13,864 matches
-
2 Vânători, unde a fost înaintat la gradul de locotenent la 16 aprilie 1883, după care a fost mutat la Consiliul de Război al Diviziei Dobrogei. În 1888, odată cu avansarea la gradul de căpitan, la 8 aprilie, a fost numit comisar regesc la același consiliu. Începând cu anul 1890 și până la trecerea sa în rezervă în anul 1910 a activat în mai multe unități militare și a ocupat funcții importante de comandă în cadrul Regimentului 33 Dobrogea, Divizia Activă Dobrogea, Regimentul 34
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
ei vor înainta primii sau ultimii, așa cum doriți; sunt pregătiți de tot ce e necesar; sunt oameni siguri”. Joly și Champion au fost trimiși la Adunare pentru a se informa de pericol și pentru a solicita ajutorul Adunării și al comisarilor. Trecerea în revistă a trupelor de către rege la orele cinci dimineața a demonstrat că acesta nu putea conta pe toți cei care oficial trebuia să-l protejeze. Au răsunat strigăte „trăiască regele!” amestecate cu cele de „trăiască patria!” și „trăiască
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
1920, s-a deschis la Ankara prima sesiune a Marii Adunări Naționale a Turciei, care a proclamat nulitatea acordurilor semnate de guvernul otoman de la Constantinopol. Trei zile mai târziu, președintele Marii Adunări Naționale, Mustafa Kemal, i-a propus președintelui Sovietului Comisarilor Poporului al RSFS Ruse, V. I. Lenin, stabilirea de relații diplomatice și sprijinirea de către bolșevici a luptei Turciei pentru independență. În aceeași zi, Armata a XI-a „roșie” a RSFS Ruse a traversat granița de nord a Azerbaidjanului, iar după
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
al naționaliștilor, la Moscova pentru negocierea unui tratat de prietenie și asistență mutuală. Delegația turcă a sosit la în capitala RSFS Rusă pe 19 mai. Bekir Sami Kunduh și adjunctul său, Yusuf Kemal, au fost primiți pe 24 iulie de către Comisarul pentru afaceri externe al RSFSR, Gheorghi Vasilievici Cicerin. Marea Adunare Națională a Turciei a reacționat hotărât pe 9 iunie 1920, atunci când a aflat că granița dintre Turcia și Republica Democrată Armeană urma să fie stabilită arbitrar, fără consultarea tuturor părților
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
de lire turcești. 200 kg de aur au fost predate lui Karabekir Pașa, pentru finanțarea luptelor din regiune, iar restul a fost predat autorităților de la Ankara. O delegație a Marii Adunări Naționale a Turciei a fost primită de către Președintele Sovietului Comisarilor Poporului a RSFSR, Vladimir Ilici Lenin, pe 14 august 1920. Zece zile mai târziu, a fost semnat un acord între Guvernul RSFSR și cel al MANT pentru livrarea de arme, muniții, provizii și ajutorare financiare. De asemenea, acordul prevedea posibilitatea
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
Prin articolul 89, otomanii acceptau arbitrajul președintelui american Wilson, prin care armenii primeau un teritoriu mult mai mare decât zonele locuite de o majoritate armeană semnificativă.. Marea Adunare Națională a Turciei, Comitetul Central Executiv din Întreaga Rusie (VȚIK) și Comitetul Comisarilor Poporului al RSFSR nu au recunoscut valabilitatea Tratatului de la Sèvres. Trupele Armeniei au ocupat pe 18 septembrie 1920 orașul Oltu, iar șase zile mai târziu au atacat pozițiile turcilor din zona Pasului Barduz. În fața rezistenței puternice a turcilor, armenii, după ce
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
cu CC al Partidului Comunist (bolșevic), au organizat o rebeliune împotriva guvernului legal al RD Armene și, pe 28 noiembrie 1920, au format Comitetul Revoluționar al Armeniei și au proclamat fondarea Armeniei Sovietice. Bolșevicii armeni au solicitat ajutorul Sovnarkomului (Sovietul Comisarilor Poporului) al RSFS Ruse. Guvernul rus a trimis în ajutorul bolșevicilor armeni trupele Armatei a XI-a Roșii staționate în Azerbaidjan, care au ocupat Erevanul pe 2 decembrie. În noaptea de 2 spre 3 decembrie 1920, delegațiile Armeniei Democrate și
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
dure: reducerea forțelor armate la efective de numai 1.500 militari și a armamentului acestora la 20 de mitraliere și 8 tunuri. În plus, trupele turcești primeau dreptul la liberă circulație pe întreg teritoriu al Armeniei. Proaspătul format Soviet al Comisarilor Poporului al RSS Armene a declarat pe 10 decembrie că nu recunoaște valabilitatea tratatului semnat de guvernul Armeniei Democrate și a invitat guvernul naționalist turc să negocieze un nou tratat de pace, dar propunerea bolșevicilor de la Erevan a fost respinsă
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
a Turciei să negocieze un tratat de pace cu mijlocirea autorităților de la Moscova. Pe 24 august 1920, RSFS Rusă și Marea Adunare Națională a Turciei au semnat la Moscova un acord de cooperare între cele două părți. Pe 27 august, comisarul pentru afaceri externe Cicerin a propus șefului delegației turce, ministrul de externe Bekir Sami Kunduh, reglementarea diferendelor turco-armene prin cedarea către RSS Armeană a teritoriilor care au făcut parte până în 1914 din Imperiul Rus și a regiunilor Van și Bitlis
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
Democrate. Zece zile mai târziu, Armata Roșie ocupa Tiflisul, iar pe 25 februarie a fost proclamată Georgia Sovietică. Guvernul legal georgian a fost obligat să se refugieze în Batumi, care fusese ocupat încă din 11 martie 1920 de către naționaliștii turci. Comisarul poporului pentru afaceri externe Cicerin a deschis lucrările conferinței de la Moscova pe 26 februarie 1921 . Tratatul ruso-turc de „prietenie și frăție” a fost semnat pe 16 martie 1921, în condițiile în care reprezentanții republicilor sovietice azeră, armeană și georgiană nu
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
Tratatul ruso-turc de „prietenie și frăție” a fost semnat pe 16 martie 1921, în condițiile în care reprezentanții republicilor sovietice azeră, armeană și georgiană nu au fost invitați sau măcar consultați. Tratatul a fost semnat din partea RSFSR de către Gheorghi Cicerin, Comisarul poporului pentru afaceri externe, și Jalal ad-Din Korkmasov Коркмасов, iar din partea MANT de către Yusuf Kemal-bey și Ali Fuad-pașa. Ca rezultat al semnării acestui tratat, turcii au părăsit regiunea orașului Batumi, al cărui control a fost preluat de Armata Roșie pe
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
ANZAC), au deschis un nou front la Gallipoli. În 1917, armata rusă din Caucaz a părăsit pur și simplu linia frontului. Soldații de origine armeană din fosta armată imperială rusă s-au organizat sub comanda generalului Tovmas Nazarbekian și a comisarului civil Drastamat Kanayan. Alături de aceste forțe regulate, s-au format o serie de miliții, care au dus un război de gherilă împotriva otomanilor. Forțele armenilor au fost plasate pe o linie a frontului care se întindea de la Van la Erzincan
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
Dictatura Central Caspiană, cu care au luptat pentru controlul asupra regiunii Baku de pe malurile Mării Caspice. Șarif Hussein ibn Ali s-a răsculat împotriva dominației otomane în timpul Revoltei arabe din 1916. Un schimb de scrisori dintre liderul arab și Înaltul comisar Henry McMahon l-a convins pe cel dintâi că trecerea de partea Antantei ar fi fost răsplătită cu acordarea independenței regiunilor locuite de arabi, care ar fi format un imperiu întins de la Egipt până în Persia, cu excepția zonelor de interes pentru
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
Au fost formulate mai multe ipoteze cu privire la originea întâmplărilor descrise în nuvelă. Cercetătorul Liviu Bordaș considera că Eliade a plecat în scrierea acestei nuvele de la cazul furtului de la familia Zerlendi petrecut în anul 1911 și relatat în memoriile unui fost comisar de poliție din București. Ioan Petru Culianu presupunea că dispariția doctorului Zerlendi avea ca punct de plecare o știre mai veche din presă. Casa doctorului Zerlendi, unde este invitat naratorul, este descrisă ca fiind o casă boierească veche situată pe
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Cei 26 de comisari din Baku au fost membrii bolșevici și Eserii de Stânga) al sovietului Comunei din Baku. Comuna a fost stabilită în orașul Baku (atunci capitala statului independent azer). Comuna, condusă de Stepan Gevorgi Șahumian, a existat până pe 26 iulie 1918, când
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
Baku (atunci capitala statului independent azer). Comuna, condusă de Stepan Gevorgi Șahumian, a existat până pe 26 iulie 1918, când bolșevicii au fost alungași de la putere de o coaliție a dașnakilor, Eserilor de Dreapta și a menșevicilor. După ce au pierdut puterea, comisarii din Baku au încercat să părăsească regiunea, dar au fost capturați de autoritățile Dictaturii Centrocaspice și au fost întemnițați. Istoriografia sovietică afirmă că, pe 14 septembrie 1918, în timpul Bătăliei de la Baku, soldații Armatei Roșii au cucerit închisoarea, i-au eliberat
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
Baku au încercat să părăsească regiunea, dar au fost capturați de autoritățile Dictaturii Centrocaspice și au fost întemnițați. Istoriografia sovietică afirmă că, pe 14 septembrie 1918, în timpul Bătăliei de la Baku, soldații Armatei Roșii au cucerit închisoarea, i-au eliberat pe comisari și i-au trimis pe calea apelor spre Krasnovodsk. Aici, ei au fost arestați de autoritățile locale și, în noaptea de 20 septembrie 1918, au fost executați prin împușcare între stațiile de cale ferată Pereval și Ahcia-Kuima. a fost o
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
Comuna a trebuit să facă față mai multor probleme precum criza alimentară și amenințarea armatei Imperiul Otoman Imperiului Otoman, care viza cucerirea capitalei Baku. În ciuda condițiilor grele, Comuna a reușit să facă o serie de reforme sociale. Naționalizarea promovată de comisari a fost un proces simplu, ei preluând proprietatea privată prin mijloace militare, bazându-și acțiunile pe cuvintele lui Lenin, care afirmase că în timpul revoluției nu există legi (vedeți și: Dictatura proletariatului). Victor Serge descria astfel evenimentele din acea perioadă: Pe
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
Centrocaspică. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în alte regiuni unde au ajuns la putere, bolșevicii din Baku nu s-au dedat la execuții în masă. CEKA din Baku a executat doar două persoane, membri ai sovietului acuzați de nereguli financiare - comisarul pentru finanțe Alexandr Kireev și comisarul vaporului Meve, Serghei Pokrovskii. După căderea sovietului din Baku în iulie 1918, liderii sovietici locali și o parte a trupelor roșii au încercat să ajungă la Astrahan, unicul port de la Marea Caspică care se
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
în alte regiuni unde au ajuns la putere, bolșevicii din Baku nu s-au dedat la execuții în masă. CEKA din Baku a executat doar două persoane, membri ai sovietului acuzați de nereguli financiare - comisarul pentru finanțe Alexandr Kireev și comisarul vaporului Meve, Serghei Pokrovskii. După căderea sovietului din Baku în iulie 1918, liderii sovietici locali și o parte a trupelor roșii au încercat să ajungă la Astrahan, unicul port de la Marea Caspică care se mai afla încă în mâinile bolșevicilor
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
mai mulși bolșevici au fost arestași și au rămas închiși până când un comando condus de Anastas Mikoian i-a eliberat. Shahumyan, Dzhaparidze, Azizbekov, Mikoyan și comandanții bolșevici s-au îmbarcat pe vasul "Turkmen", dorind să ajungă la Astrahan. La Krasnovodsk, comisarii au fost arestați de comandantul local, care a cerut instrucțiuni de la Sovietul din Așkhabad, condus de eserul Fiodor Funtikov. La trei zile de la arestare, generalul britanic Wilfrid Malleson a propus prin intermediul ofițerului de legătură englez de la Așhabad, căpitanul Reginald Teague-Jones
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
de comandantul local, care a cerut instrucțiuni de la Sovietul din Așkhabad, condus de eserul Fiodor Funtikov. La trei zile de la arestare, generalul britanic Wilfrid Malleson a propus prin intermediul ofițerului de legătură englez de la Așhabad, căpitanul Reginald Teague-Jones, să ceară predarea comisarilor în mâinile forțelor REgatului Unit, care urma să îi folosească pe post de monedă de schimb, pentru eliberarea cetățenilor britanici ținuți prizonieri de sovietici. În aceeași zi, Teague-Jones a luat legătura cu autoritățile de la Așhabad, care discutau situația comisarilor. Dintr-
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
predarea comisarilor în mâinile forțelor REgatului Unit, care urma să îi folosească pe post de monedă de schimb, pentru eliberarea cetățenilor britanici ținuți prizonieri de sovietici. În aceeași zi, Teague-Jones a luat legătura cu autoritățile de la Așhabad, care discutau situația comisarilor. Dintr-un motiv necunoscut, Teague-Jones nu a transmis propunerea lui Malleson, afirmând că fusese luată deja o decizie . Mai mult, el a afirmat că a aflat doar a doua zi despre faptul că cei 26 urmau să fie executați. Istoricul
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
autoritățile din Așhabad erau dependente de sprijinul britanic și nu puteau refuza cererea unui aliat puternic, dar nu a întrerprins nicio acșiune în acest sens. În noaptea de 20 septembrie, la trei zile după ce au fost arestați, cei 26 de comisari au fost executați prin împușcare între stațiile de cale ferată Pereval și Ahcia-Kuima ale căii ferate transcaspice. Este neclar cum a reușit să supraviețuiască Anastas Mikoyan, care făcea parte din grup, și de ce i-a fost cruțată viața. În 1922
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
toate forțele evacuate. Pe timpul deplasării cu vaporul spre Astrahan, oraș aflat sub controlul „roșiilor”, marinarii și ofițerii au hotărât să schimbe ruta spre Petrovsk, controlat de „albi”. Pe vapor se aflau 600 de refugiați, printre ei și cei 26 de comisari. După ce vaporul a acostat la Petrovsk, ofițerii albi de contrainformații au efectuat un control al actelor, iar Mikoyan a fost arestat pentru port ilegal de armă și s-a trecut la interogarea sa. Șeful statului major al generalului Nikolai Baratov
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]