15,241 matches
-
literatura ajunsă la conștiința de sine, așa cum o voia criticul francez, trebuia nu să răspundă societății, ci să ceară cititorilor un răspuns pe care, formulîndu-l, aceștia ar fi putut recunoaște noutatea Întrebării/chestiunii cu care fuseseră confruntați. Barthes n-a insistat suficient asupra dimensiunii etice a scriiturii albe - sesizare care, dacă ar fi fost făcută, i-ar fi contrazis poate concluzia pesimistă -, nu din cauza lipsei de perspicacitate, ci din pricina ponderii marxiste (și poate freudiene) a ideologiei care-i informa gîndirea În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a cădea În sine, ci pentru a proiecta totul În exterior: după ce primește un telefon de la iubita lui, Marie, naratorul, abia desprins din brațele lui Li Qi, se simte brusc vinovat și aruncat În afara seducției exercitată de aceasta. Dar nu insistă În confesiune, ci, pentru a semnala evaporarea vrăjii erotice, descrie lichidul sleit al unei beri pe care, În urmă cu cîteva minute, Înainte să sune telefonul, o sorbea cu nesaț alături de frumoasa chinezoaică. Momentul de evadare din fugă - atunci cînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cronici ale unor vieți care au fost. Critica vorbește de o suită romanescă: În Les champs d’honneur atenția se focalizează asupra figurii bunicului, În Des hommes illustres se desenează portretul tatălui, În Le Monde à peu près (1996) se insistă asupra morții tatălui. Penultimele două romane, Pour vos cadeaux (1998) și Sur la scène comme au ciel (1999) se concentrază asupra figurii mamei. Toate aceste cărți vorbesc Însă despre sfârșit și confirmă acutul simț al timpului care se degajă din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modernitatea, păcătoasă din atîtea motive și de păcate adevărate, Începe cu secolul XVIII, cu Luminile, cu Aufklärung. De-atunci, oamenii Își pierd memoria, Își pierd mințile, Își pierd, spun eu facînd aluzie la cineva, măsura. Dar nu pe pierderea măsurii insistă scriitorul francez. Pentru că nemăsura poate deveni la un moment dat o pildă - cu condiția ca, pentru a se putea constitui ca atare, să se origineze Într-o decizie individuală de natură, mai degrabă decît umorală sau strategică, estetică. Așa, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o coadă imensă, lumea se înghesuie la chilipir, până când cântarul obosește și cere bani. Imediat locul din jur se golește. Schița care povestește întâmplarea trebuie analizată de o studentă, excepțional pregătită, care nu reușește să-i răspundă profesorului de ce se insistă atâta în text pe cuvântul „obișnuită”. De milă, profesorul îi dă nota 10, observând în gând cât e de neînzestrată feminin. Decorul e prezentat în stilul ironistului cinic Teodor Mazilu: „Generos cât un continent, trotuarul dinspre complex servea drept refugiu
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1985-1988), a continuat la Facultatea de Filologie a Universității din Tbilisi (1988-1991) și la Facultatea de Filologie a Universității din Brașov. Este autorul volumelor de poezie E închis, vă rugăm nu insistați (1994) și Falsul Dimitrie (1994; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Asociației Scriitorilor din Moldova și al Asociației Scriitorilor din Brașov), unde postmodernismul poate fi întâlnit într-o formulă remanentă, stângace. În a doua carte, C. proiectează o „Dimitriadă” antidemiurgică
CRUDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286542_a_287871]
-
acestor instituții sunt considerate veritabile corpusuri deschise, ce merită a fi sistematizate și informatizate, întrucât reprezintă trepte importante în evoluția disciplinelor etnologice. C. pune în valoare și contribuțiile lui Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
pe care le evocă, un sociolog poate reconstitui întregul. Ideea dominantă este aceeași pe care o găsim în întreaga operă a profesorului: cunoaștere mai întâi, apoi neapărat acțiune. El se delimitează hotărât de toate curentele bazate pe idei utopice și insistă pe ceea ce avea să fie și titlul unei viitoare cărți semnate de el (scrisă în colaborare cu cei mai apropiați colaboratori), și anume realitatea socială. Trebuie reținută și insistența cu care prezintă ideea serviciului social, al obligației fiecărui intelectual de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
important, Școala se făcuse deja cunoscută peste hotare, străinii veneau aici să participe la cercetările de teren și să învețe, iar Gusti și colaboratorii lui aveau să scoată revista Sociologie românească și plănuiau organizarea serviciului social. În același timp, profesorul insistă pe înmulțirea și dezvoltarea institutelor sociale, a căror misiune era să permită cunoașterea întregii țări, într-o vreme în care metoda statistică reprezentativă nu era încă folosită nicăieri; Gallup avea să o pună la punct puțin timp după aceea. Cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu de mult într-un număr al revistei Institutului (nr. II, anul curent), am emis pentru prima dată părerea că serviciul social ar trebui să fie obligatoriu pentru toți intelectualii noștri, pentru toți cei ce trăiesc de pe urma statului. Vreau să insist din nou asupra acestui lucru. Acțiunea noastră de luminare a satelor și de cercetare nu este un capriciu, cum s-a afirmat de mulți. Este o necesitate absolută. Noi înțelegem că viața în satele noastre trebuiește astfel organizată încât satul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de Maria Todorova acestei noțiuni (Todorova, 1997), a realității românești din perspectiva Occidentului. În acest context, principala preocupare a antropogeografiei românești va fi demonstrarea situării central-europene a noului stat românesc. Vor fi însă și voci, unele chiar importante, care vor insista asupra unei „europenități răsăritene” sau chiar asupra unei fundamentale și ireductibile specificități a spațiului (este cazul influentelor analize ale lui Simion Mehedinți, dar și ale lui Vintilă Mihăilescu), conceput ca un fel de sinteză, de confinium și de pacificare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
experimente în legătură cu diversele tipuri de comunicare nonverbală. Majoritatea lucrărilor de popularizare a științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea comportamentelor nonverbale. Cartea are un stil didactic și în același timp cultural. Sunt definite și prezentate conceptele principale în analiza comportamentelor nonverbale. Astfel, în capitolul de început Septimiu, Chelcea prezintă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bine să se indice asupra punctului de start în analiza problemei propuse, ceea ce și face de fapt autorul, printre altele menționând: „Astfel, la 27 august, 1991, pe harta lumii a apărut o nouă țară suverană și independentă - Republica Moldova”. Dacă am insista asupra detaliilor, nesemnificative de altfel, atunci observăm că „apare o țară suverană și independentă” și „se declară o țară suverană și independentă”, cel puțin în cazul Republicii Moldova; sunt lucruri destul de diferite, intenția mea însă era alta... Tudor Danii propune un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și chiar te ajută să găsești explicații adecvate pentru mai multe fenomene sociale care au loc. Materialul expus îți permite organizarea mentală a informațiilor într-un tablou bine închegat care ar schița cu fidelitate realitatea din spațiul de peste Prut. Se insistă asupra prezentării unor date valide și apropiate de realitatea curentă, iar în lipsa acestora ni se oferă posibilitatea de a confrunta informații din cât mai multe surse posibile, chiar dacă uneori contradictorii sau neoficiale. În lipsa altora, acestea au menirea de a ne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Kant. În Critica rațiunii pure, Kant prezintă omul ca pe una dintre „ființele raționale finite posibile”, desigur corporală, pentru a exclude îngerii. E, de fapt, singura ființă de acest gen la care avem acces pentru a o analiza, dar Kant insistă în mod repetat asupra posibilității multiplicității lumilor și a ființelor raționale posibile. Conceptele prin care el caracterizează omul - în afară de „intelect” și „rațiune” - sunt cele de „eu” și „conștiință”. Ideile de bază ale lui Kant sunt: autonomia omului, ca individ, eu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi motivată de o nevoie de satisfacție și atingere a unei stări de echilibru, fapt ce apropie sistemul său de concepția lui Freud. Ideea de personalitate pe care o vehiculează e însă abstractă, astfel încât sociologii de generație mai nouă au insistat asupra necesității de „personalizare” a sociologiei, chiar de inserție explicită a acțiunii sociale într-o persoană corporală reală. Personalismul a pătruns și în economie, în contextul dezbaterilor liberale privitoare la libera inițiativă. La acest nivel, sensurile juridice se întâlnesc cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aceea, e curios cum Allport, care, în plus, nu susținea o psihoterapie clar structurată, capabilă să permită cercetări empirice, s-a bucurat totuși de respect constant în America. În comentariul și analiza persoanei, Allport invocă factorii genetici și cei dobândiți, insistând că la naștere și, în general, la vârstele mici nu se poate vorbi de personalitate, aceasta formându-se prin dezvoltarea corporală, a inteligenței, temperamentului și mai apoi, prin dezvoltarea unor trăsături comune și a unor dispoziții personale. Acestea din urmă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și psihologia trăsăturilor de personalitate nu abordează foarte serios motivația actelor circumstanțiale ale persoanei. Bandura consideră persoana din perspectiva sa de agent pro-activ, care se autoorganizează, fiind autoreflexiv și autoregulativ (Bandura, 1999Ă. El folosește frecvent termenul self. În schimb, nu insistă asupra unor concepte precum „temperament”, „eu”, „subiect”, „caracter”. Expresia sa favorită este cea de agency, foarte utilizată în sociologie. Bandura consideră că mare parte din motivațiile și modalitățile noastre de acțiune sunt învățate și modelate social. Oamenii au însă capacitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și pe identitatea socială a persoanei, și pe felul în care ea este reflectată de persoanele semnificative de relație. Este astfel implicată psihologia relațiilor interpersonale, cea a constructelor psihologice și a etichetării (Kellyă și cea a psihosociologiei, în schimb se insistă puțin asupra relațiilor interpersonale strânse, apropiate, care implică întrepătrunderea afectivă și reprezentarea altora în sine. Tipologia relațiilor interpersonale stabile nu e nici ea analizată. În ansamblu, Bandura consideră că personalitatea nu poate fi concepută în afara lumii umane complexe în care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aă dacă acestea există și cât sunt de intense; bă de ce tip sunt sau ce caracteristici de stil expresiv configurează. Diagnosticul unei TP nu e o problemă simplă, ci presupune o înțelegere de ansamblu a personalității, motiv pentru care și insistăm asupra caracterizării sale generale, dincolo de aspectele tipologice. Semnificațiile speciale ale Axei II Axa II din DSM III și DSM IV surprinde și semnifică de fapt problematica terenului. Terenul în medicină este un element deosebit de important al etiopatogeniei și prognosticului. Medicina
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de fapt problematica terenului. Terenul în medicină este un element deosebit de important al etiopatogeniei și prognosticului. Medicina hipocratică l-a comentat din perspectiva celor patru umori, într-un sens unitar pentru medicina trupului și sufletului. În secolul XX s-a insistat asupra terenului marcat sau predispus genetic, al celui slăbit din cauza malnutriției și epuizării, asupra deficitului imunologic, a terenului sensibilizat alergic. În psihiatrie, după doctrina degenerescenței din secolul al XIX-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
concomitent cu descrierea tipurilor categoriale. Ideea este subliniată de Cloninger, dar mai ales de Livesley (2000Ă. Chiar când se acceptă un continuum între tulburările de personalitate și normalitate, așa cum fac adepții psihologiei trăsăturilor - în special al FFT - autori de prestigiu insistă asupra necesității unei diferențieri generice a tulburărilor de personalitate (Widiger, 2003Ă. Problema e că o astfel de circumscriere nu se poate face doar în termeni medicali, invocând simptomele psihiatriei, ci în termeni personologici, de fapt ai psihologiei persoanei, limbaj care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu sunt întrerupte nicicând din cauza tulburărilor de personalitate. Nu e vorba de o tulburare care să izoleze persoana de comunitate pentru un timp delimitat, cum se exprimă Widiger (2003Ă. În manualul său de evaluare a tulburărilor de personalitate, Tyrer (2000Ă insistă să se urmărească desfășurarea vieții curente a acestora, incluzând perioadele de relaxare, odihnă, vacanțe, hobbyurile, viața familială și cea alături de vecini, cunoștințe, prieteni, în cadrul programelor oficiale de muncă și de afirmare socială. Pot fi semnificative modalitățile în care individul relaționează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai mult sau mai puțin accentuate la un caz dat. Se stabilește astfel un continuum cu normalitatea, tulburarea de personalitate plasându-se la una dintre extreme. Această abordare nu anulează necesitatea unei caracterizări generale a tulburărilor de personalitate. Livesley (2001Ă insistă asupra acestei probleme cel mai mult; ideile sale privitoare la caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate au fost deja invocate în acest capitol. Autorul consideră că, astfel, s-ar putea aplica un diagnostic psihiatric de tulburare de personalitate similar cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate, se cere ca acesta să fie făcut de către o persoană instruită în acest sens, cu experiență, care să obțină concomitent informații de la pacient și de la o persoană care-l cunoaște bine de cel puțin cinci ani pe acesta. Întrebările insistă asupra modalității de inserție socială, a funcționării în familie, în raportarea la cunoștințe și prieteni, asupra modului de a aborda rolurile sociale și societatea în general. Se cere clarificarea funcționării în viața de zi cu zi, chiar în perioadele de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]