14,936 matches
-
ograda ta cu nuci unde zburdam în iarba moale și de fântâna cu uluci unde veneam topiți de soare. REFREN: Ușoară ca o mărgea, Curată ca lacrima, Bunica mea... Smerită ca Precista Și durut de singurea, Bunica mea, bunica mea... Bunica mea cu-obrazul blând, Care-mi usca de lacrimi ochii, Demult te-ascult numai în gând Și-n vis de tine mă apropii. Dar voi sosi numaidecât, Să-ți simt pe-obraz iar mângâierea, Bunico, dorul meu cel sfânt, Dorită
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
singurea, Bunica mea, bunica mea... Bunica mea cu-obrazul blând, Care-mi usca de lacrimi ochii, Demult te-ascult numai în gând Și-n vis de tine mă apropii. Dar voi sosi numaidecât, Să-ți simt pe-obraz iar mângâierea, Bunico, dorul meu cel sfânt, Dorită ca și Învierea... Gheorghe CALAMANCIUC
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
IEDUL CU TREI CAPRE A fost odată un ied care avea o mamă, o bunică și o mătușă. Locuiau cu toții în aceeași casă. Iedul era foarte leneș și alintat. Se scula târziu dimineața, iar când se scula începea să strige: Mamă capră, îmbracă-mă! Mătușă capră, hrănește-mă! Bunică capră, adoarme-mă! Într-o zi
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
ied care avea o mamă, o bunică și o mătușă. Locuiau cu toții în aceeași casă. Iedul era foarte leneș și alintat. Se scula târziu dimineața, iar când se scula începea să strige: Mamă capră, îmbracă-mă! Mătușă capră, hrănește-mă! Bunică capră, adoarme-mă! Într-o zi caprele au primit o scrisoare de la verișoara mamei iedului, capra cea cutrei iezi, în care le spunea că sunt așteptate la praznic. Drumul era cam lung, așa că mama, mătușa și bunica s-au gândit
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
capră, hrănește-mă! Bunică capră, adoarme-mă! Într-o zi caprele au primit o scrisoare de la verișoara mamei iedului, capra cea cutrei iezi, în care le spunea că sunt așteptate la praznic. Drumul era cam lung, așa că mama, mătușa și bunica s-au gândit să-l lase pe ied singur acasă. iau spus, așadar: Noi mâine plecăm dis-de-dimineață la un praznic. Îți vom pune hăinuțele pentru joacă la îndemână. La fel și mâncărica. Când te scoli, te îmbraci și mănânci. Iedul
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
te îmbraci și mănânci. Iedul a uitat tot și a doua zi a început să strige ca de obicei: Mamă capră, îmbracă-mă! Nu veni însă nimeni. Mai încercă: Mătușă capră, hrănește-mă! Nici acum nu veni nimeni. Și iarăși: Bunică capră, adoarme-mă! Nu veni nimeni nici de astă dată. Dar tocmai atunci se nimeri să treacă prin fața casei o vulpe, care, auzindu-l, îi spuse iedului: Nu vrei să te îmbrac eu? Ba da! Răspunse iedul bucuros nevoie mare
Iedul cu trei capre. In: Curierul „Ginta latină” by Iustina Petra Condriuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2331]
-
unor narațiuni cu fragilități de porțelan. Ulița copilăriei apare în 1923 și aduce cu sine, între aceleași coperte, alte două povestiri: Vacanța cea mare și Cel din urmă basm, precum și o miniatură autobiografică, inscripție pe o pană de hulub, intitulată Bunicii. Bine primită de cititori, scrierea intră imediat în atenția unor critici importanți ai vremii, de la promptul P. Constantinescu, care îl pune în linie de înrudire directă cu Delavrancea, la mai puțin precipitații E. Lovinescu și G. Călinescu, unde erudiția exigentă
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
înscris-o pe fetița mea la cursurile doamnei Ana Valkay, soția lui Francisc Valkay. Face cu ele (balet n.a) „ca la carte”. Se pare că am reușit să cuceresc cu „pasiunea” mea pentru dans un număr însemnat de copii, bunici, mămici. Astfel, activitatea mea a fost cunoscută și recunoscută de către cei care doreau să le ofere copiilor o oră în care să cunoască câte ceva din tainele și magia dansului și a muzicii. Cornelia TURLEA-CHIFU:Ați fost interpret și sunteți creator
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
numere, ceea ce înseamnă cam tot atâtea schimbări de costume. Spun toate astea ca să subliniez implicarea părinților ce suportă costurile și să le mulțumesc pe această cale pentru efortul lor. Cornelia TURLEA-CHIFU:Ziua spectacolului este o sărbătoare pentru familiile copiilor. Părinți, bunici, străbunici, frați, prieteni, înarmați cu aparate foto se transformă în spectatori entuziaști, le susțin cu aplauze îndelungate pe dansatoarele emoționate, le așteptă cu flori la ieșirea din scenă. Este imposibil să nu observi munca asiduă, plină de dăruire, ce se
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
Deși era copil din flori, și mama lui venea o dată sau la două săptămâni acasă, Gabi mereu avea bani. Eu aveam doi părinți și niciodată nu i-am auzit spunând că am avea destul. Da, măi, că tu nu ai bunici...și mai e și soră-ta aia! concluziona amicul meu, care făcea mereu cinste cu cireșe și-mi alegea “cercei”. Eram “un cuplu” inedit. El mic și foarte slab (odată chiar l-am rugat să-și dea cămașa jos, că
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
se cheamă FĂGEȚELUL, o familie din partea mamei foarte numeroasă, unde de sărbători, în special de CRĂCIUN și de PAȘTE era tradiția să ne întâlnim toți nepoții. Și eram... Doamne-Dumnezeule!... câți de mulți nepoți, că ne distram cu adevărat, eram fericiți. Bunica a fost mamă a zece copii, din care i-au trăit șapte (dintre care au avut câte doi-trei copii la rândul lor), iar păstrarea tradițiilor și obiceiurilor m-au marcat pentru tot restul vieții, fiindcă de pe atunci mi s-a
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
mi s-a cultivat gustul pentru cântec și de-a perpetua valorile tradiționale. Aceste valori fiind sărbătoarea religioasă, religia și familia. Petreceam sărbătorile religioase în familie, în această minunată familie... cu mulți, foarte mulți membri și cu multe generații de la bunici, străbunici (de la vârste de peste optzeci de ani) cu nepoți și stră-strănepoți, până la cele mai fragede vârste (începând de la doi-trei anișori), fiecare pe limba lui, cu puterea, capacitatea și talentul lui, realizam un adevărat spectacol. Aș putea spune că deja, de pe
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
parodie, românul lui Codrescu plutește într-o stranie atemporalitate, sau mai bine spus într-o transtemporalitate absolută, în care totul e posibil. Nucleul povestirii e compus din două personaje feminine, Felicity, o creola din New Orleans, orfana, crescută de o bunica nebună racolata de o sectă religioasă, si Andrea, copil-femeie, orfana și ea, victima războiului din Iugoslavia, maltratata într-un lagăr de muncă din Șerbia. Coordonatele spațiale ale narațiunii sînt doar aparent mai precise decît cele temporale, de fapt circumscriu un
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
căci dincolo de tot umorul și parodicul românului, Felicity are un distinct aer tragic. E o ființă extrem de nefericită, pe care suferințele importante ale vietii (faptul că e orfana, moartea prietenului ei, un junkie doborît de o supradoză de heroină, rătăcirea bunicii în sectă de teleevanghelisti) au golit-o treptat, pînă cînd nu a mai rămas decît jumătate din ea, cum declara de cîteva ori personajul. Felicity e un fel de Șam Spade feminin, singura observa, ceea ce o protejează cumva de ridicol
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
de frînghii,/ săreau peste peisaj ca niște greeri,/ ospiciul era singur, înveselit,/ cine să-i știe boală zidurilor?" - Semproniu), în incest ("pentru alți zburători esi doar o stafie,/mama cuminte ți-aș fi și sora și iubita și fiică și bunica și tata,/ o, fiule de nicicînd, cum se tăvălește nevrotic la picioare/ tinerețea mea de altădată!/ Sosi-vei cîndva din cerul burții/ că singurul meu bărbat perfect,/ adoratoare pînă la moarte ți-aș fi/ și numai pentru tine aș dănțui
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
renunț la el, să-l părăsesc... R.B.: Domnule Nicolaus Sombart, se poate observa la ora actuală în Europa chiar și în domeniul literaturii o preocupare foarte intensă față de elementele identitare, față de memoria unui trecut legat de tinerețea părinților sau a bunicilor. În ceea ce privește România, au apărut și aici cîteva romane, cîteva cărți dominate de această tematică. Chiar două din cărțile dumneavoastră - Tinerețe la Berlin și Pariser Lehrjahre (Anii uceniciei pariziene) se înscriu, parțial desigur, în fluxul reconstituirii trecutului, grație memoriei. În cele
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
Stâncă nr. 42-44 ap. 3 țel. 225197 15191 BUGLEA ALEXANDRU (n. 1962) Timișoara, Într. Pădurarilor nr. 1, sc. A, ap. 6 țel. 163331 4133 BULZA VIOREL (n. 1946) Timisaora, Str. C. Șagului nr. 70/7 sc. B țel. 155363 7959 BUNICA ELENĂ (n. 1956) Timișoara, Str. Vlădeasa nr. 106 ap. 8 țel. 184121 4134 BUNICA MARCEL (n. 1950) Timișoara, Str. Vlădeasa nr. 106, ap. 8 țel. 184121 7962 CACIUC LEONORA (n. 1953) Timișoara, Aleea Rachetei nr. 9-11 sc. B ap. 1
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Pădurarilor nr. 1, sc. A, ap. 6 țel. 163331 4133 BULZA VIOREL (n. 1946) Timisaora, Str. C. Șagului nr. 70/7 sc. B țel. 155363 7959 BUNICA ELENĂ (n. 1956) Timișoara, Str. Vlădeasa nr. 106 ap. 8 țel. 184121 4134 BUNICA MARCEL (n. 1950) Timișoara, Str. Vlădeasa nr. 106, ap. 8 țel. 184121 7962 CACIUC LEONORA (n. 1953) Timișoara, Aleea Rachetei nr. 9-11 sc. B ap. 1 țel. 185463 12364 CALUGARU ANA (n. 1948) Timișoara, Str. Semenicu nr. 6 țel. 430135
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
limitată a instanțelor de a se pronunța asupra legalității naționalizării, dar apreciază că din textul hotărârii reiese clar că aceste considerații nu au influențat în nici un fel decizia prin care instanțele au respins acțiunea reclamantei. Curtea observă, mai întâi, că bunica reclamantului nu a fost împiedicată să sesizeze instanțele interne, și că, așa cum rezultă din hotărârea Curții de Apel, instanțele au examinat actele depuse la dosar de către părți și au concluzionat că naționalizarea a fost conformă cu Decretul nr. 92/1950
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
nu dispunea de un bun sau de o speranță legitimă, în sensul articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Invocând cauza Malhous împotriva Republicii cehe (cererea nr. 33071/96, decizia din 13 decembrie 2000), arată că litigiul adus de bunica reclamantului în fața instanțelor interne privea un bun vândut de stat în 1963 și ieșit, prin urmare, din patrimoniul acestuia, cu mulți ani înaintea ratificării Convenției de către statul român. Guvernul susține că soluția aleasă de partea interesată, și anume, introducerea unei
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
îndelungată, nu poate fi considerat ca "bun" în sensul articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (conform hotărârii în cauza Prințul Hans-Adam II de Lichtenstein împotriva Germaniei, cererea nr. 42527/98, din 27 iunie 2001, alin. 83). În speță, bunica reclamantului a introdus în fața instanțelor interne o acțiune în revendicare îndreptată împotriva statului. Ea a contestat valabilitatea exproprierii înfăptuite de către autorități în 1950, argumentând în principal cu faptul că măsura contravenea chiar prevederilor Decretului nr. 92/1950 . Curtea remarcă faptul
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
imputabilă autorităților române și susceptibilă de a-și exercită efectele în limitele temporale asupra cărora Curtea este chemată să se pronunțe (conform hotărârii în cauza Prințul Hans-Adam II de Lichtenstein împotriva Germaniei, sus-menționată, alin. 85). Ca urmare a exproprierii, nici bunica reclamantului, nici reclamantul însuși, în calitatea sa de moștenitor, nu au fost în măsură să exercite vreun drept de proprietate asupra bunului. În consecință, nu se poate considera, din perspectiva art. 1 din Primul Protocol sus-menționat, că reclamantul a conservat
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 159 bis din 12 martie 2003 ----------- Articolul 1 În scopul înregistrării în secțiunea principala a registrului rasei acestuia, un porc de rasă pură pentru reproducție trebuie: a) să provină din părinți și bunici înregistrați într-un registru genealogic al aceleiași rase, ... b) să fie identificat după naștere în conformitate cu regulile acelui registru, ... c) să aibă un pedigree stabilit în conformitate cu regulile acelui registru. ... Articolul 2 Secțiunea principala a registrului genealogic trebuie să fie divizată în
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 24 februarie 2003 privind stabilirea criteriile ce reglementează înregistrarea în registrele genealogice a porcinelor de reproducţie crescute în rasa pura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149319_a_150648]
-
situații: femelă fie aparține rasei, deși aceasta nu are o origine cunoscută, fie a fost obținută în urma unui program de încrucișare autorizat, de asociația de crescători, organizația de crescători sau serviciul oficial. ... Articolul 4 O femelă a cărei mama și bunica, pe linie maternă, sunt înregistrate într-o secțiune suplimentară a registrului genealogic, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) și ai cărei tata și doi bunici sunt înregistrați în secțiunea principala a registrului, trebuie să fie recunoscută că femelă de rasă
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 24 februarie 2003 privind stabilirea criteriile ce reglementează înregistrarea în registrele genealogice a porcinelor de reproducţie crescute în rasa pura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149319_a_150648]
-
crescători, organizația de crescători sau serviciul oficial. ... Articolul 4 O femelă a cărei mama și bunica, pe linie maternă, sunt înregistrate într-o secțiune suplimentară a registrului genealogic, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) și ai cărei tata și doi bunici sunt înregistrați în secțiunea principala a registrului, trebuie să fie recunoscută că femelă de rasă pură, în conformitate cu criteriile stabilite de art. 1 și trebuie să fie înregistrată în secțiunea principala a registrului, așa cum este prevăzut la art. 1. Articolul 5
NORMA SANITARĂ VETERINARA*) din 24 februarie 2003 privind stabilirea criteriile ce reglementează înregistrarea în registrele genealogice a porcinelor de reproducţie crescute în rasa pura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149319_a_150648]