14,014 matches
-
la consacrarea standardelor de rigoare și claritate ce disting practica filozofică analitică, devenită dominantă în a doua jumătate a secolului trecut, cel puțin în țările de limbă engleză. Cercul extrem de restrâns al cititorilor scrierilor lui Russell consacrate fundamentelor logicii și matematicii contrastează puternic cu cel al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și Premiul Nobel pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o metodă mai răbdătoare și mai adecvată, cu toată acea precizie și certitudine pe care au atins-o cele mai înaintate științe.“4 Această metodă este metoda logic analitică. Noua dezvoltare a logicii, pe care a prilejuit-o cercetarea fundamentelor matematicii, oferă instrumente puternice pentru clarificări conceptuale, care au lipsit până atunci filozofilor. Cunoașterea filozofică pășește acum „pe drumul sigur al unei științe“ într un alt fel decât credea Kant, și aceasta deoarece pot fi distinse, pentru prima dată, în mod
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
filozofică, când este supusă analizei și purificării necesare, se dovedește fie că nu este în mod real filozofică, fie că este logică, în sensul în care folosim noi cuvântul“5. Logica oferă acum instrumentele adecvate ale cercetării filozofice, tot așa cum matematica a furnizat metodele de cercetare ale fizicii moderne 6. Modul în care fizica și-a restrâns domeniul cercetărilor la acele probleme care pot fi abordate și soluționate cu metode ce conduc la rezultate care întrunesc consensul arată calea pe care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sale, Russell admite chiar că elevul său are o minte mai clară, mai creatoare și mai pasionată decât a lui.8 Atât timp cât discuțiile dintre Wittgenstein și Russell s-au învârtit aproape exclusiv în cercul problemelor de logică și fundamente ale matematicii, comunicarea dintre ei pare să fi fost deplină. Ei împărtășeau sentimentul că, împreună cu puținii bărbați care cultivaseră înaintea lor aceleași preocupări, au privilegiul unic de a cerceta o lume a formelor ideale, pure, eterne, pe deplin desprinsă de lumea comună
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ar fi potrivit să-și limiteze relațiile la sfera preocupărilor logico filozofice. Simțea că de Russell, ca persoană dependentă de succes într-o societate rafinată, nu îl mai leagă nimic. Dar continua să creadă că în clarificarea fundamentelor logicii și matematicii le mai stă în față o muncă orientată spre obiective comune. Wittgenstein continua să vadă în Russell cea mai bună minte implicată în asemenea cercetări și spera din suflet că o bună comunicare asupra muncii lor în filozofie va putea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
aș face-o.“10 Așteptând cu speranță și nerăbdare discuțiile asupra manuscrisului, Wittgenstein nu bănuia că ele nu vor fi favorizate de dezvoltări mai recente ale ideilor fostului său profesor. Într adevăr, o lucrare de introducere în ceea ce numea „filozofia matematică“ și lecțiile despre atomismul logic, produse de către Russell în anii războiului, marcau o evoluție a gândirii sale filozofice într-o direcție în multe privințe opusă pozițiilor Tractatus-ului. Russell susținea bunăoară că lumea reală este obiectul de studiu al logicii în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
importantă și la progresul cunoașterii științifice. Russell menționa drept obiectiv al cercetării filozofice stabilirea, cu ajutorul noilor tehnici logice, a numărului minim de noțiuni nedefinite și de enunțuri de bază din care pot fi derivate toate celelalte noțiuni și enunțuri ale matematicii și ale științelor naturii. La rândul său, Carnap susținea că noua filozofie trebuie să se concentreze asupra analizei logice a limbajului științei.71a Se credea, totodată, că, prin reorientarea care îi este imprimată în acest fel, filozofia devine capabilă să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală, Eric Debarbieux În pregătire: Educație! Educație! Educație! Etica managerială și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
G. Papini - n-am fost victima unei duble realități: „Adevărul de aici e greșeală dincolo. Adevăr dintr-un punct de vedere și falsitate din altul”. La rîndul său, M. Eminescu afirmă: „Adevărul nu rezultă din deduceri logice decît numai În matematică”. Pentru că, În lumea sentimentelor, rareori adevărul dobîndește o semnificație comună pentru ambii parteneri ai sentimentului respectiv, fiecare dintre ei crezînd nu numai Într-o anumită calitate a trăirii lor, ci și Într-un anumit mod de integrare a sentimentului În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
temă comemorează dezastrul care a avut loc. Monumentul este deosebit de interesant, nu numai din punct de vedere arhitectonic, ci și din perspectiva simbolisticii. Se știe că Sir Christopher Wren era un pasionat om de știință, care pe lângă arhitectură studiase atât matematica, cât și astronomia. Aceste cunoștințe le-a aplicat în planurile monumentului, care are o înălțime de 203 picioare și care a fost construit la o distanță de 203 picioare de la fereastra bucătăriei lui Thomas Farrinier, de unde a pornit incendiul. Monumentul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
În 1651, pe când avea numai treisprezece ani, a tradus o parte din opera lui Caesar De Bello Gallico, o lucrare motivațională în acele timpuri pentru toți politicienii și generalii de armată. A citit Istoria Franței, a desenat hărți, a studiat matematica, a luat lecții de dans și de conversație. Pe întreaga durată a acestei perioade, în umbra reginei mamă, a cardinalului Mazarin sau a tutorelui său legal, a mai existat o persoană despre care istoria nu menționează prea multe: valetul său
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu pot fi Însoțite direct de gesturi și completate de acestea, sunt ... un mijloc de comunicare cu totul imperfect”; limbajul gestual are o precizie mult mai mare „decât cea atinsă de vreun sistem de simboluri rostite sau scrise, cu excepția limbajelor matematicii, științei și muzicii” <ref id=”57”> Ibid., p. 15 referință </ref> (traducerea mea). 3.4. Contextul situației O perspectivă foarte apropiată de cea a lui Ogden și Richards, pe care putem să o folosim În procesul de explicare a semnificației
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
necesar, fără să-l părăsească niciodată, și l-a destinat să-și poarte sarcinile. „Greșim când așteptăm de sus lucruri care intră în limita răspunderilor noastre personale.” Să ne închipuim că un copil cere tatălui său săi facă lecțiile la matematică pe a doua zi, fiindcă el se duce să se joace. Părintele, pe bună dreptate va refuza. Copilul trebuie să-și facă datoria, să-și pună mintea la lucru. Această lege rămâne valabilă și în viața noastră religioasă. Deși Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Științifică, București, 1969. Nu se pune punct În următoarele situații: - după titlurile de cărți, opere literare, muzicale etc.; - după simbolurile și prescurtările din chimie, fizică sau matematică: km, kg, m, cm, A (amper), V (volt) etc.; - după punctele cardinale: E, V, N, S. Observație Punctul pune unele probleme de tehnoredactare. Iată câteva reguli: • Nu se folosește SPACE Înaintea punctului: GREȘIT: Apa trece, pietrele rămân . CORECT: Apa trece
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
tipărită, se mai puteau face unele mici Îndreptări, prin așa-numitele erate, care erau niște foi atașate, lipite la sfârșitul lucrării respective. Se Înțelege că astfel de erate aveau mai ales lucrările științifice, unde un + (plus) sau un - (minus) la matematică, o vocală sau un accent la gramatică, de pildă, puteau să schimbe radical conținutul textului. Erata avea câteva rubrici: indicarea paginii și a rândului În care era strecurată greșeala; varianta tipărită; varianta corectă; specificarea vinovatului (care putea fi editura, tipografia
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pp. 79-97; ediția a doua revăzuta și adăugita (aceeași editură), 2014, pp. 81-99. Așa cum am mai spus, în 1943, Constantin C. Angelescu publică un articol relativ la românii care aveau un doctorat în drept, științe politice și administrative, filosofie, medicina, științe (matematică și fizica) la Universitatea Liberă din Bruxelles din 1863 până în 18844. El inventoria atunci 83 de tineri care obținuseră 88 de diplome de doctorat (inclusiv absolvenți ai Școlii Politehnice), unii dintre ei dobândind chiar două astfel de distincții, în drept
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Victor Jacques, Édouard de Smeth, Joseph de Smeth, Léon Stiénon, Willem Romelaere, Louis de Roubaix, ori Jules Thiriar 72. În fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă și disciplină geografia plantelor 75. Că și în cazul celorlalte facultăți, așa cum am văzut mai sus, programa validată prin legea din 1857 stabilea că o serie de cursuri, precum
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1911, de chimie în 1913, de telecomunicații și acustică, urbanism etc. în prima parte a veacului al XX-lea)79. De la cele șapte cursuri din 1834, Facultatea de Stiinte a ajuns, potrivit legii din 1929, la șapte grupe de licență: matematică, fizică, chimie, geologie și mineralogie, zoologie, botanica și geografie 80. Numărul studenților înscriși la Facultatea de Stiinte a variat între 17 și 103 până în 1870-1871, trecând de limita de 200 în 1877-1878, de cea de 300 în 1880-1881, pentru ca in
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de Andrée Despy-Meyer arată că la Universitatea Liberă obținuseră titlul de doctor în medicină 140 de femei (din care 126 proveneau din afara Belgiei), iar cel de farmacist, 32; mai erau 17 tinere ce trecuseră doctoratul în chimie, științe naturale, fizică, matematica și 9 licențiate în domeniul științelor sociale 122. Să mai spunem în acest context că am identificat patru studente originare din România și una din Transilvania, care au urmat o seama de cursuri la Universitatea Liberă. Este vorba de Elenă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
La finalul acestor notații am putea spune câteva cuvinte despre Virgil Hălăceanu (1874-1917), cunoscut în epoca mai degrabă ca având diplomă de inginer, decat că titular al unui doctorat în științe, care publică în 1898 un manual de probleme de matematică pentru ciclul secundar de învătământ 70. A făcut studii universitare la nivel de licență în orașul natal și apoi la Stuttgart, iar după obținerea doctoratului a fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
-a dă detalii despre a doua căsătorie, casa a XI-a despre a treia, și tot așa din două În două case. (n. tr.) Semnul uniunilor, al artelor și frumosului (n. tr.) Editions Traditionnelles, Paris, 1976. Teoria haosului - teorie științifică (matematică, fizică) conform căreia evoluția unui sistem complex nu poate fi prevăzută. Henri Poincare a demonstrat matematic În anii 1920 că seturi de condiții inițiale identice duc adesea la rezultate diferite. În anii 1970, Edward Lorenz evidențiază influența unor amănunte aparent
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]