15,206 matches
-
ș. a. obiecte. Siliștea ține, după E. Sava, de Cultura Nouă a epocii tîrzii a bronzului (sec. XIII î. Hr.). Cam acelaș lucru constată și savantul arheolog Ion Hîncu. Dar vatra aceasta a fost părăsită, afirmă el, probabil de răul nomazilor de cîmpie. Abia după cucerirea Daciei de către romani, adică în a. 106 e. n., pe aceste locuri starea de lucruri s-a schimbat. S-a format o nouă așezare umană. Sedentari devenind, locuitorii ei lucrau ogoarele, creșteau vite, confecționau diferite lucruri pentru gospodărie
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
dealuri, mici coline, bogată în păduri. Satul vechi a fost așezat într-un hârtop din dreapta văii râului Cula. Satul nou - pe culmea dealului ce duce spre Călărași și are o climă caldă, temperată, influențată de clima Carpaților estici și a Câmpiei Ucrainene. Era pe vremea, când vestea despre bogăția și frumusețea acestor pământuri trecea cu încântare hotarele țării. Întro-o după amiază de vară, pe când soarele cobora spre chindii, domnitorul, cu câțiva oameni din garda sa, străbătea, în goana cailor, desișul greu
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
este o localitate-centru de comună în raionul Cahul, Republica Moldova, cu o suprafață totală de 30,30 km². Se învecinează cu comuna Colibași la nord și comuna Văleni la sud. La vest este scăldată de Prut. Teritoriul comunei este amplasat în Câmpia Moldovei de Sud, cu un relief colinar. Moșia reprezintă un patrulater ce se întinde de la vest spre este pe o lungime de circa 11,5 km și lățimea 2,4 km. Comuna este traversată de 4 văi și râpe de la
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
lege Donul cu Volga, mai mult de 30 000 tătari nohaici s-au dus în Crimeea împreună cu toți ai lor. Dar fiind aceasta prea mică pentru a-i cuprinde pe toți, li s-au dat alte locuri de așezare în câmpia Bugeacului. Pentru a afla răspuns la întrebarea de ce satul s-a numit mult timp Tartaul de Larga e bine să ști, că după pacea de la Karlowitz (22 ianuarie 1699) tătarii ocupau teritoriul dintre Prut, Nistru, Marea Neagră, Dunărea și Valul lui
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
numit oficial Tartaul de Larga, probabil, pornindu-se de la denumirea acestui râu.În partea de nord-est a satului se sflă un lanț de dealuri și pădurea Caraculacului - o prelungire a pădurii Tigheciului, unde se află cel mai înalt punct de pe Câmpia Moldovei de Sud cu înălțimea de 200 metri de asupra nivelului mării.Chiar în preajma satului pădurea Caraculacului se unește cu cea a Baimacliei la o înălțime de 160 de metri de asupra nivelului mării.Locuitorii băștinași le mai spun acestor
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
de sat, în marginea lui, se întinde pădurea Mihăiloaei, apoi dealul Nisipăriei, dealul Ghelgiugului cu pădurea Ghelgiugului, unde își iau începutul râpa Gălioaei și râpa Ciubucliei.La nord apare un pârău cu izvorul în satul Crăciun din vecinătate.Natura în Câmpia de Sud a Moldovei, unde e situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe malurile râpelor,marginea drumului, prin perdelele de protecție.Pe
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
fertil de sol de la suprafață. În prevenirea și stoparea acestui fenomen autoritățile locale ar trebui să amenajeze locuri special destinate în acest scop, iar după exploatarea lor să fie nivelate terenurile în cauză. Relieful caracteristic teritoriului satului este cel de cîmpie slab fragmentat. Anume relieful este cel care favorizează în mare parte dezvoltarea agriculturii, stimulînd cultivarea întregului spectru de culturi agricole, începînd de la cereale pînă la plante multianuale. Resursele funciare reprezentate prin sol, sînt una dintre cele mai prețioase resurse ale
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Astfel că, teritoriul satului Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful cu o altitudine mică 100-130 m
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Astfel că, teritoriul satului Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful cu o altitudine mică 100-130 m, cu un grad mic de dezvoltare a proceselor endogene și exogene favorizează dezvoltarea agriculturii. Teritoriul dispune de surse mari de căldură, ceia ce favorizează cultivarea diferitor culturi agricole iubitoare de căldură
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
sudului, cît și a satului. Puține mai sînt suprafețele cultivate cu livadă, aproximativ 30 ha din totalul terenurilor. această cifră mică se datorează lichidării în masă din ultimii ani a livezilor. Prin urmare resursele naturale ale teritoriului caracterizat (relieful de cîmpie slab fragmentat, clima blîndă etc.) într-o oarecare măsură favorizează dezvoltare diferitor culturi agricole. Însă, cei mai negativi factori care se răsfrîng asupra agriculturii este cantitatea mică de precipitații și fenomenele meteo negative menționate în text. Un alt factor negativ
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
oră 24 fix, la Londra este 22 fix. În același fus cu Petrunea orar se află: România, Ucraina, Belarus, Finlanda, Bulgaria, Grecia și alte țări. Poziția geografică a satului Petrunea față de marile unități geografice se caracterizează prin localizarea în sud-vestul Câmpiei Moldovei de Nord în apropiere relativă de Marea Neagră și de Munții Carpați, care influențează semnificativ natură teritoriului. Munții Carpați modifică într-o anumită măsură deplasarea și caracterul maselor de aer dinspre vest și nord-vest și determină creșterea cantității de precipitații
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Nord în apropiere relativă de Marea Neagră și de Munții Carpați, care influențează semnificativ natură teritoriului. Munții Carpați modifică într-o anumită măsură deplasarea și caracterul maselor de aer dinspre vest și nord-vest și determină creșterea cantității de precipitații atmosferice. Deschiderea Câmpiei Europei de Est determina pătrunderea liberă a maselor de aer cald dinspre sud iar dinspre nord a aerului arctic rece. Îndepărtarea de oceanul Atlantic la aproximativ 2.000-2.800 km determina o influență oceanica mai redusă decat în Europa de Vest. De pe
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și ale solului. Fauna este adaptată aceste zone vietuesc: Petrunea este plasată pe Câmpia Prutului de Mijloc. Alunecările de teren ocupă suprafețe considerabile, afectând intensiv terenurile agricole, construcțiile din localitate și căile de transport. Relieful este reprezentat de diverse unități de relief, care influențează esențial componentele naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
o alcătuire și o evoluție respectiv omogena. Pe teritoriul satului se deosebește un singur tip de unități structurale și anume cel de platformă. Această platformă înregistrează mișcări lente de coborîre sau de ridicare. Lor le este caracteristic un relief de cîmpie și podișuri. Teritoriul localității cuprinde Platformă Moldoveneasca. Iar Platformă Moldoveneasca la rîndul sau face parte din Scutul Cristalin Ucrainean ce ocupă o fîșie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat de Platformă Moldoveneasca printr-o fractură tectonica a Nistrului. Scutul
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
regenerează ciclonii mediteranieeni ce aduc vreme umedă și blîndă. Vară însă influență mării se simte doar asupra unei fîșii înguste de-a lungul satului. Influență reliefului asupra climei se manifestă în plan regional și local. Astfel, localizarea Petrunei în sud-vestul Cîmpiei Europei de Est determina deschiderea către masele de aer arctic rece dinspre nord și temperat-continental uscat dinspre est. Impactul local al reliefului se manifestă prin diferențierea unor elemente meteorologice în funcție de particularitățile reliefului. Vegetația, îndeosebi masivele silvice are un impact local
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
țărani își găseau refugiu de sub jugul turcesc pe teritorii puțin populate din Basarabia. Această versiune este justificată și prin numele pur românești a primilor locuitori ai satului - Casapu și Cașu - care ar fi păstrat denumirea locului de unde au venit, din câmpia Bărăganului. Dramaticul an 1856, prin hotărârea Păcii de la Paris, dezbină satul în două părți. În urma Tratatului semnat la Paris între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, după înfrângerea Imperiului Rus în războiul Crimeii din 1853-1856, trei județe din sudul Basarabiei trecuseră
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
În trecut a fost punct vamal, în documentele vechi mai purta și numele Buteștii lui Stavru, fost boier vestit în ocolul Ciuhurului. In Valea Adâncă de aici se află un iaz cu o suprafață de peste trei ha. Din pădurea de pe câmpia Dereni bat la suprafață câteva izvoare cu apă minerală potabilă și curativă. Între stâncile de pe aceste meleaguri se așterne un labirint subteran de peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
au existat mai înainte: Singureni și Strâmba. În 1993 satul este iarăși redenumit Corlăteni după numele vechi cel purta. Comuna Corlăteni are o suprafață de cca 4.16 kilometri pătrați, în majoritatea, terenul este destinat agriculturii. Relieful este deluros, aparținând Câmpiei Bălțiului. În compoziția profilului geologic predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Aceste pământuri, încălzite de un soare blând, sunt ideale pentru cultivarea soiurilor roșii, clasice de struguri de calitate superioară. Clima microzonei Purcari se caracterizează prin temperaturi active de 32-33 °C și relativa umiditate a aerului. Purcarii sunt de fapt o câmpie înaltă colinară, situată în apropierea râului Nistru. Albiile și luncile râului sunt adânc conturate și de obicei au pante line, întinse, și coline înalte. Altitudinea variază de la 120-160 metri. Solul deosebit din Purcari, cu textură nisipoasă și lutoasă în a
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
aici s-au întemeiat (în sec. XIX) două așezări noi, dar una din ele, cea cu vatra veche, a primit statut de "sat de stat". în Moldova au fost întemeiate la vreo sută de astfel de sate, mai ales, în cîmpia Bugeacului, dar vreo zece au apărut și în țin. Hotinului, printre care și Halahora, Tețcanii ș. a. Halahora sau Holohorenii, cum a mai rămas să circule vechea denumire, devenind, astfel, sat de stat, proprietarii de pămînt și-au pus casele ceva
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
vor” adică hoț, iar dacă cineva din fii săi sau săteni veneau la dînsul, oamenii spuneau că vin la vor-ateț, de unde a și rămas rădăcina satului „Voroteț” ÎI Altă legenda spune că aceste pămînturi erau foarte bogate.Pe alealuri și cîmpii erau păduri,lemnul cărora era căutat de lucrătorii de corabii.Ceara cu plăcută mireasma a florilorde tei se socotea una dintre cele mai bune.Pădurile meșunau de animale pentru vînatoare. Iar caii erau recunoscuți și la vecinii că cei mai
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
sat locuiesc aproximativ 5.562 loc. La nord satul este delimitat de teritoriul satului Chetrosu, la sud de teritoriul comunei Gangura, la est - Văratic și la vest de satul Țipala. Poziția fizico-geografică a comunei Puhoi este foarte avantajoasă, relieful de câmpie, clima temperat continentală blândă, solurile fertile de cernoziom au favorizat din cele mai vechi timpuri popularea și valorificarea acestui teritoriu. Poziția economico-geografică a comunei Puhoi are următoarele particularități: Toponimia cuvântului Puhoi înseamnă torent mare de apă, format din rezultatul ploilor
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
trei bătrâni a câte 300 stânjeni fiecare. În anul 1817 în localitate este ridicată o biserică cu hramul Sf. Nicolae. Zamfir Arbore, în Dicționarul geografic al Basarabiei menționează: Particularitățile generale Teritoriul satului din punct de vedere geomorfologic face parte din Câmpia Moldovei de Sud, iar din punct de vedere fizico- geografic face parte din Câmpia Nistrului Inferior. Relieful contemporan a început a se forma în pliocenul inferior și s-a încheiat în cuaternar în urma proceselor erozional acumulative. Procesele de formare a
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]