13,835 matches
-
în primul rînd o puternică experiență personală 67. Elena lui Radu Ionescu nu-i moartă; încă trăiește după cum arată chiar versurile autorului: "Tu suferi, o Eleno, și nimenea nu știe/ Durerea ce consumă al tău suflet zdrobit" sau: "Curagiu însă, Eleno!", pe cînd Eminescu are în față sicriul Casandrei. Prin satele acestea, fata moartă este îmbră cată, ca mireasa, cu rochie albă, cu cununiță, cu peteală aurie; pe rochie și pe păr i se presară peteală tăiată scurt, iar pe frunte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din septembrie, a început a răsfoi și manualele, mai ales din cele de fizică și matematici, pe care nu le putea suferi. Credințerul Iacob Onea susține că, probabil prin septembrie, va fi fost supus la un examen scripturistic, din limba elenă, dar n-a putut reuși. Profesorul Olimpiu Blăjan, care îl izolase într-o sală, l-a găsit plîngînd de necaz și de rușine că nu putuse lucra tema ce-i fusese dată la examenul de limba greacă"96. Limba aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de necaz și de rușine că nu putuse lucra tema ce-i fusese dată la examenul de limba greacă"96. Limba aceasta, după cum ne confirmă Tudor Ștefanelli, se preda începînd din clasa a III-a, iar Eminescu nu cunoștea limba elenă nici pentru această clasă. Grigoriu Dragoș mărturisește că "pentru ultima oară, cînd a venit la el, l-a văzut plîngînd, fără să-i spuie pentru ce. La plecare, poetul i-a donat un volum intitulat Lehrbuch der Poetik fü höhere
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acum înainte neîntreruptă și care implică schimburi și încorporări reciproce, fără însă ca opozițiile dintre contribuțiile culturale grecești, romane, iudaice, creștine să înceteze. Originalitatea europeană rezidă așadar nu doar în complementaritatea activă, ci și în caracterul conflictual permanent al moștenirii elene, al moștenirii romane și al moștenirii iudeo-creștine. Începînd cu Renașterea, dialogica culturală se va diversifica și se va intensifica în multiple dialogici diferite, dar interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe acestea cu tăria pedepselor divine; r. 20 21 : „Românului îi e greu până se apucă de treabă, că, de lăsat, îndată se lasă.” aluzie ironică la starea de vegetare, indiferență și delăsare a românului. CORESPONDENȚĂ SCRISORI ( I ) 1 Către ELENA CREANGĂ CHIȚEI p. 181, r. 12 13 : „Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflând că ești sănătoasă și că te ocupi cu gospodăria.” - omul simplu își manifestă bucuria sinceră la constatarea stării de bine a unei persoane apropiate; r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
apoi de Ion D. Arginteanu (până în decembrie 1905), urmat de Dumitru Cosmulei (până în decembrie 1906) și de C.I. Cosmescu; secretar de redacție este Steriu G. Ciumetti; consilieri de redacție - C. N. Adam, Elie Ghicu, N.G. Petrescu, F. Apostolescu, V. Constantinescu, Elenă Pocletaru, Ioan Vuloagă. L. urmărește înfățișarea tabloului cultural al comunității aromane din Turcia. Se publică literatura originală - proza de N. Batzaria, N.T. Belimace, I. Foți, Ioan Vuloagă, poezie de Marcu Beza, Elenă Pocletaru, P. Baravache, Ț. Constantin, Dumitru Cosmulei -, material
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287906_a_289235]
-
Elie Ghicu, N.G. Petrescu, F. Apostolescu, V. Constantinescu, Elenă Pocletaru, Ioan Vuloagă. L. urmărește înfățișarea tabloului cultural al comunității aromane din Turcia. Se publică literatura originală - proza de N. Batzaria, N.T. Belimace, I. Foți, Ioan Vuloagă, poezie de Marcu Beza, Elenă Pocletaru, P. Baravache, Ț. Constantin, Dumitru Cosmulei -, material folcloric și studii dialectale (Theodor Capidan, Conservatorismul dialectului nostru față de acela al limbii grecești). Alți colaboratori: S. Beberi, G. Zuca, E. Porfirescu, George Murnu, Zicu Araia. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287906_a_289235]
-
Valori, 1935) s-ar cuveni în continuare meditat: "Caragiale a lăsat intelectualilor și oamenilor noștri de spirit o normă de viață, un criteriu de valorificare, o "weltanschauung". Învățătura pe care ne-a transmis-o decalogul său, prin excelență latin și elen, adică meridional, e atitudinea zeflemistă în viață. Zeflemea contra cui? Contra seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția talentului, adică disprețul pentru firile profunde, bogate, dar greoaie ori stîngace [...] ...românul și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
FONDANÈCHE, Université Paris 7; JEAN-MARIE KLINKENBERG, Université de Liège 7; JEAN-PIERRE LONGRE, Université Lyon 3; JACQUES MOESCHLER, Université de Genève; ELENĂ PRUS, Université Libre Internaționale de Moldavie, Chișinău; GUILLAUME ROBERT, Centre Culturel Français de Iași; ALAIN VUILLEMIN, Université d'Artois. Elenă Prus este Director al Institutului de Cercetări filologice și interculturale din cadrul Universității Libere Internațională din Moldova (Chișinău), profesor universitar, doctor în filologie. Începînd cu anii '80, desfășoară o intensă activitate publicistica, interesul său depășind spațiul strict literar, acoperind arii diverse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 Țel./Fax: 0232/230197; Țel. Difuzare: 0232/233731 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PRUS, ELENĂ Pariziana romanesca : mit și modernitate / Elenă Prus. Iași : Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-421-X ; ISBN (13) 978-973-611-421-2 821.133.1.09:396(44 Paris) Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
17, cod 700198, C.P. 161 Țel./Fax: 0232/230197; Țel. Difuzare: 0232/233731 euroedit@hotmail.com; editura ie@yahoo.com; office@euroinst.ro http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PRUS, ELENĂ Pariziana romanesca : mit și modernitate / Elenă Prus. Iași : Institutul European, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-611-421-X ; ISBN (13) 978-973-611-421-2 821.133.1.09:396(44 Paris) Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
133.1.09:396(44 Paris) Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed în ROMÂNIA Pariziana romanesca: mit și modernitate ELENĂ PRUS INSTITUTUL EUROPEAN 2006 Volumul este recomandat studenților din Republică Moldova de către Senatul Universității Libere Internaționale din Moldova. CUPRINS Introducere 7 Capitolul I Personaje emblematice ale modernității: Pariziana 13 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual 19 1
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
P.U.F., Paris, 1976 POPESCU, Marian, Drumul spre Itaca. De la text la imagine scenica, Meridiane, București, 1990 PREISS, Axel, XIXe siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1990 PREISS, Axel, XIXe siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe de la naissance du héros, Payot, Paris, 1983 REIZOV, B.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Constantin • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel N. Cernica • Elemente estetice în senologie, Mihai Pricop • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Educația sexuală o provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Parteneriate școală familie comunitate, Mircea Agabrian • Dimensiunile educației contemporane, Elenă Dimitriu-Tiron • Noile sociologii. Construcții ale realității sociale, Corcuff Philippe • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Romancieri interbelici, Livia Iacob • Manipularea cuvîntului,Philippe Breton • Introducere în interpretare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Mihai Pricop • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Educația sexuală o provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Parteneriate școală familie comunitate, Mircea Agabrian • Dimensiunile educației contemporane, Elenă Dimitriu-Tiron • Noile sociologii. Construcții ale realității sociale, Corcuff Philippe • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Romancieri interbelici, Livia Iacob • Manipularea cuvîntului,Philippe Breton • Introducere în interpretare. Modalitate consecutivă, Cătălina Iliescu • Vîrsta a treia, Daniela Gîrleanu-Șoitu • Hipertensiune intracraniana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la mieux partagée des femmes.(...) amoureuse de șa beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. 54 Mitul lui Carmen reunește mai multe atribute simbolice ale feminității imaginate în Occident, ea este în același timp Eva, Dalila, Judith, Elenă, Cleopatra, iar istoria să reunește componentele esențiale ale marilor mitologii ale pasiunii din literatura occidentală: Tristan și Isolda, Don Juan, Romeo și Julieta [v.C.-G.Durand]. Franța rămâne locul său mitic de origine: "un vieux philosophe de nos amis prétendait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară (clasa a II-a) Anul VIII Poezia Mitologia Citirea și analiza autorilor poetici ai romanilor Geografia Asiei, Africii, după aceea geografia matematică și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică de la Karlu până în zilele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
266-267, 336- 340, 387-391 (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coordonatori: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). • Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate și Politică. Evoluții instituționale
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
istoria formării intelectualilor și a elitelor românești. Să spunem totodată că, în afara celor deja menționați, în acest domeniu istoriografic s-au mai ilustrat Dumitru Cristian Amzăr, Dan Berindei, Pompiliu Eliade, Nicolae Iorga, Nicolae Isar, Stelian Mândruț, Leonidas Rados, Vasile Pârvan, Elenă Siupiur, Maria Stan etc. De asemenea, prin partea de reconstituire a unor reglementări privind diplomele obținute de studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar de sociologie istorică a unor
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
217-229, 266-267, 336-340, 387-391 / (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe - XXe siècles, sept. 2013, coord.: Cătălina Vătășescu, Elenă Koytcheva, Constantin Iordan, Blagovest Njagulov, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2014, pp. 143-175 / colecția Bibliotecă de Studii și Cercetări Sud-Est Europene, V). Vlad, Laurențiu, Studenți români ai Școlii Politehnice de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1875-1903/1904), în Universitate și Politică
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ziarele și instituțiile din țară, în special la ziarele de întreprindere, la schimb de publicații. În fotografie: (de la dreapta la stânga) Ion N. Oprea - la predarea conducerii ziarului lui Constantin Hușanu (tet‐a‐ tet)și în continuare colaboratorii Gh. Mocanu (foto) Elen a Budescu, secretară și Eliade Solomon, colaborator de bază (ianuarie 1 963). A apărut cu participarea unui colectiv redacțional, răspunderea având‐ o redactorul șef, care mai bine de doi ani a fost rectificatorul Codreanu Iordache, un bun p rofesionist. La
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apostolii s-ar fi orientat spre est în loc să meargă la Atena și la Roma. E foarte probabil că, în contact cu India și China, creștinismul ar fi împrumutat o formă culturală specifică. Confruntat cu Grecia, a fost impregnat de mentalitatea elenă și de tendința acesteia de a analiza totul în lumina unor întrebări pertinente. Astfel s-a impus nevoia de a împăca rațiunea cu credința, de a face crezul religios rezonabil. Gânditorii Evului Mediu inițiază sarcina monumentală de a exprima credința
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dubii că apară interesele țării, poate că nu ar fi rău să aflăm, totuși, cine sunt cei care, după încheierea misiunilor operative, au intrat în politică. Nu ? 4 noiembrie 2014 Numai în țara noastră, poreclită în derâdere "A Doua Republică Elenă", stăruie obiceiul, necivilizat și misogin, de a da vina pe curtezane pentru catastrofele guvernării. Pe rând, Elena Lupescu, Elena Ceaușescu și, pe cât îmi pot da seama acum, chiar și Elena "Cea Bună" au fost puse în situația discutabilă de a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
va face să zburde liberă în propria ei esență, justificănd - aș spune cu o consecință bună - esența comportamentului ca minciună, fraudă, înșelătorie, violență, manipulare.” În interpretarea lui Liiceanu prima povară era cea eticmetafizică legată de binele intrinsec pe care cetatea elenă era ținută să-l realizeze potrivit „Politicii” lui Aristotel. Pentru Aristotel „comunitatea formată din mai multe comune este statul complet, care realizează ... cea mai mare independență a tuturor și care se creează în vederea vieții, însă dăinuiește în vederea vieții căt mai
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]