14,718 matches
-
să prefere explicațiile structurale în detrimentul explicațiilor bazate pe acțiunile raționale ale indivizilor. Folosirea formei latinești "Homo oeconomicus" este în mod cert stabilită de mult timp; Persky (1995) o atribuie lui Pareto (1906) însă notează că poate fi mai veche. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, "Homo oeconomicus" este un om conceput de economiști ca o ființă abstractă, încadrat în societate și mânat de stimulul de a-și satisface nevoile materiale. "Homo oeconomicus" are la baza alegerilor sale luare în considerare a
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
cât și de critici, primind premiul Nebula de trei ori și premiul Hugo de șase ori. Stan Barets, critic francez, îl caracteriza ca fiind ""intelectualul poet al SF-ului, omul care știe despre mitologiile mediteraneene sau scandinave mai mult decât dicționarele"" Scriitorul este mai aproape de science fantasy decât de science fiction-ul propriu-zis. Pentru el ""știința este pusă complet între paranteze și servește doar ca decor sau suport tehnologic. Ceea ce-l interesează e problematica umană, cu referire speciala la nemurire, precum și chestiunile
Roger Zelazny () [Corola-website/Science/299939_a_301268]
-
(n. 15 aprilie 1906, Galați - d. 15 decembrie 1994, București) a fost un traducător și clasicist român, specialist în limba și literatura latină, conferențiar universitar. A redactat și a publicat, între altele, un cuprinzător dicționar latin-român, considerat cel mai important dicționar de acest gen apărut în România. A tradus din mari clasici ai literaturii sau istoriografiei latine. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1928 cu "magna cum laude". A fost profesor
Gheorghe Guțu () [Corola-website/Science/299296_a_300625]
-
n. 15 aprilie 1906, Galați - d. 15 decembrie 1994, București) a fost un traducător și clasicist român, specialist în limba și literatura latină, conferențiar universitar. A redactat și a publicat, între altele, un cuprinzător dicționar latin-român, considerat cel mai important dicționar de acest gen apărut în România. A tradus din mari clasici ai literaturii sau istoriografiei latine. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1928 cu "magna cum laude". A fost profesor de limba latină la licee din
Gheorghe Guțu () [Corola-website/Science/299296_a_300625]
-
a apărut în 1812, iar al doilea volum în 1814). Poveștile scrise de cei doi frați au încântat copilăria multor generații, devenind pretexte cuceritoare pentru diverse ecranizări și dramatizări. și-au adus contribuția la formarea limbii germane, în special prin dicționarul "Deutsches Wörterbuch" ("Cartea cu cuvinte germane") pe care l-au scris împreună și prin prima carte de fonetică/fonologie a limbii germane, "Legea lui Grimm", scrisă doar de Jacob. Dicționarul Fraților Grimm avea 33 de volume și cântărea 84 kg
Frații Grimm () [Corola-website/Science/299313_a_300642]
-
au adus contribuția la formarea limbii germane, în special prin dicționarul "Deutsches Wörterbuch" ("Cartea cu cuvinte germane") pe care l-au scris împreună și prin prima carte de fonetică/fonologie a limbii germane, "Legea lui Grimm", scrisă doar de Jacob. Dicționarul Fraților Grimm avea 33 de volume și cântărea 84 kg. Jacob Ludwig Carl Grimm (n. 4 ianuarie 1785 - d. 20 septembrie 1863) și Wilhelm Carl Grimm (n. 24 februarie 1786 - d. 16 decembrie 1859) s-au născut în orașul Hanau
Frații Grimm () [Corola-website/Science/299313_a_300642]
-
ori între anii 1812 și 1857, crescând de la 86 de povești până la mai mult de 200. Pe lângă scrierea și adaptarea basmelor, frații au scris culegeri respectate de mitologie germană și scandinavă iar în 1808 au început să lucreze la un dicționar german de referință (Deutsches Wörterbuch - Cartea cu cuvinte germane - 33 de volume cântărind 84 kg), care, însă, a rămas neterminat până la sfârșitul vieților lor. Jacob Grimm a publicat prima carte de fonetică/fonologie a limbii germane - Legea lui Grimm. Popularitatea
Frații Grimm () [Corola-website/Science/299313_a_300642]
-
în practică? Reuniuni internaționale de vorbitori ai limbii Ido au avut loc în multe țări și au demonstrat că această idee poate fi pusă în practică cu adevărat. Există multe publicații în limba sau despre limbajul Ido, chiar manuale și dicționare pentru vorbitori ai diverselor limbi, de la suedeză la japoneză. Există chiar o mulțime de poezii în limba Ido, chiar și o fantastică poveste comico-eroică în versuri (La Serchado de Andreas Juste). Un mic cosmos așteaptă să fie descoperit de fiecare
Ido () [Corola-website/Science/299310_a_300639]
-
30", editura "Timpul", Iași, 1999, pp. 165 - 173 Biblioteca județeană Timiș, Birăescu, Aquilina, Zărie, Diana "Scriitori și lingviști timișoreni (1945 - 1999)", editura "Marineasa", Timișoara, 2000, pp. 80 - 81 Berca, Olimpia "Despre maeștri", editura "Mirton", Timișoara, 2003, pp. 42 - 44 Academia Română "Dicționarul general al literaturii române", Editura "Univers Enciclopedic", București, 2004, p. 763 Oprea, Ion N. "Bucovina în presa vremii Cernăuți 1811 - 2004", Editura "Edict Production", Iași, 2004, (pp. 115, 116, 156, 252-255, 278, 286, 344, 386,387, 388, 428, 441, 443
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
150p. Studiu antropologic asupra începuturilor dansului. Lucrare de doctorat. Scenă și scenariul. 230p. Scurtă istorie a evoluției scenotehnicii și compendiu de scenarii coregrafice. O violență a nudității, interviu-eseu, Caiete critice, 1992. 22 de martori la destin, Ed. Curtea veche, 2000. Dicționar de dans, Caiete de balet, Iași, 1986-1989. După 20 de ani...de dans contemporan, Revista „Scenă”, 1990. Artă regizorului, Revista „Scenă” 1998. Buto - o dramă a integrării, Revista „Scenă” 1997. Atelier de creație, în cadrul programului „Uși deschise” organizat de catedră
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
Această denumire a circulat un timp alături de denumirea noua impusă, din 2005, "Malaysia". Astfel, în "Statele lumii. Mică Enciclopedie" (Horia C. Matei ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1976, ediția a II-a) apare doar „Malaysia”. La fel, în "Mic dicționar enciclopedic" (coord. Mircea Mâciu ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1986, ed. a III-a), această țară este denumită "Malaysia". Există, în schimb, „Arhipelagul Malaez”. În 2005, noul "Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" ("DOOM", ediția a II
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
ediția a II-a) apare doar „Malaysia”. La fel, în "Mic dicționar enciclopedic" (coord. Mircea Mâciu ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1986, ed. a III-a), această țară este denumită "Malaysia". Există, în schimb, „Arhipelagul Malaez”. În 2005, noul "Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" ("DOOM", ediția a II-a, 2005) a impus drept unică formă corectă a denumirii acestei țări, în limba română: „"Malaysia"”. Conducătorul Suprem al statului Malaezia este Maiestatea Sa Tuanku Mizan Zainal Abidin ibni
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
of the 80s and 90 s( A concise dictionary )”, Ed. Paralela 45, Pitești, 1999 - Marian Popa, “Istoria de azi pe mâine a literaturii române”, Ed. Fundației Luceafărul, București, 2002 - Nicolae Leahu, "Poezia generației 80", Ed. Cartier, Chișinău, 2000 - Aurel Sasu, „Dicționarul biografic al scriitorilor români”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005 - Eugen Simion, „Dicționarul general al literaturii române”, vol. III, Ed. Academiei, București, 2006 - 1996 -premiul Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Brașov,pentru volumul “ Scrisorile de acasă “, 1996 - 1996- premiul Uniunii Scriitorilor
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Pitești, 1999 - Marian Popa, “Istoria de azi pe mâine a literaturii române”, Ed. Fundației Luceafărul, București, 2002 - Nicolae Leahu, "Poezia generației 80", Ed. Cartier, Chișinău, 2000 - Aurel Sasu, „Dicționarul biografic al scriitorilor români”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2005 - Eugen Simion, „Dicționarul general al literaturii române”, vol. III, Ed. Academiei, București, 2006 - 1996 -premiul Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Brașov,pentru volumul “ Scrisorile de acasă “, 1996 - 1996- premiul Uniunii Scriitorilor din România la Festivalul de poezie “George Coșbuc “, Bistrița Năsăud, 1996, pentru
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost ""Virtus Romana Rediviva"" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
cronică, dar fără talent literar. -Samuil Micu și Gheorghe Șincai, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" - face o paralelă între latină și română. Ei propun eliminarea cuvintelor de altă origine și înlocuirea lor cu neologisme latinești; -"Lexiconul de la Buda" este un dicționar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu), apărut în 1825 la Buda, care îmbogățește limba română cu numeroase neologisme romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini; -Petru Maior, la sfîrșitul "Istoriei pentru începutul românilor în Dachia", include o "Disertație pentru începutul limbii
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
dacice. Tot atunci, lucrând la strângerea materialului pentru monumentala lucrare „Getica“, istoricul și arheologul Vasile Pârvan vizitează și el ruinele afirmând pentru prima oară că ar fi vorba despre ruine medievale iară nu dacice sau romane. Cetatea apare în două dicționare geografice, unul din 1894, unde este prezentată ca fiind castru roman, iar al doilea din 1947, unde se afirmă că ar fi fost ctitorie a lui Matei Basarab. După 1945 au mai apărut câteva studii importante care abordează cetatea ca
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
franceze despre Mircea Eliade, "Hermeneutica lui Mircea Eliade" (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981. Cele 7 volume "Biografia ideii de literatură" (1987-2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă. Este cel mai tradus critic literar român. Este autorul unui "Dicționar de idei literare", rămas neterminat. A fost membru al Senatului Alianței Civice și al Senatului ASPRO. În anul 2010, în urma apariției volumului său biografic " Viața unui om singur", critic la adresa unor intelectuali activi în viața publică, lui i s-a
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
cu coadă de pește), iar în , pentru zeul asirian Nisroc. Pentru un evreu vorbind cu un filistean sau cu un asirian, termenul de Dumnezeu (Elohim) ar fi fost așadar insuficient pentru a-l identifica pe dumnezeul căruia i se închina. Dicționarul "The Imperial Bible Dictionary" ilustrează foarte potrivit diferența dintre "Elohim" și "Iehova". Despre numele "Iehova" se scrie: Este întotdeauna un nume "propriu", indicând pe Dumnezeu în persoană și numai pe el, în timp ce Elohim are mai mult caracterul unui substantiv "comun
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
3. Pinguet, Maurice, "Moartea voluntară în Japonia - de la harakiri la kamikaze", Editura Ararat, București, 1997, p. 312-337. 4. Popescu, Veronica Matei, "Pavilionul de Aur" de Yukio Mishima - Prezentarea romanului, în "Tomis", nr. 6, iunie, 1985, p. 9. 5. Simu, Octavian, "Dicționar de literatură japoneză", Editura Albatros, București, 1994, p.164-167. 6. Yamanouchi, Hisaaki, "Privire asupra literaturii japoneze moderne", Traducere de Valentin Negoiță, Editura Univers, București, 1989, p. 133-147.
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
1977 a emigrat în Israel și s-a stabilit la Tel Aviv. A lucrat o perioadă la Muzeul Diasporei (în ), apoi a înființat revista în limba română „Minimum", pe care a editat-o singur. Opera sa de referință este un "Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limba română", volumul 1, cu literele A-B-C a apărut în 1986, vol. 2, cu literele D-E-F, în 1997, iar vol. 3, cu literele G-H-I, în 2008, la Editura Minimum din Tel Aviv, care aparține autorului-editor
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
Dicționarele definesc arma nucleară ca un dispozitiv ce eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț de fisiune și fuziune. Arma nucleară face parte din categoria armelor de distrugere în masă destinate uciderii unui număr mare
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
Hochdeutsch"), încă din secolul XVI din ce în ce mai folosită în varianta scrisă, i-a luat practic complet locul. Dialectul "Hamburger Platt" este în continuare înțeles și vorbit de mulți hamburghezi și, ca și alte dialecte nordice, cultivat prin literatură, articole de ziar, dicționare. Dialectele nordice, cum sunt cel din Hamburg, Brema sau și "Plattdeutsch", diferă între ele. Influența germanei de jos asupra germanei standard rămâne însă puternică, mai ales în ""Missingsch"" (amestec al acestora în spațiul Hamburg-Brema, cu deosebire în vorbirea bisericească). Cel
Hamburg () [Corola-website/Science/298945_a_300274]
-
să vândă doar distribuitorilor autorizați și a adus magazinele de gin sub jurisdicția magistraților locali. În Londra, la începutul secolului XVIII ginul era vândut pe piața neagră și fabricat în distilerii neautorizate. Adeseori erau adaugate terebentină sau acid sulfuric. În Dicționarul Webster din 1913 era afirmat fără alte comentarii că "Ginul comun este, de obicei, aromatizat cu terebentină". În coloniile tropicale britanice ginul era utilizat pentru a masca gustul amar al chininei. Aceasta se folosea împotriva malariei dizolvată în apă carbonatată
Gin () [Corola-website/Science/297767_a_299096]
-
iar 80-90% că și compuși, constând dintr-un element semantic, care indică sensul, si un element fonetic care indică pronunția. În general, elementul fonetic este mult mai exact și mai important decât cel semantic. Există aproximativ 214 radicali înregistrate în Dicționarul Kangxi. Caracterele moderne sunt scrise folosind după stilul standard (楷书/楷书kăishū). Diferite stiluri scrise sunt, de asemenea, folosite în caligrafie din Asia de Est, inclusiv scrisul de ștampila (篆书/篆书zhuànshū), scrisul cursiv (草书/草书căoshū) și scrisul documentar (隶书/隶书lìshū). Caligrafii
Limba chineză () [Corola-website/Science/297791_a_299120]