13,837 matches
-
în anul 1955 se intoarce că pensionar în Turcia unde își continuă colaborările cu diverse reviste. Se stinge din viață în ziua de 13 decembrie 1974, în timp ce era sub tratament la "Gülhane Askeri Tıp Akademisi" din Ankara, fiind înmormântat la cimitirul "Yahya Efendi" din cartierul istanbulez Beșiktaș, lângă mormântul mamei sale.
Yakup Kadri Karaosmanoglu () [Corola-website/Science/330930_a_332259]
-
afaceri prin țară. a decedat neașteptat la Cernăuți în camera sa de la hotelul "Pajura neagră" în urma unui atac de cord la vârsta de doar 53 de ani și imormântat, din causa situației politice, în toată graba cu titlu provizoriu la Cimitirul Central din Cernăuți și nu in mauzoleul famliei la Rogojești. Din cauza urmărilor celui de-al Doilea Război Mondial s-a reușit decât în anul 2000 (9./ 10. iunie) prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe dezhumarea de la Cernăuți și reinhumarea în capela funerară
Constantin de Flondor () [Corola-website/Science/330916_a_332245]
-
Orșova]], turcilor. În anul [[1745]], a pus bazele unei fabrici de hârtie la [[Yalova]], aducând din Polonia persoane abilitate în acest domeniu. Müteferrika, care deja obosise și înaintase în vârstă, a murit în anul [[1747]], fiind mai întâi îngropat în cimitirul Aynalıkavak, urmând ca în anul [[1942]] să fie deshumat și îngropat în lăcașul Mevlevi din Galata. Ibrahim era probabil familiar cu aproape toate tipurile de științe noi din [[Occident]], iar datorită acestui fapt, știindu-le importanța, s-a dedicat introducerii
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
la prelevări de organe, făcea voluntariat și „era dedicată meseriei cum rar găsești". Ministrul Apărării Naționale Mircea Dușa, a dispus avansarea post-mortem a Aureliei Ion de la gradul de sublocotenent la cel de locotenent. A fost înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul Militar Ghencea 3, în prezența ministrului apărării Mircea Dușa. Adrian Iovan (n. 8 iulie 1958 - d. 20 ianuarie 2014) era în acel moment unul dintre cei mai experimentați piloți din România. A terminat Liceul de Aviație Aurel Vlaicu, apoi Faculatea
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
peste 10 000 de ore) și Piper PA-34, având în total peste 15 000 de ore de zbor. După ce a ieșit la pensie, a condus avioane de tip Piper și BN-2. Adrian Iovan a fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Bellu Catolic, dar după canoanele Bisericii Ortodoxe, alături de tatăl său.
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
și 1982; • „Reverii lucide” (medalioane, studii și eseuri), București, 1972; • „Georgeta Năpăruș”, monografie, București, 1983; • „Un modernist: M.H.Maxy”, apărut în Revista Fundațiilor Culturale Regale, București, aprilie, 1946. Primul studiu amplu documentat despre opera picotrului; Descoperirea în 1956 a faimoaselor cimitire greco-catolice (vechiul și noul) de la Săpânța, urmată de o comunicare la Academie, publicată în țară și în Franța, în 1957. Un album luxos cu extrase a fost înmânat personal Papei Ioan Paul al II-lea. Relatare amplă a evenimentului, apărută
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
sa în partidul comunist, reușind să evite acest lucru, și datorită performanțelor sale sportive deosebite, a reușit atingerea scopurilor în viață, fără a face parte din partid. A murit la 11 iunie 1990 la Brașov, este înmormântat la Aiud, în cimitirul reformat, mormântul nr. 934. În tinerețe a practicat atletismul la nivel înalt: campion al României (săritura în înălțime și aruncarea greutății - juniori) în anii 1932 și 1933; recordman la săritura în înălțime (a deținut recordul țării la această probă în
Bako Arpad () [Corola-website/Science/334947_a_336276]
-
unde a trăit până la sfârșitul vieții, din pensia asigurată de statul român. A rămas un monarhist convins, membru în Consiliul de Coroană al Marelui Duce Kiril (Împăratul Kiril I) Moare în 18 ianuarie 1932, la Nisa. A fost înmormântat la cimitirul ortodox din Caucade/Nisa cu onoruri militare, garda de onoare fiind asigurată de un batalion francez de vânători de munte. La funeralii au participat, printre alții, mareșalul Constantin Prezan, generalul Vari, reprezentantul guvernului francez, generalii ruși Iudenici, Vitkovski, Tomilov, Maslovski
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
Sub denumirea de este cunoscut monumentul istoric Cimitirul eroilor din Țebea. Situat lângă drumul european E79, în acest complex se află mai multe obiective care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională. În cimitir se află biserica satului, mormintele
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
de este cunoscut monumentul istoric Cimitirul eroilor din Țebea. Situat lângă drumul european E79, în acest complex se află mai multe obiective care amintesc de vremurile glorioase de luptă ale moților, împotriva nedreptăților sociale, pentru eliberare și unitate națională. În cimitir se află biserica satului, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simeon Groza — revoluționari de la 1848, morminte și cruci comemorative ale eroilor din Războiul de Independență al României, din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial, Gorunul lui Horea
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
cruci comemorative ale eroilor din Războiul de Independență al României, din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial, Gorunul lui Horea, precum și alți goruni. Complexul de monumente se află plasat pe o movilă, unde este biserica satului, înconjurată de cimitir. Spre vest de biserică este o poiană, înconjurată de o lizieră de arbori. În poiană, la circa 15 m vest de biserică se află mormântul lui Avram Iancu, considerat centrul complexului. Spre sud de mormântul lui Avram Iancu, la circa
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Războiul de Independență al României din 1877 și din Primul și al Doilea Război Mondial. Tot în liziera de la nord se află, între mormântul lui Avram Iancu și cele ale eroilor din războaie mormintele lui Ioan Buteanu și Simeon Groza. Cimitirul este înconjurat de un zid și are două intrări, cea principală de la nord spre șosea, cu o alee orientată nord-sud care duce la mormântul lui Avram Iancu și cea secundară la vest, cu o alee orientată vest-est, care duce la
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Goldiș, a organizat între 28 august-2 septembrie ample manifestări, la care au luat parte regele Ferdinand I, regina Maria, primul ministru Ionel Brătianu, Miron Cristea, Vasile Suciu, Gurie Grosu, Octavian Goga, Alexandru Averescu, miniștri, generali, conducerea ASTREI. În acest scop cimitirul a fost reorganizat, mormântul lui Avram Iancu a fost împrejmuit și degajat — 24 de alte morminte fiind reamplasate — iar în perimetrul său au fost amplasate două tunuri din 1877. Tot cu această ocazie gorunul lui Horea a fost recondiționat. Între
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
ale unor militari români care au căzut în 1916 în luptele de la Petroșani, Vulcan și de pe Jiu. În vederea vizitei regale a fost dată în funcțiune o haltă CFR, aflată la nord la o distanță de 300 m, haltă legată de cimitir printr-o alee. Vizita regală a avut loc la 31 august, cu care ocazie locul a fost declarat "Cimitirul Eroilor Neamului". Regele Ferdinand a plantat un gorun. De asemenea, au fost plantați goruni în numele reginei Maria și al generalului Berthelot
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
regale a fost dată în funcțiune o haltă CFR, aflată la nord la o distanță de 300 m, haltă legată de cimitir printr-o alee. Vizita regală a avut loc la 31 august, cu care ocazie locul a fost declarat "Cimitirul Eroilor Neamului". Regele Ferdinand a plantat un gorun. De asemenea, au fost plantați goruni în numele reginei Maria și al generalului Berthelot. La 1 noiembrie 1931 pe mormântul lui Avram Iancu a fost așezată o lespede inscripționată. La 6 decembrie 1935
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
echivalent cu colonel) al legiunii "Auraria Gemina" în perioada 1848-1849. A fost înmormântat la Iosășel, pe malul Crișului Alb, pe locul unde a fost executat. În 1869 osemintele sale au fost mutate la Gurahonț, iar în 1924, împreună cu crucea, în cimitirul eroilor de la Țebea. Inscripția de pe fața dinspre sud a crucii sale este: „"AICI SVNTV OSAMINTELE FERICITVLVI IONV BVTEANV, VNVL DINTRĂ MARTIRI NATIVNEI ROMÂNE VCISV PERFIDAMINTE ÎN ANVLV 1849 MAI 23/IVNIV 4. 1849 PVSV ÎN 1869 SEP. 10"”, iar cea
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
sale de viață Arety Dr. Oprișa n. Busitia 1902-1948. Silvia Camber n. Florea 1909-1967"”, ultima fiind văduva lui George Camber. Monumentul lui Avram Iancu, operă a sculptorului Ioan Medruț, a fost inaugurat la 16 septembrie 2006. Este situat în exteriorul cimitirului, spre nord-vest, la șosea, și este format dintr-un bust de bronz pe un soclu de travertin așezat pe un platou octogonal cu doua trepte. Este Gorunul sub care Horea a chemat la luptă în 1784 țăranii din zonă. Este
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
în realitate un stejar ("Quercus robur"), în vâstă de circa 200 de ani, având o înălțime de 12 m. În decursul timpului, în semn de recunoștință pentru eroii moților și ai neamului românesc, au mai plantat goruni ("Quercus petraea") în cimitir diverse pesonalități. Cu ocazia manifestărilor din 1924 au plantat goruni regele Ferdinand I și Regina Maria și s-a plantat un gorun în numele generalului Berthelot. În anul 1966, prezent la Țebea, Nicolae Ceaușescu a dorit să planteze și el un
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
proclamație în care se propune construirea la Țebea a unui mausoleu în memoria celor peste 40 000 de martiri din 1848-1849, scop pentru care s-au lansat liste de susținere și de subscripție. Altă propunere este ca gardul ce înconjoară cimitirul să fie placat cu granit negru în care să fie încrustate numele martirilor. Se speră că acest mausoleu va deveni un obiectiv turistic. În fiecare an aici au loc într-a doua duminică a lunii septembrie, la o dată cât mai
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
și Vatra Românească. Se depun coroane și se rostesc discursuri, după care urmează un program folcloric. Unii politicieni încearcă să folosească potențialul politic al locului prin amplasarea de afișe electorale, însă actual acest fapt nu mai este permis în incinta cimitirului, pentru a nu afecta caracterul comemorativ al manifestării.
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
unii, ar fi fost inspirate de Arnold Böcklin.Așa de exemplu în tabloul despre „Prometeu consolat de Undine” (1892), „Fantezie marină” (1894) în care apare un poet cântând din harpa, călare pe un delfin și înconjurat de sirene, "Afrodita" (1893),„Cimitirul de pe malul mării”, „Valuri sparte”. Hirémy-Hirschl a pictat și imagini reflectând pure stări de spirit că de exemplu în „Singurătate” sau „Ceasuri triste”, ori înfățișând diferite etape ale somnului. Tabloul „Ahasver la sfârșitul lumii” din anul 1888 descrie, așa cum se
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
prezentat reginei Victoria de două ori, la cererea ei și a fost prezentată cu un Doctor of Divinity studii de la Universitatea din Edinburgh. a murit în Leigh, în apropiere de Tunbridge Wells, în 9 August 1883, si este îngropat la cimitirul West Norwood . Un monument memorial, plătit din cotizație publică, a fost ridicat la locul nașterii sale în 1885.
Robert Moffat () [Corola-website/Science/335507_a_336836]
-
cai erau reprezentative pentru satul "Gökçeli" ( Anatolia de nord-est), în timp ce statuile cu figuri de cămile reprezentau satul "Karakoyunlu" ( aceeași regiune) . În ziua morților, familiile celor decedați pregătesc pilaf, halva, dar și alte mâncăruri, dulciuri, fructe, pe care le duc la cimitir, rugându-se pentru sufletele persoanelor decedate. Mâncarea este dată oamenilor nevoiași din apropierea cimitirului. În majoritatea cazurilor acest ritual este realizat de femei, în timp ce bărbații se duc în grup la cimitir , unde fac o slujbă, după care se întorc acasă. Noaptea
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
de cămile reprezentau satul "Karakoyunlu" ( aceeași regiune) . În ziua morților, familiile celor decedați pregătesc pilaf, halva, dar și alte mâncăruri, dulciuri, fructe, pe care le duc la cimitir, rugându-se pentru sufletele persoanelor decedate. Mâncarea este dată oamenilor nevoiași din apropierea cimitirului. În majoritatea cazurilor acest ritual este realizat de femei, în timp ce bărbații se duc în grup la cimitir , unde fac o slujbă, după care se întorc acasă. Noaptea ce leagă ultima zi de marți, înainte de 21 martie, de ziua de miercuri
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
și alte mâncăruri, dulciuri, fructe, pe care le duc la cimitir, rugându-se pentru sufletele persoanelor decedate. Mâncarea este dată oamenilor nevoiași din apropierea cimitirului. În majoritatea cazurilor acest ritual este realizat de femei, în timp ce bărbații se duc în grup la cimitir , unde fac o slujbă, după care se întorc acasă. Noaptea ce leagă ultima zi de marți, înainte de 21 martie, de ziua de miercuri este de fapt începutul sărbătorii Anului Nou. Seara se aprind mari focuri care poartă numele de "tongar
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]