13,995 matches
-
în ceea ce face. Ele nu pot constitui însă obiectul unei discuții cu argumente. Există lucruri care pot fi înțelese, dar nu și explicate celui căruia îi sunt străine. De altfel, ceea ce Russell a numit „conștiința artistică“ a lui Wittgenstein îl îndemna pe acesta să recurgă cât mai puțin la argumente, chiar și acolo unde credea că ar fi loc pentru ele. Lui Russell, i-a spus odată că argumentele pot distruge frumusețea unui gând. Este ca și cum ai apuca o floare cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cum este folosit un cuvânt și diferitele lui semnificații, acesta este tocmai genul de răspuns pe care îl doresc.“80 Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui 238 GÂNDITORUL SINGURATIC al lui Socrate, care își îndeamnă insistent interlocutorii să caute generalul, principiile. Tot ce a scris și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine și pe cei capabili să-l urmeze de iluzia puternică și persistentă că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și înclinații spontane ale gândirii sale. Însușirea remarcabilă a acestor descrieri este că ele sunt în măsură să arate că asemenea impulsuri și înclinații nu sunt câtuși de puțin necesități ale gândirii și nici cel puțin mișcări privilegiate ale acesteia. Îndemnându ne să luăm în considerare și să imaginăm noi posibilități, ele ne ajută să ne reconsiderăm stilul gândirii. Referindu-se nu la ceea ce se face, ci la ceea ce va trebui să fie făcut, Wittgenstein nota în 1931: „Cine predă astăzi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vanității care sunt în mod obișnuit legate de activitățile unui autor și profesor cu faimă și ale vizitatorului prețuit al saloanelor intelectuale. Ceea ce îi despărțea a ieșit la iveală deja atunci când Russell, care scria acum repede și mult, l-a îndemnat să publice ideile pe care le formula în discuțiile lor. Prietenul său a respins cu vehemență aceste sugestii. Wittgenstein credea că ești îndreptățit să publici numai dacă ai reușit să soluționezi toate problemele care te preocupă și să găsești formulări
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în care se învață în aceeași clasă și tineri și tinere, tot felul de abuzuri săvîrșite de tineri asupra altor tineri pentru a părea mai grozavi în ochii tinerelor. De obicei o anumită genă moștenită de la maimuțe, instinct primar+hormoni, îndeamnă pe unii tineri să se culce cu mai toate tinerele din grupul respectiv. Omul fiindui necesar și o activitate socială tinerele sunt prinse între ciocan și nicovală, tinerele ce nu cedează la insistențele sexuale sunt respinse de grupul lor. Un
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
că în problema germană istoria și-a spus ultimul cuvânt?"869 După o jumătate de secol de așteptare, situația devenea din ce în ce mai insuportabilă. La jumătatea lunii decembrie 1989, într-un interviu remarcabil difuzat de televiziunea est-germană, președintele federal Richard von Weizsäcker îndemna germanii din est la răbdare, non-violență și recomanda oamenilor politici și mass-mediei vest-germane să dea dovadă de reținere, pentru a nu sufoca discuțiile 870. Credința în reunificare a dăinuit și a fost promovată de toți liderii vest-germani. Să ne reamintim
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și pe care și le inventează singur". Drumul literaturii dintotdeauna a fost către punctul central, definit drept dorința însăși de a scrie (și, în alt sistem, de a "rescrie" = de a citi). E travaliul constant al poetei, unul la care îndeamnă și pe ipoteticul cititor. Uimirea care însoțește munca scriitorului și la care face trimitere în Poietică și poetică va fi conceptualizată și analizată de eseistă într-o carte din 1999, Uimire și poesis (Scrisul românesc). În dialogul lui Platon Theaitetos
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
susținut de revista păstorită de Societatea Junimea și al cărui prim număr apărea pe 1 martie 1867, acum mai bine de 145 de ani. Ne-am străduit și cu mult efort, dar mai ales cu dragoste (așa cum ne învață și îndeamnă Apostolul Pavel în Întîia epistolă către corinteni: 1. "De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. 2. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui EL, Mîntuitorul, dar și GAHEL-ei, Helga, ecou potrivit și cu numele scandinav al Zeiței Infernului și a Morții: (H)Elga Hel". Cine ar urmări cu atenție paginile de atitudine, confesiune și gînduri pe marginea diverselor preocupări ce l-au îndemnat, ar primi cheia, oferită însuși de poet, pentru a deschide poarta liricii sale spre a cunoaște nei(?) ființa îndelung provocată a Poeziei sale sensul original al geometriei. ["Convorbiri literare", septembrie 2012] O trecere prin vămile văzduhului dantesc Sfîntul Vasile cel
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-ntre'nalt și floarea/ aceea-n zbor, mulțime-așa de plină,/ nici că oprea vederea, nici splendoarea;/ c-atît pătrunde flacăra divină/ în univers pe cît e el de demn,/ și nu-i nimic ce calea să-i ațină". Sfîntul Bernard îndeamnă poetul să privească spre partea cea mai înaltă a cerului unde tronează Sfînta Maria: ""O, fiul harului", el prinse-a spune, "nu vei ști bucuria cît e dată,/ de ți-i privirea doar în jos anume.// Dar pîn' la sfera
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
noastră, a reușit să îmblînzească postmodernitatea. În fapt, întregul volum, un adevărat tratat, încearcă prin varii și subtile speculații culturale și filosofice să aplatizeze, să umanizeze fiara apocaliptică a postmodernității, prin aflarea insulelor de adevărată continuitate culturală și socio-istorică. Ne îndeamnă, cu întemeiere, să nu demonizăm postmodernitatea, ci, mai înțelept, să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a ne pierde natura umană. Cu un optimism ponderat și în marginile realității constată că opinia modernității, pentru care secularizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o altă grădină, descrisă de Voltaire în Candid sau Optimismul, unde eroul, după numeroase și incredibilele aventuri, aflat cu prietenii la propria fermă, încheia cu minunatul îndemn: "... dar pînă una-alta trebuie să ne lucrăm grădina". Nu la altceva ne îndeamnă Virgil Nemoianu prin consistentul său demers întru îmblînzirea postmodernității. ["Convorbiri literare", noiembrie-decembrie 2012] Eminescu și opiniile sale economice Din numeroasele pagini care adună publicistica eminesciană (Mihai Eminescu, Opere politice, Ediție integrală alcătuită și îngrijită de C.M. Spiridon, Editura Timpul, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
seama: Așadar, oricare ar fi foloasele materiale ale răscumpărării, numai folosul moral că ar abate o sumă de minți de la sterpele ocupații de speculație politică la lucrări de altă natură, exacte, practice, pozitive, ar fi de ajuns spre a ne îndemna să fim pentru răscumpărare în principiu. Statul fiind odată proprietar al drumurilor de fier, ar fi silit să încurajeze studiile tehnice, să înființeze el însuși institute de cultură pentru aceste studii, și generația viitoare s-ar abate, în parte măcar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însă noutatea e numai de grad; pornirea simplist autocrată de a-și face singur dreptate există din vechi, deopotrivă în oraș ca și la sat... Poate că teama să nu cădem din emfaza violenței comice în cea tragică ne va îndemna să medităm asupra ilegalismului adînc înrădăcinat în noi toți, înzorzonat cîteodată cu flori de stil patriarhale despre blîndețea ireductibilă și concilianta fără margini a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor de stînga și a celor de dreapta sub
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
însă, sfatul de a ignora scandalul a fost evident, catastrofal, și întrebarea este cine a vrut compromiterea unui ministru care nu a fost deloc agreat de talibanii pedeliști? Când președintele și-a devoalat, finalmente, poziția, am aflat doar că îi îndeamnă viguros pe anchetatori să meargă până la capăt cu investigațiile, fără sfială, iar dacă nu vor ajunge totuși la campania fiicei sale, asta e, nu se poate spune că el i-a împiedicat cu ceva, nu-i așa? Până vom merita
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
încă o dată le trimit dragostea mea și le urez, mai ales acelora risipiți prin lume, mult noroc. Pentru acei care au gustat cu voluptate această pâine otrăvită a minciunii nu am decât compasiune, e ceva rău în ei care îi îndeamnă să se bucure de ivirea în lume a răului. Îl întâmpină recunoscându-se în el. Lor le urez să încerce să se purifice, să scape de sub tirania răului care îi domină. Dacă Dumnezu îmi va da până la capăt puterea să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care o necesită pregătirea întâmpinării Învierii Mântuitorului, nu ca pe o formă de spovedanie, ci, mai curând, ca pe invitație la cuminecătură. Cuvintele sale în fața morții sunt profetice și pilduitoare și, mai ales, iradiază stăpânirea de sine superioară, care ne îndeamnă să "iertăm greșiților noștri", pe care numai adevărații creștini o pot pune în operă. În opera unui vieți trăite întru adevăr, cu intensitate și credință. Dați-mi voie, deci, să pun sub semnul său mărturisirea de credință din acest an
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
privește, voi susține proiectele de identitate regională, încurajarea industriilor creative și lansarea de mari programe editoriale, de tipul "Opere complete", de ediții critice și de instrumente de lucru (dicționare, enciclopedii, istorii...), adică proiecte culturale pe care editurile nu prea se îndeamnă să le facă. Vom vedea dacă vom avea succes. 26 noiembrie 2010 E timpul, poate, să deschidem o campanie pentru a reabilita non-știrea. Bunăoară, informația potrivit căreia "luni, 22 noiembrie, Universitatea "Petre Andrei" din Iași a găzduit lucrările Colocviului Național
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în fața cenzurii, oarecum decent, România literară. Însă reflexul de a tezauriza aceste valori, așa cum cu finețe observa Cătălin Ștefănescu, era nu numai o formă de supraviețuire onorabilă, ci și un mod de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul care a decurs de aici (sesizabil, după cum cu îndreptățire observa conferențiarul, atât în atitudinea snoabă care ne îndeamnă să facem paradă de referințele culturale în loc să degustăm, relaxați, jazz-ul ca atare, cât și în lipsa de deschidere către
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
numai o formă de supraviețuire onorabilă, ci și un mod de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul care a decurs de aici (sesizabil, după cum cu îndreptățire observa conferențiarul, atât în atitudinea snoabă care ne îndeamnă să facem paradă de referințele culturale în loc să degustăm, relaxați, jazz-ul ca atare, cât și în lipsa de deschidere către formele noi de expresie sau către alte mode actuale) ar merita totuși un pic de atenție suplimentară. Are dreptate Cătălin Ștefănescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din partea organizației Iași - asumat de mine ca atare, cu fairplay, în rubrica din Ziua de Iași, e timpul să mă mai declar, încă o dată, bătut: Ion Iliescu îi ia apărarea, cu decență și îndreptățire, Maiestății Sale Mihai I, Regele Românilor. Îndemnat cu parșivenie, de către Ion Cristoiu, la televiziunea "mogulului bun", să se identifice cu mareșalul Antonescu, cu ocazia împlinirii a șapte decenii de la târârea noastră în război de partea puterilor Axei, președintele Traian Băsescu s-a simțit dator nu numai să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scăzut dramatic, oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecții și emoticoane, avem de îndurat, iată, și asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian. Firește că nu putem numi mouse-ul "guzgan" sau cravata "gâtlegău", după cum ne-ar îndemna o frumoasă tradiție etimologistă. Știu, desigur, că limba este un organism viu care se transformă sub asaltul informațiilor și conceptelor noi, dar chiar să ne "focusăm pe taskurile jobului și să fim determinați să aquiesăm, ca să fim cool", la stereotipurile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
am susținut activ proiectele de identitate regională, încurajarea industriilor creative și lansarea de mari programe editoriale, de tipul "Opere complete", de ediții critice și de instrumente de lucru (dicționare, enciclopedii, istorii...), adică proiecte culturale pe care editurile nu prea se îndeamnă să le facă. Mi-e greu să spun că mandatul nostru a fost un succes - a fost, neîndoielnic, un pas înainte -, dar sper că noile echipe vor putea gestiona mai bine alegerea experților evaluatori (adevărata problemă și sursa tuturor nemulțumirilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai mult tineret de origine arabă (dar nu numai); alte amenințări asimetrice cum sunt: proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul, conflictele regionale, statele aflate într-un proces de involuție etc. Înaltul Reprezentant UE pentru Politica Externă, Federica Mogherini, a "îndemnat statele membre la unitate în față crizei refugiaților cu care se confruntă Europa", cu prilejul reuniunii miniștrilor de Externe din statele europene (de la Luxemburg), la 5 septembrie 2015, discuțiile purtându-se pe tema introducerii cotelor obligatorii și permanente în vederea distribuirii
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Mediafax.ro, 19 februarie 2011, http://www.mediafax.ro/externe/ veto-american- la-onu-pentru-blocarea-unei-rezolutii-arabe-privind-coloniile-isra eliene-7996579/. Vidu, Valentin, "Cronologie: principalele evenimente ale crizei refugiaților și imigranților din Europa", în Mediafax.ro, 5 septembrie 2015, http://www.mediafax.ro/externe/ cronologie-principalele-momente-ale-crizei-refugiatilor-si-imigrantilor-din-europa-foto-video-14701274. Vidu, Valentin, "Mogherini îndeamnă statele membre UE la unitate în față crizei imigranților", 6 septembrie 2015, în Mediafax.ro, http://www.mediafax.ro/externe/ mogherini- îndeamnă- statele-membre-ue-la-unitate-in-fata-crizei-imigrantilor-14701886. Vidu, Valentin, "Cvartetul pentru Orientul Mijlociu îndeamnă la restabilirea calmului între israelieni și palestinieni", în Mediafax.ro, 24
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]