13,524 matches
-
Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din speciile: "Pseudophilotes bavius, Catopta thrips, Cucullia mixta" și "Gortyna borelii lunata". La nivelul ierburilor vegetează târtanul ("Crambe tataria"), o specie floristică protejată, enumerate în aceeași anexă a
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș ("Umbra krameri"), caracudă ("Carassius carassius"), sau mântuș ("Lota lota"). Arealul sitului găzduiește și
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, case memoriale, castele, conace, situri arheologice); astfel:
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia natans") sau trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, case memoriale, castele, conace, situri arheologice); astfel:
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
accesul, s-a angajat într-o dispută violentă cu paznicul de la intrare, Luc Havan, care-l confundase cu un vagabond ce lovise cu piciorul în ușă, cu ceva timp în urmă. Jaco Pastorius a fost găsit de polițiști într-o baltă de sânge, desfigurat de lovituri. Luc Havan, cel care-l bătuse, a afirmat că acesta a căzut și s-a lovit la cap. Individul, deținător al centurii negre, a fost arestat imediat după incident, fiind eliberat ulterior pe cauțiune. Jaco
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
urmat studiile secundare la Liceul Tehnic din Soroca. Apoi a absolvit Facultatea de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău în 1948, a fost lector superior la Institutul Pedagogic din Bălți (1948-1954) și la Institutul Pedagogic din Tiraspol (1954-1956). Din 1956 activează în cadrul Secției de Zoologie a Filialei Moldovenești a Academia de Științe a URSS în calitate de cercetător științific inferior (1956), apoi ca cercetător științific superior (1963). În 1976-1993 este șef al
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
și separat de acord și a aderat la opinia lui Rehnquist. În 2007, el spunea despre acest caz: „eu și Curtea mea nu datorăm niciun fel de scuze pentru "Bush v. Gore". Am făcut ceea ce trebuia. Așa că uite! ... lăsați-o baltă. S-a și învechit.” Într-un interviu acordat emisiunii" Charlie Rose", el a apărat acțiunea Curții: În 2008, Curtea a analizat o contestare a legilor deținerii de arme în Districtul Columbia. Scalia a redactat opinia majoritară în cazul "District of
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
tradus un mare număr de volume dedicate Albaniei și poporului albanez, relației acestora cu România. Născut la Brăila, a urmat Școala generală nr. 8 și Liceul Nicolae Iorga din localitate. Despre copilăria trăită în urbea lui Panait Istrati și în bălțile Dunării, în atmosferă cosmopolita a „orașului cu salcâmi”, va scrie în românele „Întâlnirea de la plopul ars” și „Comoara lui Mitana”. În vara anului 1970 devine student al Facultății de Istorie din București. Aici i-a avut profesori pe renumiții istorici
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
2006). Băcilă Dan, Cătană Speranța, Cîrnu Marius, "Începuturile învățământului muzical timișorean și contribuții aduse dezvoltării sale", Editura Mirton, Timișoara, 2005; Bodo Maria, ""Leo Freund - Un muzician desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Nu au tuburi Malpighi. Sistemul traheal lipsește sau este foarte slab dezvoltat. Trăiesc în materii vegetale, în mușchi, pe sub pietre și pe sub scoarța copacilor, precum și în pământ. Unele dintre ele, ca "Podura aquatica", trăiesc în grămezi la suprafața apei din bălți, unde sar ca purecii. Unele specii se întâlnesc în sere, răsadnițe, ghivece, ciupercării etc. Au un regim de hrană saprofag și fitofag, hrănindu-se cu materii vegetale în descompunere, cu grăuncioare de polen, cu sporii sau miceliul ciupercilor etc. Sunt
Colembole () [Corola-website/Science/332553_a_333882]
-
între 1950-1952 (34 de meciuri, 2 goluri). Cu Barcelona, acesta avea să câștige titlul de campion al Spaniei în 1952, două Cupe ale Spaniei în 1951 și 1952. În 1940 s-a jucat Cupa Moldovei cu participarea reprezentativelor orașelor Chișinău, Bălți, Orhei, Bender, Cahul și Călărași. Finala se jucase între Chișinău și Cahul (militari ruși staționați acolo), fiind câștigată de chișinăuieni cu 5-0. Partida a fost rejucată din cauza contestării și din nou a fost câștigată de echipa Chișinăului cu același scor
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
Burevestnik, Moldova, Avântul, Nistru, Zimbru - Liga Superioară, Prima Ligă și Liga a Doua), Tiraspol (Pișcevik, Luceafărul, Dnestr, Zvezda, Start, Automobilistul, Tekstilșcik, Tiras, Tiligul - Liga a Doua, Prima Ligă), Bender (Lokomotiv, Pișcevik, Tighina - Liga a Doua), Comrat (Bugeac - Liga a Doua), Bălți (Zarea - Liga a Doua), Drochia (Speranța - Liga a Doua). Campionatul Moldovei, pe atunci, era o competiție inferioară ca valoare. Ultimul an de existență a Uniunii Sovietice și a campionatului URSS a prins cele două echipe moldovenești din Prima Ligă în
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
își truchează meciurile directe dintre ele, acționând de comun acord și că de fapt ar fi conduse din spate de o singură persoană. Acuzațiile au prins intensitate la începutul în anilor 2010. Astfel, pe 8 aprilie 2013, patronul clubului Olimpia Bălți, Serghei Chiseliov, a declarat ca meciul FC Tiraspol 2-1 Sheriff Tiraspol, care a avut loc două zile mai devreme, a fost trucat. Peste o săptămână, omul de afaceri Marin Livădaru, care era și finanțator al echipei Iskra-Stali Rîbnița, a venit
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
partea stângă a hărții, după vinurile pe care le produc: Râmnic, Pitești, Târgoviște, Scăeni, Cernătești, Schei, Năeni, Găteni, Sărata, Prahova, Buzău, Slătinași, Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă până la cele mai mici. Sunt de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier, aramă și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele țării, limitele județelor și a raialelor turcești. Harta solnicului Cantacuzino
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
patogeni) sau organismul uman în scopul eliminării unui focar de infecție (ex.: dentar, amigdalian, gastrointestinal etc.) și evitării răspândirii infecțiilor (profilaxie colectivă în cursul epidemiilor, dezinfecție și dezinfestare împotriva purtătorilor de boli, carantină sanitară și izolare). Astfel prin asanarea (secarea) bălților s-a reușit eradicarea paludismului în numeroase localități situate în regiuni mlăștinoase și lacustre. Conform Organizației Mondiale a Sănătății "Asanarea se referă în general la furnizarea de instalații și servicii în scopul colectării și evacuării în siguranță a urinei și
Asanare (medicină) () [Corola-website/Science/332612_a_333941]
-
mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cristeț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pitulice ("Sylvia nisoria"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), graur ("Sturnus vulgaris"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), notatița cu ciocul subțire ("Phalaropus lobatus"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârliță ("Veronica bellidioides"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), cupă ("Gentiana kochiana"), omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum), ghiocel ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), bulbucul de baltă ("Caltha palustris"), arnică ("Arnica montana"), stupitu-cucului ("Cardamine amara"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafă ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), iarba câmpului ("Agrostis vinealis"), rogoz (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață mică ("Anas crecca"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), graur ("Sturnus vulgaris"), pitulice ("Sylvia nisoria"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifarul alb ("Tadorna tadorna"), călifarul roșu ("Tadorna ferruginea"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93.189 hectare. Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") sau croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Printre speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
de fagi. Mai cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (face parte din familia orhideelor, se mai numește "iarba-șarpelui" sau "limba-cucului"), grâușor (untișor) și iarba de baltă. Pot fi întîlniți reprezentanți atât ai faunei din Carpați, cât și Balcani sau Asia. Au fost fixate 225 de specii de animale vertebrate (43 specii de mamifere, 145 specii de păsări, 7 specii reptile și 10 specii de amfibii) și
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 24.424 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de luncă, cursuri de apă dulce, albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]