14,435 matches
-
m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minerilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
Polskiej") și drapelul național cu stema Republicii Polone ("flaga państwowa z godłem Rzeczypospolitej Polskiej"). Ambele sunt definite în Articolul 6 după cum urmează: Raportul de aspect pentru ambele drapele este 5:8. Pentru al doilea drapel, proporția dintre scutul stemei și latura lăncii este de 2:5. Imagini ale ambelor variante de drapel sunt afișate în anexa 3 a Legii Stemei. Conform legii poloneze, tratarea simbolurilor naționale, inclusiv a drapelului, „cu reverență și respect” este „dreptul și obligația” fiecărui cetățean polonez și
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
laturile străzilor precum Regele Ferdinand, Eroilor, Iuliu Maniu, Napoca, Memorandumului și 21 Decembrie se întind clădiri impresionante în stil baroc, renascentist și gotic. În ultimii ani centrul a fost împodobit cu clădiri moderne precum sedii de bănci și instituții publice. Latura comercială este în continuă dezvoltare. Perioada comunistă a interzis dezvoltare rețelei comerciale, însă după 1989, bulevardele în special au fost umplute de magazine de îmbrăcăminte, încălțăminte, bijuterii, parfumuri, autovehicule ș.a. Descrierea centrului nu este completă fără zecile de baruri, cluburi
Centru, Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/297444_a_298773]
-
până la Gara de Nord din București, de unde a fost transportat pentru a fi îngropat la Sinaia, la 30 iunie 1922. Cavoul de marmură al lui Ionescu este plasat în curtea veche a mănăstirii Sinaia, lângă paraclis, într-un mic gang ce străpunge latura de nord pe sub clopotnița-turn, dând spre cimitirul mănăstirii. Pe pereții acestuia au fost inscripționate citate din discursurile sale, iar în vecinătatea acestuia a fost plantat un brad de către un grup de revoluționari. Situl funerar fusese donat de statul român Alexandrinei
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
orașul "Berna". Berchthold al V-lea a întemeiat orașul la sfârșitul secolului al XII-lea, având un plan clar: a așezat orașul pe o peninsulă a râului Aare, ca să fie protejată în mod natural din trei laturi, iar a patra latură era să fie protejată de un zid și un turn de apărare. Astfel, a început clădirea acolo unde râul face o buclă de 180°, în așa numitul "colț de jos", ("Nydegg"). Protecția ideală i-a permis să se dezvolte rapid
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est. Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
anterioară a primului vers din imn era: "Orașul meu cu umeri albi de piatră" Există două ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mică latura”) pronunțat "Chișienău", trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
strămoșii familiei Scriban (originari din Burdujeni). Biserica a fost restaurată capital între anii 1794-1796, prilej cu care s-a modificat planul inițial (prin adăugarea spre vest a unui spațiu cu rol de pronaos din bârne de brad și construirea pe latura sudică a noii încăperi a unui pridvor de piatră) și s-au înlocuit elementele de lemn, deteriorate. Cronica parohiei consideră anul 1794 ca an al ctitoririi, acesta fiind înscris în pomelnicul-triptic, împreună cu numele celor doi frați preoți (Ion și Gavril
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40x7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Zamostea este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1925 în satul Zamostea din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul din centrul satului, pe latura de est a drumului DJ 291A, și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Zamostea este una dintre cele mai vechi localități de pe teritoriul actualului
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de vest. Biserica are o turlă deasupra pronaosului.
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
era formată din sala de rugăciuni cu o absidă, având deasupra sa o cupolă de mari dimensiuni. Partea de vest este mai restrânsă decât partea de est. Pereții erau din cărămida tencuită. Fațada principală, unde se afla intrarea, era pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat chivotul, la est. Oamenii stăteau așezați în bănci la parter, în centrul sălii de rugăciuni, și erau cu fața spre Chivot, în timp ce femeile se aflau la
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
suprafață minimă pentru un volum dat. Pentru deducerea relației corecte dintre energia membranei, variația ariei și coeficientul de tensiune superficială se consideră o membrană de lichid dreptunghiulară întinsă pe un cadru rigid de înălțime "l", având una din înălțimi (o latură) mobilă și de masă neglijabilă (vezi figura din dreapta). În vederea determinării lucrului mecanic necesar pentru a mări aria membranei superficiale de lichid cu o cantitate "ΔA", se deplasează prin translație latura mobilă a membranei pe o distanță ΔS sub acțiunea unei
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
cadru rigid de înălțime "l", având una din înălțimi (o latură) mobilă și de masă neglijabilă (vezi figura din dreapta). În vederea determinării lucrului mecanic necesar pentru a mări aria membranei superficiale de lichid cu o cantitate "ΔA", se deplasează prin translație latura mobilă a membranei pe o distanță ΔS sub acțiunea unei forțe externe "F". Procesul de întindere a membranei este unul cvasistatic, de aceea, această forță este permanent în echilibru cu rezultanta forțelor de tensiune superficială care se opun deplasării spre
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
fațadele au fost tencuite și s-a adăugat o turla falsă deasupra naosului. Ulterior pereților li s-au alipit tălpi de piatră pentru creșterea rezistenței monumentului. O restaurare parțială a avut loc în anul 1922. Clopotnița de tip zvonita de pe latura de nord vest a bisericii datează din secolul al XVII-lea, fiind formată din ogive de piatră pentru clopote. Clopotnițele de tip zvonita apar destul de rar în arhitectură românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: , Biserica Adormirea Maicii
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este separat de naos printr-un perete gros de
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției, cu pronaosul de asemenea decroșat și cu un pridvor pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces (una la intrarea în pridvor și alta din pridvor în pronaos) și cu trei ferestre (una în altar și două în naos). În interior, biserica este împărțită în
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
face pe o ușă situată în peretele estic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară (2.00x3.25 metri), este realizat pe toată lungimea pronaosului și a fost construit ulterior construcției bisericii. El are o fereastră de dimensiuni mari pe latura sudică. Scândurile pereților pridvorului sunt vopsite în culoarea verde. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. La partea superioară, el are
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Monumentul lui Friedrich Schiller din Sibiu este amplasat într-o nișă a casei din colțul Pieței Schiller. Nișa a fost amenajată sub un bovindou aflat la primul etaj al clădirii. Bustul este realizat din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: ""F(ecit) c(um) I(usso) Th. Khoen"", a cărei traducere în limba română este: ""A făcut cu poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
este o clădire cu șapte etaje retrase succesiv, având fațadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze. Edificiul este susținut de contraforturi înalte, care se retrag în trepte, pe laturile dinspre Piața Mare și Piața Mică. În contraforturile de pe latura sudică a turnului sunt încastrați doi lei reprezentați în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului, dar care par a fi sculptați în perioada Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea). La parter
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
în 1914. În anul 1936, s-a refăcut pictura interioară. În 1981, cântărețul Ion C. Preutu și soția sa Aneta au donat două registre de icoane "„în amintirea a 50 de ani de osteneală la această Sfântă Biserică”". Aflate pe latura de răsărit a cafasului, icoanele sunt dispuse pe două registre și anume: primul registru cuprinde Praznicele Împărătești, iar al doilea zilele creației, Izgonirea din Rai, Buna Vestire și Fuga în Egipt. Pe peretele de sud al pronaosului și naosului sunt
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
C. Forăscu, stăpânul satului la acel moment. Inițial biserica avea dimensiuni modeste, comunitatea locală fiind și ea destul de redusă numeric. Cronica parohiei menționează că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a adăugat un pridvor închis pe latura sudică, deasupra sa fiind ridicat și un turn clopotniță înalt. O altă serie de lucrări de renovare ale lăcașului de cult au avut loc în anul 1920 când s-au căptușit pereții, atât pe interior, cât și pe exterior, cu
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
chenar, un soare cu raze care seamănă cu un chip omenesc (are ochi, nas și gură), o cruce, o semilună și din nou o rozetă (identică cu prima). Pronaosul are o formă pătrată (4.90 metri), cu o fereastră pe latura de vest (0.55x0.80 metri). El are un tavan deasupra sa. Din pronaos se pătrunde în naos printr-o deschizătură cu lățimea de 3.50 metri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.50 metri), cu două
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Dărmănești este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Dărmănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în vecinătatea cimitirului satului (pe latura de sud), urmând un drum de 1,5 km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Înălțarea Domnului". Biserica de lemn din Dărmănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 244, având
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]