13,622 matches
-
domniei lui Ștefan cel Mare; "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" urmăresc continuarea luptei pentru independență după ce Ion Vodă cel Viteaz fusese vândut turcilor; "Neamul Șoimăreștilor" înfățișează începuturile decăderii Moldovei după ce boierii confiscă pământurile răzeșilor și îi transformă pe aceștia în șerbi; "Nunta domniței Ruxandra" prezintă încercările nereușite ale lui Vasile Lupu de ridicare social-politică a Moldovei; în fine, "Zodia Cancerului" înfățișează o Moldovă devastată de biruri, de războaie și de prădăciuni. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" (1915) prezintă începuturile decăderii social-economico-politice a Moldovei, legată
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
sunt? Cum să vă las la vreme de noapte în locuri rele? Mă pun la pământ și treceți peste mine! Zdrobiți-mă și gata!”". Autorul realizează o frescă istorică a Moldovei, descriind drumurile, îndeletnicirile și obiceiurile oamenilor, precum și ospețe și nunți la care se consumă sarmale, claponi rumeniți în țiglă și plăcinte poale-n brâu. El nu uită să menționeze și tradițiile bahice moldovenești, căpitanul Ilie Turculeț afirmând la un moment dat "„căci, ca drept moldovan, dau mare cinste și laudă
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
își horiplumează penele decorative, castanii, de pe laturile capului și gâtului lung. În timpul ritualurilor de împerechere, păsările se mândresc și cu altceva în afară de penele colorate. Corbul de mare cu picioare albastre de exemplu, în timpul ritualului se fălește cu acestea. Cadou "de nuntă" La multe specii de păsări s-a format obiceiul deosebit,ca masculul să ofere hrană femelei și un cadou "de nuntă". Și comportamentul femelei este caracteristic: își deschide aripile și ciocul asemeni puilor care cer mâncare ,iar alte păsări emit
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
în afară de penele colorate. Corbul de mare cu picioare albastre de exemplu, în timpul ritualului se fălește cu acestea. Cadou "de nuntă" La multe specii de păsări s-a format obiceiul deosebit,ca masculul să ofere hrană femelei și un cadou "de nuntă". Și comportamentul femelei este caracteristic: își deschide aripile și ciocul asemeni puilor care cer mâncare ,iar alte păsări emit sunete asemănătoare celor emise de pui. În acest fel, femela primește nu numai hrana necesară depunerii ouălor și clocitului, ci de
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
dovedirea abilităților de vânătoare, simulând atacuri în aer. La șoimii călători femela zboară frecvent pe spate, sub mascul, iar perechea se atinge din când în când cu ghearele. Se întâmplă ca în timpul zborului acrobatic, masculul să ofere un cadou de nuntă femelei, o pradă de-a sa. Păsările încep frecvent neîndemânatic ritualurile.Cu cât stadiul curtării avansează cu atât devin mai îndemânatice. După consumarea ritualului specific, păsările se împerechează de mai multe ori. Multe perechi rămân împreună și se ajută la
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
a stabilit reședința la casa lui Condé, la Saint-Jean-d'Angély, în sudul Franței. Ca zestre Charlotte Catherine a adus numeroase proprietăți în familia Bourbon care au ajutat la rezolvarea datoriilor familiei soțului ei. La un an și șase săptămâni după nuntă, Charlotte Catherine a născut o fiică, Éléonore de Bourbon-Condé (1587-1619), care va deveni Prințesă de Orania în 1606 după căsătoria cu fiul cel mare al lui Wilhelm Taciturnul. După ce a fost rănit în Bătălia de la Coutras în septembrie 1587, soțul
Charlotte Catherine de La Trémoïlle () [Corola-website/Science/333906_a_335235]
-
Mocreac, Dionisie Danița și Gheorghe Porcari, grav răniți. Mai apoi opt persoane au fost condamnate la diferite termene de detenție. în acea zi turla bisericii de vară a fost dată jos cu ajutorul unui tractor, iar biserica transformată în sală pentru nunți și cumătrii, mai târziu devenind depozit al colhozului din localitate. Tezaurul bisericesc al mănăstirii a fost ars în Dealul Călărașilor. Averea mănăstirii, care consta din 35 ha teren agricol, livadă, vie, două case, corp de chilii, stăreție, trapeză, trei clădiri
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
de Charkov în primăvara anului 1943. După complotul din 20 iulie din 1944 a fost arestat timp de câteva săptămâni la Berlin de Gestapo. La 5 septembrie 1951, Ernest Augustus s-a căsătorit cu Prințesa Ortrud de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (1925-80). La nuntă au participat multe figuri importante ale timpurilor, inclusiv sora lui, regina Frederica, și soțul ei, regele Paul I al Greciei, șefii caselor de Saxonia, Hesse, Mecklenburg, Oldenburg și Baden. Ceremonia căsătoriei a fost urmată de o recepție la Herrenhausen, doar
Ernest Augustus al IV-lea, Prinț de Hanovra () [Corola-website/Science/333048_a_334377]
-
de Oldenburg și Elisabeta de Saxa-Altenburg. Bunicii materni au fost Frederic Francisc al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg și Prințesa Mărie de Schwarzburg-Rudolstadt. El a fost verișor primar cu regina Juliana a Țărilor de Jos și a participat la nunta acesteia cu Prințul Bernhard de Lippe-Biesterfeld în 1937 împreună cu soția sa. Nikolaus s-a căsătorit la 26 octombrie 1921 la Arolsen cu Prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont (1899-1948), singura fiica a lui Friedrich, Prinț de Waldeck și Pyrmont și
Nikolaus, Mare Duce Ereditar de Oldenburg () [Corola-website/Science/333124_a_334453]
-
al căror nume nu se mai știe. Lui Ramban i se atribuie o carte numită „Iggeret Hakodesh” (Epistola sfințeniei) care se ocupa de probleme legate de căsătorie, sfințenie și relații sexuale, și care fusese acordată unuia din fiii săi la nunta acestuia. În aceasta epistolă, Ramban îl critică pe Maimonide pentru a fi stigmatizat natura sexuală a omului ca ceva negativ. În concepția sa, corpul cu toate funcțiile sale sunt creația lui Dumnezeu, este sfânt și nici una din pulsiunile și actele
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
le dea săbiile de care aceștia aveau nevoie ca să-l ucidă pe Kira. Prima tentativă de răzbunare este dejucată de vrăjitoare, care le întinde roninilor o capcană. Cei care scapă cu viață se alătură unei trupe de actori invitată la nunta lui Kira cu Mika. În timpul spectacolului de teatru, roninii renunță la costumele de actori și îi atacă pe oamenii lui Kira. Kai se luptă mai întâi cu vrăjitoarea, apoi cu soldatul ei demonic, reușind să-i învingă pe amândoi grație
Cei 47 de ronini (roman) () [Corola-website/Science/333264_a_334593]
-
Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Spune, spune, moș bătrân -folclor literar din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
de Livorno. După ce a fost investit ca rege la Paris, Louis și familia sa au ajuns în noua lor capitală, Florența, în august 1801. În 1802, Louis și soția sa însărcinată au călătorit în Spania pentru a participa la o nuntă dublă: a fratele Mariei Luisa, Ferdinand, și a surorii ei mai mici Maria Isabel. Acolo Maria Louisa a născut-o pe fiica ei Marie Louise Charlotte. Cuplul s-a întors acasă în decembrie, când starea de sănătate a lui Louis
Louis de Etruria () [Corola-website/Science/333324_a_334653]
-
fost redenumit "Teatro Patria", teatrul a fost încredințat în 1809 impresarului Domenico Barbaja. Sub conducerea sa, teatrul a găzduit reprezentații ale celor mai mari muzicieni ai timpului: Rossini, Mozart și Donizetti. Din operele lui Mozart au fost reprezentate "Don Giovanni", "Nunta lui Figaro" și "Così fan tutte" (1812-1815), precum și un număr de opere franceze sub patronajul și influența regelui Spaniei, Joseph Bonaparte, de asemenea rege al Neapolelui (1806-1808). Teatrul a fost folosit mai târziu de Gioachino Rossini, care a devenit directorul
Teatrul Mercadante () [Corola-website/Science/333335_a_334664]
-
În 1962 înregistrează primele sale piese la Electrecord (cu orchestra lui Nicu Stănescu) și la Radiodifuziunea Română, apărându-i și primul disc de vinil. Între 1963-1964 este angajat la Orchestra Ansamblului Sfatului Popular al Capitalei, în particular cântând la numeroase nunți în formația lui Fane Vișan. În 1980 cântă în Japonia într-un turneu de șase luni. Timp de zece ani va mai concerta apoi în Japonia, alături de fiica sa Daniela care este violonistă. A colaborat și a avut angajamente la
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
fiind acela că Marele Prinț de Kiev nu numai că rupt orice pact convenit cu Ducesa Văduvă, dar a aranjat logodna fiicei sale Zvenislava cu fiul cel mare al lui to Vladislav al II-lea Exilatul, Boleslav I cel Înalt. Nunta a avut loc un an mai târziu, în 1142. Salomea a murit în palatul său din Łęczyca pe 27 iulie 1144. Potrivit prevederilor din testamentul lui Boleslaw al III-lea, domeniul său Łęczyca a revenit la Provincia Cracoviei. În mod
Salomea din Berg () [Corola-website/Science/333354_a_334683]
-
1223 un cutremur violent a distrus mănăstirea. În 1433 Cosimo de' Medici s-a refugiat aici atunci când a fost exilat din Florența. Între 1560 și 1562 Andrea Palladio a construit un nou refectoriu pentru care Paolo Veronese a pictat masivă "Nuntă din Cană" care a fost expusă acolo. În 1566 a început construcția noii biserici proiectate de Palladio, care a proiectat mai târziu și claustrul. Între 1641 și 1680 Baldassarre Longhena a proiectat nouă bibliotecă, scara principala, fațadă mănăstirii, noviciatul, infirmeria
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]
-
și 1680 Baldassarre Longhena a proiectat nouă bibliotecă, scara principala, fațadă mănăstirii, noviciatul, infirmeria și spațiile pentru oaspeți. După căderea Republicii Venețiene în 1797, mănăstirea a fost deposedata de cele mai prețioase cărți și opere de artă. Napoleon a trimis "Nuntă din Cană" la Paris și în prezent este expusă în Muzeul Luvru. În prezent, este posibilă admirarea unei copii în refectoriu care atârnă în locul pentru care a fost creat inițial tabloul. Mănăstirea a fost atât de importantă încât, în 1799
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]
-
unități, a fost apoi locul în care s-au organizat întruniri sociale și petreceri extravaganțe. În secolul al XVII-lea, palatul a trecut în proprietatea familiilor Mocenigo și Bernardo care au continuat să organizeze acolo importante evenimente sociale. La celebrarea nunții Giustinianei Mocenigo cu Lorenzo Giustiniani în 1629, a fost interpretată "Proserpina Răpită" cu libretul lui Giulio Strozzi și muzica lui Claudio Monteverdi. Cele două familii erau încă proprietarii clădirii la căderea Republicii Venețiene în 1797. După ce clădirea a suferit efectele
Palatul Dandolo () [Corola-website/Science/333421_a_334750]
-
o „voce incredibilă și trebuia să o înregistreze”. În conformitate cu Trainor, radioul a devenit „viața sa” în timp ce creștea. Ea a jucat fotbal american între a treia și a cincea clasă la școală. Prima sa performanță live a fost în 2004 la nunta mătușii și a unchiului său, Lisa și Burton Toney, unde a cântat cântecul „Heart and Soul” la pian. La vârsta de 12 ani, Trainor a început să interpreteze profesional. Ea a fost parte a formației Island Fusion, din care au
Meghan Trainor () [Corola-website/Science/333428_a_334757]
-
italiene, boemiene și dalmate, însă Electorul nu era un războinic experimentat și în cele din urmă a bătut în retragere. El a fost învins din nou de către otomani în Asediul de Pesta în 1542. În 1545 Joachim a celebrat o nuntă dublă pentru doi dintre copii săi, Johann Georg și Barbara. Ei s-au căsătorit cu Sofia și Georg, ambii copii ai ducelui de Liegnitz, Frederick al II-lea. Joachim a murit la palatul Köpenick pe care l-a construit în
Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334562_a_335891]
-
În folclorul românesc, șarpele este un simbol erotic și funerar în același timp, aflându-se la baza mai multor legende și ritualuri străvechi. El are un simbolism bivalent atât ca mesager subpământean al celor răposați, cât și ca vestitor al nunții. Potrivit autorului, "„e greu de știut dacă Sergiu Andronic, acel tânăr frumos și fermecător, pe care oamenii din cartea mea îl întâlnesc într-o pădure este sau nu o „personificare” a șarpelui care va apărea mai târziu la mânăstire. În
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
a Prusiei. Bunicii materni au fost regele Frederic Wilhelm I al Prusiei și Sophia Dorothea de Hanovra. La Brunswick, la 16 martie 1756 ea s-a căsătorit cu Ernst August al II-lea, Duce de Saxa-Weimar. La doi ani după nuntă, soțul ei a murit, la vârsta de 20 de ani. Anna Amalia a devenit regentă pentru fiul ei minor, Karl August. A încredințat educația celor doi fii unor mari gânditori precum Wieland, Goetz sau Knebel; băieții au crescut într-o
Anna Amalia de Brunswick-Wolfenbüttel () [Corola-website/Science/334741_a_336070]
-
și obiceiurile localnicilor, modul de viață și portul popular, manifestările culturale și religia înscriu arealul în ansamblul particularitților etnice caracteristice Țarii Moților. Meșteșugurile tradiționale (țesutul în război, cojocăritul, rotăritul, căuăcitul, cioplitul pietrei, cibăritul), obiceiurile specifice fiecărui anotimp, ritualurile creștine (botez, nuntă, înmormântare), sărbătorile religioase (Paști, Crăciun, Bobotează, Sângiorz) și cele prilejuite de lucrul câmpului (aratul, semănatul, treieratul) sunt moștenite de la o generație la alta încă din cele mai vechi timpuri. Vechile biserici de lemn din Alba și cele din satele clujene
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
anului 1934, este "Fata șefului de gară" (cu subtitlul "Alhambra filmează"); piesa de rezistență a revistei se numește „Cântă-mi să uit dragostea”. (Importantul succes astfel cucerit determină direcțiunea teatrului să reia bucata și în stagiunea următoare, în revista "O nuntă la Alhambra".) Fata șefului de gară" o aduce pe scenă ca protagonistă pe cântăreața Elena Zamora, căreia i se oferă o partitură dificilă, pe măsura posibilităților sale tehnice. Spectacolul mai lansează un șlagăr, de data asta un tango: „Vrei să
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]