesături și mai puțin modele de rochii, sacouri, pantaloni etc. așa cum s-a cerut inițial. Ca urmare testul a dezvoltat În final cele două sarcini. Tendința către unicitate și originalitate presupune să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
place ceea ce este excitant, stimulativ, au o dispoziție În general veselă, energică și optimistă. Aspecte centrale ale personalității lor sunt: altruismul, un comportament cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul; alegerea Îmbrăcăminții standard, de serie mare, confecționată din țesături comune și dintr-o gamă redusă de modele, are la bază criterii materiale; aparența vestimentară În cazul adolescenților asigură o investire a identității proprii și permite armonizarea dintre interiorul și exteriorul ființei, participând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se optimiza. Această tendință de a te Îmbrăca adaptându-te la cerințele ceakrelor În funcție se Întâlnește și la bărbați și la femei. Reprezentantele genului feminin În proporție de 70% sunt mai receptive la a cumpăra țesături și obiecte de Îmbrăcăminte cât mai adegvate decodificării mesajelor personanței. Mai supuși normativelor sociale, bărbații maturi, chiar dacă recepționează și decodifică corect mesajele personanței se conformează normativelor. În timp ce femeile combină trebuințele de individuare cu cele semnalate de personanță tinzând spre personalizări cât mai bine contuarate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adopte și să promoveze uniforme distinctive. Avansăm ipoteza următoare: faptul că femeile trăiec mai mult decât bărbații după cum susțin cercetările În domeniu longevității are la bază și acest fenomen al sensibilității lor și capacității de a decodifica și Împlini prin Îmbrăcăminte personanțele sau mesajele ceakrelor, a privirilor interioare. Efectul terapeutic al țesăturilor este susținut astfel și de fenomenul discutat mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și criză În comportamentul consumatorului Societatea de consum reprezintă o provocare a zilelor noastre atât pentru consumator
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se zvonește că domnitorul jefuiește țara și postelnicul cade de la inima acestuia. Astfel, postelnicul Andronache Tuzluc este nevoit să-și ceară scuze În fața Banului C. În capitolul „Scene din viața socială”, se pun În evidență unele obiceiuri și tradiții, moda Îmbrăcămintei vremii. Viața socială este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nu trebuie uitată, ori neluată În seamă, deși pare banală, imaginea țăranilor plecați să-și vândă produsele agricole la munte, pentru a face rost de bani, ca să-și plătească dările, dar și pentru nevoile zilnice, În special cele legate de Îmbrăcăminte. Dacă Bălosu intră În cele mai Îndepărtate locuri, pentru a-și vinde produsele mai scump, Moromete se oprește acolo, unde crede el că e suficient, nu se ferește chiar de vreo mică aventură, ori acest lucru e supărător. Conflictele din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete". Cu acest prilej Poliția a arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de culoare roșie) din care ar putea confecționa steaguri comuniste". Chestorul Poliției Iași locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici a propus internarea suspecților pe timp limitat într-o cazarmă pentru a preveni contactul acestora cu "spionii și agenții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
internați în ghetou. Astfel, chiar în aceeași zi, pretorul Diviziei a 10-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4-a că fuseseră internați în ghetou un număr de 1726 de evrei, aceștia fiind ridicați fără hrană și îmbrăcăminte, ceea ce ridica serioase probleme autorităților 59. În zilele următoare numărul celor internați a continuat să crească continuu, astfel că la data de 27 octombrie 1941 în ghetoul din Odessa se aflau potrivit informațiilor oferite de documentele de arhivă un număr
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scop în cadrul circumscripțiilor polițienești; 3) scoaterea la vânzare a bunurilor rămase de la evrei, acestea urmând să fie vândute prin licitații publice, iar sumele astfel încasate returnate evreilor; 4) acordarea pentru evreii deportați a dreptului de a-și lua cu ei îmbrăcăminte, hrană și articole de gospodărie, ei urmând "a trăi pe cont propriu"; 5) fixarea zilei de 10 ianuarie 1942 ca dată de începere a deportărilor 81. Modalitatea aplicării prevederilor ordonanței nr. 35 a fost stabilită în cadrul documentului intitulat "Instrucțiuni pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]