15,922 matches
-
poet de altfel curios, În chip platonic, după formele vieții și după realizările omenești, mă Întreba odată, În mașină cu mine: „Cum merge și de ce merge auto mobilul, Beldie?“ Am Încercat să-i explic, destul de schematic și pe Înțelesul unui intelectual destupat la minte, dar n-a pri ceput nimic! La fel și filozoful Rădulescu-Motru. În ce mă privește pe mine chiar, cu toate prezențele mele dese și Îndelungate prin diferite ateliere, amestecat cu lucrătorii și curios după mașini de tot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Propuneam zadarnic, Într-o vreme, să nu se Îngăduie copiilor noștri trecerea prin liceu fără cunoașterea automobilului, a mașinii de scris și a instalațiilor electrice uzuale, lumină, radio, mașina de călcat. „Boieria“, să-i zicem așa, adică inaptitudinea noastră, a intelectualilor, pentru asemenea Îndeletniciri, ne declasează În multe privințe. M-am simțit totdeauna umilit că nu pot face uz, cum trebuie - la fel ca un gândac, stângaci și Încurcat În mișcări de organele sale imperfecte - de aceste esențiale și supe rioare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Filozofice și secretarul Noii Reviste Române... Se aprindea, striga, se supăra și citea lungi manifeste, adevărate progra me de regenerare morală, cu o voce groasă, răsunătoare, preci pitată, cu expresii crude și tari ca ciocanul, Încât mulți dintre noi, palizi intelectuali rafinați, eram convinși de spusele sale mai mult din cauza impetuozității verbului decât a justeții propunerilor sale.“ La aceeași dată, Cora Irineu publica articolul Înviere. Note de redacție, În care omagiază cele două cărți: „Beldie, Încercarea-ți antiintelectualistă e ploaia care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai lui Costică Beldie, s au numărat: Dan Barbilian (Ion Barbu), Emanoil Bucuța, Tudor Vianu, Octav Onicescu, Felix Aderca, Emil Isac, Perpessicius (Dimitrie S. Panai tescu), Cora Irineu, Dumitru Ioanițescu, Nae C. Ionescu, Ramiro Ortiz, Ion Răducanu ș.a. Grupul de intelectuali grupați În jurul Ideii Euro pene a fost cunoscut și apreciat În epocă, după cum ușor se poate deduce din lectura listei de colaboratori. Aceștia se Împrieteniseră și inițiau acțiuni de răsunet. Sediul revistei se afla În strada Paris nr. 1, acolo
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
managerul Conferințelor Ideii Europene. Primirea nefavorabilă de la Brăila s-a datorat, probabil, socialiștilor. Eu nu am fost cu ei acolo. La Craiova i-am Însoțit. Conferința s-a ținut Într-o sală de la liceul Frații Buzești, În care erau mulți intelectuali din oraș, În special elevi și doamne. Conferința a fost deschisă de C. Rădulescu-Motru și de Ramiro Ortiz. Beldie i-a ascuns manu scrisul conferinței lui Ortiz. Era fiert. Ortiz a fost un timid; nu vorbea liber În public niciodată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai mult decât este iubit. Or, a fi iubit seamănă foarte mult cu a fi onorat, lucru spre care aspiră mulțimea. Mulțime flatată În intervenția anterioară lungii predici, care a aflat, astfel, de la episcop că vine la o biserică a intelectualilor. 25 iunie 2012 Nu Întotdeauna sculatul de dimineață e cel mai bun! Trezit la 4,47, am reușit până la 10 să finalizez profilul doamnei Tatiana Moșteanu. Am pornit apoi spre Oficiul de Pensii, care m-a convocat să mă anunțe
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pădure, la tăiat lemne și în bălțile din apropiere, la cules stuf. S-au format brigăzi cu plan de muncă și tata a fost numit șef de brigadă: era disciplinat, bun organizator, cu putere de muncă - însușiri surprinzătoare la un intelectual rafinat, dar nu și pentru cine-l cunoștea pe tata, un om înzestrat cu calități dintre cele mai diferite, chiar și acelea proprii unui atlet. Ca șef de brigadă sau de echipă (mă încurc în termenii ăștia stupizi...), tata avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
teoretizeze“, să-și pună întrebări și să caute răspunsuri, el, care era o fire primară, neșlefuită, el, care, pe deasupra, era și mândru de condiția sa rudimentară, el, care nu dădea doi bani pe cărți, el, care se pișa pe șmecheriile intelectualilor, pe aceste inutile complicații de rahat. Tot această aplecare asupra destinului georgianului l-a întărit pe Cameniță, i-a dat un curaj nemaipomenit și l-a pus pe cale, cum zicea chiar el: înlăuntrul puterii, acolo era locul său, de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tovarășul Cameniță vă roagă să dați câteva referințe despre unele persoane, cum v-ați înțeles... Vlad, tânărul universitar, a luat foaia de hârtie și stiloul fără să clipească și a umplut o pagină cu scrisul său impecabil, pregnant, caligrafic, de intelectual adevărat. Era convins că trebuie să scrie ce i se cere, nu mai voia să ajungă în beciurile Securității, nu mai era capabil să suporte a doua oară arestarea, brutalitățile fizice inimaginabile și era conștient că acesta e prețul, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și când ne-o fi mai rău, ca acum să ne fie!“, zice ridicând paharul sculptorul de dinți și măsele. „Câtă dreptate poți să ai - spune chirurgul ridicând paharul -, hai să trăim!“ Torționarii morți tineri În anii de după război, unii intelectuali și-au oferit necondiționat serviciile rușilor. N-au spus: „O s-o omor și pe mama, dacă mă puneți șef!“, dar era clar c-ar fi făcut-o. Mulți se nasc cu suflet de slugă și destui cu vocație de trădători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Don Quijote de Obor magazinele, făcându-mă simpatic măcelarilor, vânzătoarelor rumene și obraznice de la raioanele de mezeluri, șefiilor de „Alimentare“, care le dădeau pachete pe ușa din spate milițienilor, și unor responsabili de restaurante, generoși, în felul lor, cu amărâții de intelectuali: „Ia, bre, de-aici, de-o supă, dar ascunde-o, să nu ne vadă dracului careva că-ți dau!“ Dacă voi ajunge vreodată în situația de a compara modul în care m-am simțit eu învingător când mă întorceam acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
aceasta e definiția politicianului: există cât timp dă din coate și vorbește, câtă vreme nu poți să-l eviți, atât cât reușește să ți se bage în suflet, să tropăie cu funcția lui publică în cotidianul tău privat. Un mare intelectual acordă trei interviuri scurte într-o viață și jumătate, iar vorbele pe care le rostește ajung înțelepciuni de patrimoniu. Deputatul turuie mai multe mandate și nu naște nici o frază pentru istorie. Oamenii ăștia, politicienii, par indispensabili scenei sociale, dar când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
1647 datează biblioteca Episcopiei Catolice din Bacău. Tot în secolul al XVII-lea, biblioteca de la Colegiul Reformat din Aiud numără 65 000 de volume (cea mai mare colecție științifică a reformaților maghiari). Emanciparea gândirii laice și formarea elitelor intelectuale („republica intelectualilor”) consemnează și la noi, cu întârziere, preocupări serioase pentru construirea unui univers livresc de tip enciclopedic. Prin intermediul „complexului bibliologic”, elitele din lumea românească, fascinate de modelul lui Homo Novus, sunt preocupate de comunicarea continuă cu lumea, de cunoașterea reciprocă, de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
analizează procesul dezvoltării omenirii, ajunge la concluzia ca națiunea și naționalitatea sunt factori esențiali ai progresului social-cultural. Receptiv la teoriile științifice moderne privind formarea națiunilor și fiind un exponent fidel al idealurilor generației de la 1848, Alexandru Hurmuzaki este primul dintre intelectualii români care va semnala și va aplica la realitățile existente ale societății românești din Bucovina “una din ideile dominatoare ale timpului său”; este vorba de noua orientare în știință care s-a încetățenit ulterior și ca un component al filozofiei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
ca idee, ca principiu mai nouă” și că tot naționalitatea “a încetat de a fi o simplă realitate și a devenit idee, care mișcă lumea”. Făcând aluzie la acei care erau împotriva principiului naționalității, Alexandru Hurmuzaki se situa printre primii intelectuali care susțineau și promovau această idee. El aplică tezele lui Lazarus și Steinthal, referindu-se direct la societatea bucovineană, în același timp făcând aluzie și la condițiile dezvoltării culturii în România. De asemenea, cărturarul bucovinean înțelegea foarte bine că în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea obiectivele mișcării naționale a românilor nu puteau fi prezentate în toată complexitatea lor, pentru a nu atrage ostilitatea autorităților imperiale. Alexandru Hurmuzaki s-a dovedit a fi primul dintre intelectualii bucovineni care a încercat să găsească o cale de a ieși din impas. Intuind problemele pe care românii bucovineni trebuiau să le rezolve în primul rând, el propune tehnici concrete și metode veritabile de afirmare națională. În această privință și-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
fraților Hurmuzaki era: cultura trebuie să anticipeze pasul politic al societății românești. Referindu-se la lipsa în învățământul public din Bucovina, Alexandru Hurmuzaki apare nu numai în rolul de propagator al ideii psihologiei popoarelor ci totodată ca unul dintre primii intelectuali care accentuează importanța studierii limbii și istoriei naționale în școlile din Bucovina în deceniul al șaptelea, Hurmuzaki ajunge la concluzia că “istoria țării, istoria națională“ nu este cunoscută și din ce în ce mai insistent este eliminată din școli, chiar și din acelea “care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a fost cooptat și fratele său Alexandru, care după 7 octombrie rămâne singur ca redactor-șef până la încetarea apariției. Programul revistei era indicat de nevoile politice ale Bucovinei din acele timpuri, gazeta fiind înființată pentru a sprijini acțiunea începută de intelectualii români pentru dobândirea autonomiei Bucovinei. În primul număr al revistei, Gheorghe Hurmuzaki ne comunică programul acesteia. El afirmă că a sosit „timpul adevărat minunat” care „printr-o lovire magică au sfărâmat toate lanțurile spiritului”. Popoarele Austriei s-au eliberat de sub
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Victor, Precop Vasile ș.a. Că intelectual care se respectă, a iubit și el șahul antrenandu-se cu unii colegi în partide palpitante care durau uneori până după miezul nopții. În perioadă grea a colectivizării, când unii fii de preoți, de intelectuali rurali sau de țărani mai înstăriți, erau amenințați cu exmatricularea de către organele de partid, el și-a pus în joc, de multe ori, întregul prestigiu și autoritatea să, pentru ca elevii în cauză să-și poată continua studiile (ex.Grigore Nicolae
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93284]
-
la care a activat, prin seriozitate și profesionalism, s-a impus că o personalitate puternică, neimplicata politic, cu mare influență asupra elevilor și a colegilor de muncă. A dobândit un prestigiu deosebit în urmă prestațiilor sale la catedră. Era tipul intelectualului studios, tăcut și introvertit, cititor pasionat. Nivelul de cultură la care ajunsese era unul deosebit de ridicat, rar întâlnit la contemporanii noștri. A predat, în decursul timpului: limba română, germană și franceză, dar se știe că mai vorbea și alte limbi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
distincte: de Electrotehnică și de Mecanică. De asemenea, se schimbă și denumirea instituției, care devine Institutul Politehnic „Gh. Asachi”, denumire care va dăinui 45 de ani, până în anul 1993. Cezar Parteni-Antoni S-a născut la Iași dintr-o familie de intelectuali, la 23 iunie 1900. A urmat studiile primare și secundare la Iași. A fost student la facultății de Științe, secția Electricitate a Universității din Iași, devenind, în anul 1922, inginer electrician. La fel ca iluștrii săi predecesori, dar și din cauza
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
de mii. Comuniștii lui Gheorghiu-Dej se angajaseră - când Armata Roșie s-a retras în 1958, după 14 ani de prezență nejustificată în România - să ridice țara „pe culmile înalte ale comunismului victorios”. Înfrânți de rezistența țăranilor, a preoților și a intelectualilor care mai rămăseseră în libertate, oamenii „fără neam și Dumnezeu” (cum îi definise generalul Nicolae Rădescu) au pus în practică singurul lucru la care se pricepeau: teroarea. Deși mai puțin numeroși decât membrii altor confesiuni din România, franciscanii au dat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Școlile au fost maghiarizate. N-am mai avut cui face catehism, căci copiii au fost declarați de limbă maghiară. Numai în biserici se mai auzea limba română. Primul ministru Telek declarase: „20 de ani nu va fi dreptate pentru români”. Intelectualii și preoții au fost expediați în „bou vagon” în România. Eu, fiind cunoscut de ei ca având origine italiană am fost tolerat. În cei patru ani de ocupație maghiară și mai cu seamă în timpul luptelor ce s-au dat pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
taxelor mari cerute de școlile statale. Acest gimnaziu a fost construit alături de vechea clădire a Seminarului Franciscan și a început să funcționeze odată cu începutul anului școlar din toamna lui 1938. Astfel părintele Francisc Dămoc este și părintele primei generații de intelectuali catolici din Moldova. Dar a trebuit să fie și el cernut prin sita prigonirilor comuniste, fiind arestat în anul 1961 și ținut timp de doi ani la Canal fără judecată. La acel timp părintele Dămoc era și Superiorul Provincial al
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
având patru săli de clasă pentru cursul liceal inferior, cantină și internat, luând ființă astfel Gimnaziul Franciscan, atestat și de stat. Această nouă instituție de învățământ a avut un rol covârșitor în pregătirea nu numai de clerici, dar și de intelectuali, fii ai țăranilor din Moldova (și nu numai), cu posibilități economice modeste. De aici s-au ridicat ingineri, profesori, medici etc. După clasa întâia sau a doua, elevii care doreau să devină preoți treceau la Seminar, iar până la terminarea clasei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]