14,500 matches
-
și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”". Lăcașul de cult a suferit mai multe lucrări de reparații în decursul timpului. O
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”". Lăcașul de cult a suferit mai multe lucrări de reparații în decursul timpului. O primă reparație s-a efectuat în anul 1864. Cu timpul, starea bisericii a
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
metri x 0.80 metri. Pictura altarului bisericii a fost realizată în anul 1808 de către Kiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn, iar bolțile sunt zugrăvite în culori simple. Biserica are în patrimoniul său patru evanghelii, trei icoane de valoare artistică, precum și două epitafuri mai vechi fără an și fără numele donatorului sau al pictorului.
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
el cu o boltă semicilindrică, în continuarea celor din pronaos și naos. Biserica de lemn din Rădășeni a fost pictată în 1875 în tehnica tempera, în stil popular, de călugării Iulian, Chelsie și Ioan. O inscripție cu litere chirilice de pe icoana Sf. Nicolae de pe catapeteasmă precizează că "„s-au zugrăvit sfântul altar în anul 1875 de robii lui Dumnezeu ieromonahii Iulian, Kelsie și Ioan, trei frați pentru iertarea păcatelor sale, dimpreună cu Ioan Irimescu, fiind ucenic pentru a lui mântuire”". Pomelnicul
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Mântuitorului). La intrarea în naos, pe peretele de sud, este pictat tabloul votiv în care apar voievodul Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână. Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână. Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
ciocoii și lingăii domnești. Blăstămați să fie până într-al nouăzeci și nouălea neam. Mâncați și beți dumneavoastră întru pomenirea acelora care s-au prăpădit pentru dreptatea noastră”. Iar sfântul Mercorie al lor e aidoma Mercur, zeul păgân, zugrăvit în icoană cu aripi la chivără și la încălțări”.
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
s-a construit pe Dealul Osoi din satul Horodnic de Sus (vechea vatră a satului) o biserică de lemn, care a fost târnosită în același an. Vechimea bisericii este atestată de o serie de inscripții aflate pe catapeteasmă. Astfel, sub icoana împărătească se află inscripția "„IIS-HS, 1790”", iar la partea superioară a ușii diaconești este înscris anul "„1791”". Pe scheletul de lemn al catapetesmei sunt înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”"), precum și cei care
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
înscriși și autorii picturilor ("„Am zugrăvit de Toader Zugravu și Maria această Catapeteasmă”"), precum și cei care au contribuit la procurarea lor. Devenită neîncăpătoare, biserica a fost extinsă prin adăugarea unui pronaos, după cum atestă o inscripție aflată pe o friză de icoane aflate pe peretele despărțitor: "„s-au mărit Dumitru Sosnovici paroh, 1825”". Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac deschis. Dimpotrivă, alți autori (printre care
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Spânu, autorii monografiei "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”", publicată în 1985) afirmă că în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă se află inscripția următoare: "„S-au adus biserica în anul 1853; am tîrnosit biserica anul 1858”". În noul lăcaș de cult au fost montate catapeteasma și icoanele din biserica veche. Târnosirea noii biserici a avut loc în
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă se află inscripția următoare: "„S-au adus biserica în anul 1853; am tîrnosit biserica anul 1858”". În noul lăcaș de cult au fost montate catapeteasma și icoanele din biserica veche. Târnosirea noii biserici a avut loc în 1858. Biserica anterioară ar fi fost donată sau vândută locuitorilor satului Sadău, unde a funcționat până în 1878, când a fost desfăcută. Locul altarului a fost marcat printr-o cruce de
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
cu rozete și cu moriști. Ușa este formată din două scânduri, pe cea din dreapta continuând inscripția de la partea superioară a ancadramentului. Lăcașul de cult prezintă urme de pictură doar pe bolta naosului, o zugrăveală în albastru decorată cu stele. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă au fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția aflată pe icoana împărătească Maica Domnului: "„1782 Vasilii Gradul au zugrăvit aciastă catapeteasmă”". Același zugrav a lucrat și un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
superioară a ancadramentului. Lăcașul de cult prezintă urme de pictură doar pe bolta naosului, o zugrăveală în albastru decorată cu stele. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă au fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția aflată pe icoana împărătească Maica Domnului: "„1782 Vasilii Gradul au zugrăvit aciastă catapeteasmă”". Același zugrav a lucrat și un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult dispune de 13 icoane pe lemn (reprezentându-i pe Mântuitor și pe cei 12 apostoli și provenind de la
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția aflată pe icoana împărătească Maica Domnului: "„1782 Vasilii Gradul au zugrăvit aciastă catapeteasmă”". Același zugrav a lucrat și un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult dispune de 13 icoane pe lemn (reprezentându-i pe Mântuitor și pe cei 12 apostoli și provenind de la o catapeteasmă) aflate pe peretele pronaosului și datând din secolul al XVIII-lea. Alte 10 icoane praznicare aflate pe peretele naosului, datează din secolul al XVIII
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult dispune de 13 icoane pe lemn (reprezentându-i pe Mântuitor și pe cei 12 apostoli și provenind de la o catapeteasmă) aflate pe peretele pronaosului și datând din secolul al XVIII-lea. Alte 10 icoane praznicare aflate pe peretele naosului, datează din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea. Printre alte podoabe de preț sunt de menționat o cruce de mână sculptată în lemn în 1837 și îmbrăcată în argint, donată de parohul Nicolai
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei, în stil bizantin, de către un pictor anonim. Lăcașul de cult nu deține obiecte de valoare artistică și istorică, biserica nefiind restaurată
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei, în stil bizantin, de către un pictor anonim. Lăcașul de cult nu deține obiecte de valoare artistică și istorică, biserica nefiind restaurată niciodată.
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
există atestări documentare precise care să confirme această dată. Biserica avea inițial dimensiuni mult mai mici, fiind formată dintr-un pronaos („tinda muierilor”), naos și altar. Delimitarea dintre pronaos și naos se făcea doar printr-un perete fals, acoperit cu icoane. Conform tradiției locale, biserica a fost donată în anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică nouă în 1881) și strămutată în Călinești-Enache, unde a fost reclădită pe un teren dăruit de Nicolae Cârstea. Cu această
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
câțiva metri de o altă biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În apropiere de biserică, a fost construit în anul 1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală datează din anul 1810, după cum atestă o inscripție aflată pe icoana împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
altarului se află o boltă semicilindrică. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma originală datează din anul 1811, fiind restaurată de specialiștii din cadrul Laboratorului zonal de restaurare cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Icoanele catapestesmei sunt de factură populară și se remarcă prin simplitatea execuției și naivitatea compoziției. Biserica are în patrimoniul său un pomelnic pe lemn, în formă de icoană, în care sunt menționați ctitorii lăcașului de cult. Acesta a fost descifrat de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Icoanele catapestesmei sunt de factură populară și se remarcă prin simplitatea execuției și naivitatea compoziției. Biserica are în patrimoniul său un pomelnic pe lemn, în formă de icoană, în care sunt menționați ctitorii lăcașului de cult. Acesta a fost descifrat de folcloristul Simeon Florea Marian: ""Pomelnicul ctitorilor care s-au ostenit și au făcut biserica ce din giosu la Vama, unde se prăznuiește hramul Înălțarea lui Hristos, s-
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este împodobită cu elemente florale sculptate. Biserica a fost pictată în întregime în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei lui Petru Rareș, după cronologia stabilită de Sorin Ulea. Într-un articol din 1996, cercetătorul Dumitru Năstase a reanalizat o serie
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum Vuc, Boru, Putnic, Trifu, Mustață. Din cele trei clopote funcționează două. Sistemul constructiv folosit pentru edificarea bisericii
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
lemnul. Sistemul „în căței” a fost adoptat în Banat probabil pe la începutul secolului al XVIII-lea atunci când lemnul de construcție a devenit din ce în ce mai rar și mai scump. În bisericile de lemn din Banatul montan se păstrează un număr considerabil de icoane pictate pe sticlă; suportul picturii - sticla - era furnizat de către cele două manufacturi de prelucrare a sticlei ("glăjării") de la Tomești (așezare situată pe valea Begheiului, jud. Timiș) și cea de la Calina (jud. Caraș - Severin), care funcționau la începutul secolului al XVIII
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]