13,682 matches
-
companiei este: 3 noiembrie 2003. Marele succese ale companiei sunt: Zack Și Cody ( The Suite Life of Zack & Cody ), Hannah Montană ( Hannah Montană ), etc... 1. Zack și Cody, ce viața minunată (The Suite Life of Zack & Cody) - (2005-2008) 2. Hannah Montană (Hannah Montană) - (2006-2011) 3. Cory la casa albă (Cory în the House) - (2007-2008) 4. Magicienii din Waverly Place (The Wizards of Waverly Place) - (2007-2012) 5. O viață minunată pe punte (The Suite Life on Deck) - (2008-2011) 6. Sonny și Steluța
It's a Laugh Productions () [Corola-website/Science/333577_a_334906]
-
3 noiembrie 2003. Marele succese ale companiei sunt: Zack Și Cody ( The Suite Life of Zack & Cody ), Hannah Montană ( Hannah Montană ), etc... 1. Zack și Cody, ce viața minunată (The Suite Life of Zack & Cody) - (2005-2008) 2. Hannah Montană (Hannah Montană) - (2006-2011) 3. Cory la casa albă (Cory în the House) - (2007-2008) 4. Magicienii din Waverly Place (The Wizards of Waverly Place) - (2007-2012) 5. O viață minunată pe punte (The Suite Life on Deck) - (2008-2011) 6. Sonny și Steluța ei norocoasă
It's a Laugh Productions () [Corola-website/Science/333577_a_334906]
-
și afaceri imobiliare. Afacerile gestionate de dl. Nawaf Salameh acoperă o arie geografică largă incluzînd Sud Estul Europei, China, Brazilia și China. Comunitatea creștină din Marmarita, agregată cu mult timp înainte de constituirea primelor nuclee de adepți ai islamului din arealul montan căruia îi aparține așezarea, a fost întemeiată de cinci familii ai căror urmași, peste generații, pot fi încă găsiți în zona Homs sau în diverse localități învecinate. Familia Salameh este una dintre ele. Mtanios Salameh, tatăl lui Nawaf Salameh, de
Nawaf Salameh () [Corola-website/Science/333559_a_334888]
-
Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
Șobolanul de apă de munte ("Arvicola scherman") este un mamifer rozător mic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în zonele montane din sudul și centrul Europei, inclusiv în Carpații din România. Până nu demult era inclus în specia șobolanilor de apă ("Arvicola amphibius", sinonim "Arvicola terrestris"), ca o subspecie aparte - "Arvicola terrestris scherman". În România a fost studiat de M. Hamar
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
membrele posterioare: 22-27 mm; coada: 55-70 mm, greutate: 65-130 g, iar șobolanul de apă ("Arvicola amphibius"): lungime cap + trunchi: 150-190 mm; membrele posterioare: 28-32 mm; coada: 80-120 mm, greutate: 100-250 g. Șobolanul de apă de munte este răspândit în zonele montane din sudul și centrul Europei: Alpi, Carpați, Munții Cantabrici, Masivul Central (Urrieles) din Spania, Pirinei. A fost găsit în zonele montane din Andorra, Austria, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Ucraina. În
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
membrele posterioare: 28-32 mm; coada: 80-120 mm, greutate: 100-250 g. Șobolanul de apă de munte este răspândit în zonele montane din sudul și centrul Europei: Alpi, Carpați, Munții Cantabrici, Masivul Central (Urrieles) din Spania, Pirinei. A fost găsit în zonele montane din Andorra, Austria, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Ucraina. În România șobolanul de apă de munte este răspândit de o parte și de alta a lanțului carpatic între altitudinile de 300
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
și de alta a lanțului carpatic între altitudinile de 300 și 1500 m. Trăiește în principal în zonele muntoase, unde construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
numeroase în preriile americane și stepele eurasiatice. Unele specii, cum ar fi șoarecii de pădure ("Clethrionomys") sau șoarecii de copac ("Arborimus") trăiesc în număr mare în tufărișuri și păduri, inclusiv în pădurile boreale nordice. Câteva specii sunt endemice pentru regiunile montane, iar șoarecii de munte ("Alticola") se întâlnesc până la 6000 m deasupra nivelului mării în Himalaya. Șobolanii de apă ("Arvicola") și bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de apă se întâlnesc
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
fosilifer Monoroștia și Runcu-Groși și se suprapune siturilor de importanță comunitară: Zarandul de Vest și Drocea. Situl reprezintă o zonă naturală (habitate de păduri în tranziție, păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului (grupa montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali); constituită din culmi joase aflate între cursurile râurilor Mureș și Crișul Alb. Din punct de vedere geologic, aceste culmi (ce pornesc de la altitudini minime de sub 200 m, ajungând la punctul
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
424 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de luncă, cursuri de apă dulce, albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor), în Câmpia de Vest (sectorul românesc al câmpiei Panonice). Acesta include rezervațiile naturale Balta Rovina, Poiana cu narcise Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea sitului se află
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
esofagului. Pereții săi sunt alveolari și puternic vascularizați. Peștele o întrebuințează și la respirație, ridicându-se din când în când la suprafața apei pentru a înghiți aer. Lepisosteiformele existente sunt răspândite în apele dulci din estul Americii de Nord, la nord până în Montana (SUA) și sudul provinciei Quebec (Canada), la vest până în Montana și în America Centrală și Cuba. Speciile fosile (dispărute) de lepisosteiforme aveau o biodiversitate și un areal mult mai mare. Fosile bine conservate de lepisosteiforme au fost găsite în vestul Americii de Nord
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
întrebuințează și la respirație, ridicându-se din când în când la suprafața apei pentru a înghiți aer. Lepisosteiformele existente sunt răspândite în apele dulci din estul Americii de Nord, la nord până în Montana (SUA) și sudul provinciei Quebec (Canada), la vest până în Montana și în America Centrală și Cuba. Speciile fosile (dispărute) de lepisosteiforme aveau o biodiversitate și un areal mult mai mare. Fosile bine conservate de lepisosteiforme au fost găsite în vestul Americii de Nord, Europa, Africa, Madagascar, India și America de Sud. Speciile fosile sunt absente
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Zavoaie cu "Salix alba" si "Populus alba"; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de tip "Magnopotamion" sau
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Situl dispune de 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Tufărișuri alpine si boreale; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Tufărișuri alpine si boreale; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Turbării cu vegetație forestieră și Turbării degradate capabile de regenerare naturală. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Tufărișuri alpine si boreale; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Turbării cu vegetație forestieră și Turbării degradate capabile de regenerare naturală. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Tufărișuri alpine si boreale; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Turbării cu vegetație forestieră și Turbării degradate capabile de regenerare naturală. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN și enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din" Littoretea uniflorae "și/sau" Isoeto-Nanojuncetea; "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Păduri ripariene mixte cu" Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior "sau" Fraxinus angustifolia, "din lungul marilor râuri"; "Zavoaie cu" Salix alba "și" Populus alba; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice"; "Pajiști aluviale din" Cnidion dubii; "Pajiști de altitudine joasă"; "Lacuri eutrofe
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Sprint" pe 26 octombrie 2014. După un început de an 2015 trist, în care Sirionul la care a muncit aproape un an întreg i-a fost distrus ,stând în parcare, în urma unui nefericit "accident", debutează în VTM (Viteză pe Traseu Montan) la "Transfăgărășan Rally Challenge" cu un excelent "loc 1 în grupa G1" rezervată mașinilor cu motoare sub 1600 cmc și sub 100 CP cu aceeași "Mazda 323F BA 1.5" cu care căștigase și în 2013. În 2016 reușește două
Marius Pantea () [Corola-website/Science/333228_a_334557]
-
românești", Centrul Județean al Creației Populare Mehedinți, Turnu-Severin, 1999; -"Călătorie către Sfânta Maria / însemnările unui pelerin la Czestochowa", Ed. Radical, Turnu-Severin, 2000; -"A Doua Venire - "teatru, ediție bilingvă română-engleză, versiunea engleză Ioana Fruntelată, Ed. Radical, Turnu-Severin, 2001; -"Ultimul refugiu / povestiri montane," Editura Prier, Drobeta Turnu-Severin, 2002; ediția adoua, Ed. Prier, Drobeta Turnu Severin, 2007; -"Fata de la schit" - roman, Ed. Prier, Turnu Severin, 2004; -"Tagma mincinoșilor - "povestiri pescărești, Ed. Prier, Turnu Severin, 2006. Etnologie: -"Interpreți din Mehedinți," C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]