14,797 matches
-
caritative musulmane, numeroase, de altfel, se îngrijesc de musulmani și alină suferințele musulmanilor. Dumnezeul evreilor se interesează de evrei și atât. Pe când lui Ahile i-a fost milă de Priam. Josua n-are niciun fel de compasiune pentru dușmanii săi. Dumnezeul creștinilor, mai puțin exclusiv, are vederi mai largi. El vrea ca toți oamenii să fie mântuiți, chiar și mongolienii. Nu există niciun Vincent de Paul, nicio Maica Tereza în religiile Legii. La ele, caritativul se exercită numai în interiorul grupului. Dacă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
iau binefacerile bogăției drept virtuți ale unei credințe pentru a avea încredere în primul meu impuls. Și apoi, dincolo de cele trei religii ale Cărții, mai la est, mai sunt și altele, mai prietenoase, mai puțin invidioase, care nu pretind un Dumnezeu unic, și uneori chiar niciun fel de Dumnezeu, aparent mai propice armoniei între oameni. De fapt, îi confirm punătorului de întrebări încuietoare, micul Paris va face ca elvețienii: va vota alb. Războiul Troiei nu va avea loc. Sau cel puțin
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aceeași logică, noi suntem cei care va trebui să ne deghizăm, căci, prin ceea ce e barbar pe acest pământ de înaltă civilizație, omul își demască propria-i barbarie, și vede în ea același lucru pe care-l vede și în Dumnezeul său: pe sine. Este oare greșeala oglinzii dacă nu suntem prea frumoși la vedere? Avem chiar atâtea ocazii de a ne pierde iluziile în privința iluziei religioase, prima și cea mai nocivă dintre toate constând în a crede că o iluzie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ori n-o fi cap! dar acesta, acesta al meu (și se bate cu pumnii) acesta e cap, ori ce? Oi-oi, mare nenorocire! Ce să-i faci? Trebue să te dai după păr. Fiece frunză cu umbra ei. Ce Dumnezeu! prea mare barbă! ar trebui s-o mai astâmpere. Farmacia Kiesielewsky. Ciurea. Mihalache Dragonciu, Gheorghieș Sutter, Urechianu, Bosânceanu, Gavril Popescu etc. Alegerile din Fălticeni cu Sevastian Moruzi, Giurăscu și Popovici.5 Grâul a crescut ca barba spânului: ici un fir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
son immensité le cache et le découvre à la fois aux hommes. Apologétique aux Gentils. SF. AUGUSTIN Dumnezeu este un lac mare și lumea un burete care plutește pe acest lac mare, cu totul imbibat de divinitatea sa. Fără un Dumnezeu, omul ar fi injust și nenorocit. Post mortem, nihil; ipsaque mors, nihil. Seneca. Memento, homo, quia pulvis es, et in pulvenem reverteris. La mort n'est qu'un repos que la vie a troublé. Lucrèce. Laissez derrière vous les prestiges
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a clădit în întăia. Fichte, în Doctrina științei, răstoarnă cu totul proba morală sau ontologică a existenței lui Dumnezeu, și arată că, de vreme ce Doctrina științei nu cunoaște alt chip de a exista decât chipul sensibil, Dumnezeu nu este și acest Dumnezeu nu se manifestă decât ca o acțiune pură, ca un ordin al evenimentelor, ca o lege a universului, ordo ordinans. Schelling, în Sistemul idealismului transcendental, dezvăluie, supt altă formă și față ideile lui Fichte; dar în Idei pentru a servi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am luat în mână sabia și, cu ajutorul Domnului nostru a tot-puternic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut subt ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru dăm laudă Dumnezeului nostru. Auzind de asta, Împăratul cel păgân turcesc, și-a pus în gând să-și răzbune și să vie în luna lui Mai, cu capul său și cu toată tăria sa împotriva noastră, ca să supuie Țara aceasta, poartă a creștinătății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ticăloșia lor consistă mai ales în faptul că fac unele rezerve asupra personalității d-lui Iorga; trebuie să recunoaștem că blăstămăția lor privește scene și expresii nu prea cuviincioase, pe care le caută și le urmăresc oamenii serioși și gravi). Dumnezeul d-lui Iorga a devenit în ultimul timp și puțin guvernamental. Unii îndrăznesc să adaoge și calificativul profitabil. Între două iluzii despre veșnicul necunoscut, e mai bine să te oprești la cea practică. Sau e bine să faci ca teologii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din toate puterile sale; și iubește pe aproapele tău ca însuți pe tine. Dumnezeu ți-a spus, omule, ce-i bun și ce se cere dela tine, anume: să lucrezi cu dreptate, să iubești binele, și să umbli smerit cu Dumnezeul tău." La șapte ani Evreii eliberau pe sclavi și servi și datoriile le anulau, și lăsau pământul să se odihnească. La patruzeci și nouă de ani se proclama libertatea tuturor locuitorilor și toți se puteau întoarce la locurile lor. Sâmbăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la șapte creștini..." Vorbe de-acestea spun și alți preoți. Și au venit Ovreii în comună, iar învățătorul era Juda, pentru preot. El e cel care a vrut să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adevăr, în tot ceea ce voiu enunța, nu voiu face decât să urmez litera și spiritul, fie parafrazând, fie complectând, fie clarificând. Deci afirm încă o dată, așa cum au afirmat și trebuie să afirme inițiații tuturor timpurilor, că cred într-un singur Dumnezeu, cunoscut și respectat de oameni în forme și limbi diferite. Afirm că orice om de bine și de onoare, pătruns de adevărul legii morale, este un frate al meu, ori cărei seminții ar aparține: simbolic, toți descindem din aceeași pereche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sofia, și Cusenra-beg, și Piri-beg, fiul lui Isac-pașa, cu toată puterea lui de ieniceri. Acești toți mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari, cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul domnului Dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei noastre”. Ștefan cel Mare le-a trimis principilor creștini vestea victoriei sale nu pentru a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sesizată de martorii contemporani ai evenimentelor, de a căror părere P. P. Panaitescu nu a ținut seama. Ian Dlugosz scria că la vestea biruinței lui Ștefan, din 10 ianuarie 1475, regele Cazimir „făcu rugăciuni de mulțumită și aduse jertfe către Dumnezeul cel preaputernic și milostiv”, deoarece de puterea turcului „de care se îngrozea întreg pământul a fost strivit de puterea nebăgată în seamă a lui Ștefan voievod. În culmea îngâmfării, se hotărâse (sultanul) să subjuge pe toți regii vecini și dăduse
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celor 12 boieri de frunte care iau parte împreună cu înălțimea sa la judecată. Boierii nu au drept de vot, ci își spun doar părerea și principele hotărăște după buna lui socotință și este ascultat și cinstit de popor ca un Dumnezeu și tot ceea ce face este privit ca bine făcut: “Quia Dominus fecit”. M-am minunat cu câtă măiestrie și cu câtă rânduială își arată pricinile lor înaintea principelui, atât cei mari cât și cei mici, fără nici un pic de teamă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-am luat cu toții sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu Atotputernicul, am mers împotriva dușmanilor creștinătății i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei, pentru care lucru lăudat să fie Dumnezeul nostru.” Expresii identice se găsesc și în Letopiseț, dovadă că autorul lor a fost aceași persoană. După care vine apelul patetic al domnului la unitatea de acțiune a creștinilor, pentru ca Moldova, această “poartă a creștinătății”, să nu cadă sub jugul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al lui crai-nou sub aspectul unui corn întors cu capetele în sus”. În balada Soarele și luna, I(1), astrul diurn își pețește sora (aflată în timpul țesutului), fapt ce conduce la o cosmogonie: apariția „ochiului de noapte al lui Dumnezeu”: „Dumnezeu îns-o scotea/ Și sus pre ceriu-i punea:/ Pre Soare la răsărit,/ Iar pe Lună la sfințit -/ Lumea să o vederească/ Mai mult să nu se-ntâlnească” (Maidan - CarașSeverin). Crearea aștrilor prin jertfă umană constituie un topos cu răspândire
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ion, a fost foarte rău și bețiv și puturos și mincinos. Venea la noi în Bogata și spunea mamei că are șaizeci de găini și n-avea un pui chior. Și înjura pe măsa, pe Zoița de cruci și de Dumnezei ca cel mai spurcat șatrar. În Baea am stat 2 ani la școală și am trecut tot in clasa întâi. În anu școlar 1895-1896 am învățat cu două copile a Dlui învățător Petru Cucescu, [7] un om frumos; pe cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tăiat în 4 în 6. Se urinau cu sonde de cauciuc ori de sticlă. Și din membru le curgea un feli de sânge negru și foarte urât. Eu țineam ligheanu când le făcea doctoru spălături și-i înjurau de toți Dumnezei și crucile. Să-mi fi vorbit toți doctorii din lume despre pericolul bolilor lumești, nu băgau atâta groază în mine câtă s-a băgat când am văzut eu cu ochii mei. Și la școala normală, când se îmbolnăvea un elev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
treaba lor. Și în toamna lui 1908 pe lângă că am strâns sâmburi, m-am apucat și am desfundat locul școalei la 60 de cm adâncime și de scos pietrele și de aruncat în drum. Și apoi lumânări și cruci și Dumnezei din partea celor ce veneau beți mai ales noaptea când se împiedicau. Și cum a trecut Sf.Vasile m-am apucat și am stratificat sâmburii în nisip cernut ca atunci când i-oi scoate din ladă să scufund sita în apă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
este o biserică învechită și care își apără în primul rând propriile interese și mai puțin cele ale oamenilor și a falsificat învățătura adevărată a lui Dumnezeu, unindu-se cu cei puternici ai lumii. O biserică care a construit un Dumnezeu catolic și care pretinde că deține monopolul - adevărului. I se pare mai bună biserica din Ghana decât cea din Germania. Discuția continuă până intrăm în localitatea Santo Domingo de la Calzada unde îmi spune că se oprește deoarece o doare prea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
îl reîntâlnesc pe un spaniol ieșit la pensie, scund și mereu în mișcare, ce-mi spune că fiii lui nu sunt - botezați și că astăzi biserica din țara lui este lipsită de importanță pentru cei mai mulți oameni. Toți cred într-un Dumnezeu, dar nu au nevoie de biserică, pentru că ea s-a aliat cu un dictator și a impus practicarea credinței cu forța în lupta ei împotriva comunismului și ateismului. Acest fapt trezește reacția adversă a oamenilor de astăzi și indiferența lor
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
personajele sale, cu lumea pe care o imaginează. Când dai viață unui personaj îi creezi și un destin, ești deci, oarecum, pe poziția atotputernicului. La un moment dat decizi să-ți ucizi personajul, îi iei deci viața, ca și cum ai fi Dumnezeu. Și tot ca și cum ai fi Dumnezeu, îți poți permite să reînvii personajul ceva mai târziu. Scriitorul, în fața paginii sale albe, se poate crede un fel de Dumnezeu înainte de crearea lumii. Îți trebuie mult bun simț însă ca să înțelegi că de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o imaginează. Când dai viață unui personaj îi creezi și un destin, ești deci, oarecum, pe poziția atotputernicului. La un moment dat decizi să-ți ucizi personajul, îi iei deci viața, ca și cum ai fi Dumnezeu. Și tot ca și cum ai fi Dumnezeu, îți poți permite să reînvii personajul ceva mai târziu. Scriitorul, în fața paginii sale albe, se poate crede un fel de Dumnezeu înainte de crearea lumii. Îți trebuie mult bun simț însă ca să înțelegi că de fapt acest tip de percepție este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
teribil 1948, când comunismul s-a instaurat ca regim politic în toate instituțiile României. Mă mai consolează doar gândul că tot în acel an de răscruce al istoriei lumii s-a născut și statul Israel. Dacă m-a adus totuși Dumnezeu pe lume, cred c-a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român, din întreaga sa istorie. Dar aș putea lungi puțin povestea: nașterea mea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de tot felul și cu rugăciune și cu multe sacrificii, numai Dumnezeu le știe, au trecut toate. Ce să zic!? Am puțină credință, recunosc. E cât un fir de ață de păianjen, dar de ea mă agăț. E mâna Milostivului Dumnezeu În ea. Slavă Lui! Din toate m-a scos. El e ajutorul meu, nimeni altul. Și Maica Domnului. Dragii mei frați și surori Întru Domnul, să știți că nimic nu mi-a venit de-a gata. Mult efort și osteneală
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]