13,765 matches
-
re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
chimică a EDHF nu a fost încă stabilită, candidații fiind reprezentați de acizi epoxi-eicosa-trienoici (EET; metaboliți ai acidului arahidonic produși pe calea citocrom P-450 monooxidazei), anandamidă (canabinoid endogen), apa oxigenată, peptidul atrial natriuretic de tip C, potasiul extracelular ușor crescut. Există diferențe considerabile între diferite teritorii privind contribuția relativă a factorilor relaxanți de origine endotelială la fenomenul de vasodilatație dependentă de endoteliu. Apa oxigenată poate fi produsă la nivel endotelial sub acțiunea NOS (printr-o subunitate specială sau în condițiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea vaselor colaterale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt necesare presiuni mari pentru a mișca gazul; dar dacă se înlocuiește gazul cu un amestec de heliu și oxigen, presiunea va scade considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fiind pasiv în mod obișnuit, practic lucrul mecanic respirator se efectuează numai în cursul inspirului. In orice condiții care necesită contracția mușchilor expiratori, o componentă expiratorie se adaugă la valoarea lucrului mecanic, cum este cazul în expir forțat, tahipnee, rezistență crescută a căilor respiratorii sau complianță toraco-pulmonară diminuată. 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat Ventilația totală și alveolară Presupunând că volumul de aer expirat este de ~500 ml, iar frecvența respiratorie este de 15 respirații/minut putem calcula volumul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu insuficiență cardiacă congenitală cianotică (“copii albaștri”). La pacienții cu afectare pulmonară severă, comanda hipoxică a ventilației devine foarte importantă. La acești pacienți cu retenție cronică de bioxid de carbon, pH-ul LCR are o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de 4 l/min poate avea o ventilație totală de 120 l/min, ceea ce reprezintă de aproximativ 15 ori mai mult decât în condiții de repaus. Această creștere a ventilației este strâns legată de creșterea aportului de oxigen conform necesarului crescut, dar și de creșterea eliberării de bioxid de carbon. In cursul majorității formelor de efort pCO2 arterială nu crește; în timpul efortului sever aceasta scade lent. In mod obișnuit pO2 arterială crește lent, deși ar putea să scadă la un efort
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fi perfuzate; această zonă 1 nu există în condiții normale, deoarece presiunea arterială pulmonară e suficientă pentru a ridica sângele până la vârful plămânului. Ea poate să apară dacă presiunea arterială este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
iar legarea O2 crește descărcarea CO2 la nivel pulmonar (efect Haldane, fig. 87). Efectul Haldane poate fi explicat printr-o mai bună capacitate a hemoglobinei reduse de a prelua ionii de H+ produși atunci când acidul carbonic disociază și prin facilitatea crescută a hemoglobinei reduse de a forma COHb. Indiferent de modificările care au loc când CO2 este încărcat sau descărcat din sânge, cea mai mare parte din cantitatea de CO2 se găsește în sânge sub formă de bicarbonat, față de cantitatea relativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acționează prin intermediul receptorului de tip ANPB. Efectele stimulării receptorilor de ANPA și ANPB sunt următoarele: Dilată arteriola aferentă și contractă arteriola eferentă, relaxează celulele mezangiale. Aceste evenimente cresc presiunea la nivelul capilarelor glomerulare și cresc GFR, ducând la o filtrare crescută a apei și sodiului. Scade reabsorbția sodiului la nivelul tubului contort distal și a ductului colector cortical prin fosforilarea cGMP-dependentă a ENaC (canalul de sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
multitudine de funcții celulare de importanță vitală și orice variații importante ale concentrației sale plasmatice ar fi cauzatoare de tulburări majore. O scădere importantă a concentrației extracelulare de calciu produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular va duce la scăderea excitabilității neuromusculare, la astenie musculară, aritmii cardiace și alte tulburări, datorate mai ales capacității calciului de a se cupla cu proteinele-canal, alterând fluxurile ionice transmembranare și astfel potențialele celulare. Homeostazia calcică depinde de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este reabsorbit în măsură variabilă, dar nu există secreție tubulară de calciu. Controlul eliminărilor renale de calciu se realizează mai ales la nivelul reabsorbției tubulare, care crește în condiții de hipocalcemie sau scade în situația în care calciul plasmatici este crescut. Pe de altă parte, și gestionarea renală a ionilor fosfați joacă un rol în reglarea calciului extracelular (fig. 113). Cei doi hormoni de importanță majoră ce sunt implicați în reglarea concentrației plasmatice a calciului sunt hormonul paratiroid și 1,25dihidroxivitamina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică Reprezintă scăderea pH-ului plasmatic datorită ingestiei de substanțe acide sau producerii metabolice în cantități crescute a acestora, ca urmare a alterării unor procese biochimice din organism (sinteza de corpi cetonici în diabetul zaharat, sinteza de metaboliți acizi în dietele hiperproteice, etc.). Răspunsul renal este similar cu cel din acidoza respiratorie, la care se adaugă și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
conține uree, în concentrații cam de 130 de ori mai reduse decât în urină, de vreme ce excreția cutanată este mai mult un fenomen secundar termoreglării. Mai ales în situațiile în care există cantități mari de azot ca rezultat al unui metabolism crescut, acesta poate fi eliminat sub formă de azot liber în aerul expirat și în gazele intestinale precum și sub formă de uree în transpirație. Transpirațiile abundente, produse de efortul fizic intens sau de origine termică, produc o considerabilă eliminare de material
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul lipidic se caracterizează printr-o rată crescută a lipolizei, cu nivele serice crescute ale trigliceridelor, glicerolului și acizilor grași liberi; cetogeneza este mai scăzută decât în inaniția de repaus, chiar absentă în cazurile severe, datorită nivelelor crescute de glicogen și acizi grași liberi care inhibă cetogeneza, precum și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul lipidic se caracterizează printr-o rată crescută a lipolizei, cu nivele serice crescute ale trigliceridelor, glicerolului și acizilor grași liberi; cetogeneza este mai scăzută decât în inaniția de repaus, chiar absentă în cazurile severe, datorită nivelelor crescute de glicogen și acizi grași liberi care inhibă cetogeneza, precum și deficitului de carnitină (necesară pentru transportul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
eliminarea durerii, restaurarea oxigenării tisulare, controlul focarelor de infecție) determină intrarea în faza următoare; 3. faza anabolică caracterizată prin reacumularea lentă mai întâi a proteinelor și apoi a lipidelor, poate dura săptămâni și chiar luni; necesarul de calorii se menține crescut, mai mult decât normalul, dar mai puțin decât în faza catabolică. Gravitatea perturbărilor metabolice de stress depinde de severitatea injuriei. Persistența factorilor activatori, între care se numără durerea, sepsisul, hipovolemia, modificările gazelor sangvine și ale pH ului, scăderea nivelelor substraturilor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
apele de suprafață. Cauzele sunt în principal irigațiile și infiltrațiile apelor marine în acviferele dulci. Problema nu e nouă. Acum 6000 de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
intervenții - majoritatea, probabil nedescoperite). O evaluare a multiplilor factori etio-patologici existenți În perioadele arhaice ale omenirii - traumatisme (În special), urmate de posibile, chiar probabile, sindroame psihice patologice), infecții, cauze de mediu, etc., este aproape imposibil să nu admitem o Încărcătură crescută a omului trăitor În această perioadă preistorică și istorică. Boala psihică era inevitabilă; această concluzie nu poate fi negată. Într-o etapă mai apropiată de ceea ce denumim epocă istorică, În istoria antică, În special, psihiatria devine o manifestare oarecum obișnuită
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
că acetilatorii lenți NAT2 au o detoxifiere deficitară a carcinogenilor, iar acetilatorii rapizi NAT1 ar favoriza formarea de specii înalt reactive, care interferează cu, și produc alterații ale ADN-ului [14]. Studiile de epidemiologie moleculară au evidențiat un risc semnificativ crescut (1,5 ori) pentru CP la subiecții cu genotipul acetilator rapid (NAT1), pentru toate categoriile de pacienți, dar mai important la femei (AOR=1,8) și nefumători (AOR= 2,4) [14]. De asemenea, la marii fumători, genotipurile NAT1 au un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
la fumătorii moderați și 3,42 la marii fumători. Alte două SNP studiate ale XRCC3 nu au o asociere semnificativă cu riscul de CP [51]. POLIMORFISMUL CITOKINELOR ȘI FACTORILOR DE CREȘTERE Citokinele În adenocarcinomul pancreatic s-au descris nivele serice crescute ale TNF-α și ale interferonului gama, care s-au presupus a fi datorate polimorfismelor genetice -308G/ A TNF-α și - 874 A/T INF-γ Cercetările în acest sens nu au evidențiat o distribuție diferită a celor două polimorfisme în CP și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]