13,698 matches
-
din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini și trec vapoarele și planetele" (Tuzla). Uneori sînt urmărite efecte picturale: ,Val pal, stîncile arse,/ albastrul sat într-un inel de var./ Femeile țărmului au obraz de mărgean/ și se vînd pe stras și suliman.// Vreau să rămîn aici la Tuzla/ lîngă valsurile moarte-n casa albă/ cînd pleacă școlarii rahitici/ și-n plaje sîngeră macul sălbatic/ cheag tușit în amiaza fragedă" (ibidem). Alteori imaginea se
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
grație căruia sensibilitatea lui se va adapta noului statut social. Rezultatul este că trecerea de pe o linie de plutire pe alta va fi însoțită întotdeauna de pierderea acuității pe care o avusese pe nivelul anterior. Pe scurt, începi să îngroși obrazul. Începi să simți altfel și să vezi altfel lumea, căci sentimentul vulnerabilității tale este acum altul. Această schimbare de acuitate nu ține de egoismul funciar grație căruia un individ uită întotdeauna de unde a plecat, ci este condiția indispensabilă a adaptării
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
cel al semnificației intime. Însă fără a renunța la ele, așa cum un organism șovăie a-și suprima o formă a sa devenită, după toate aparențele, inutilă: "scria perfect senin un poem senin/ despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinîndu-se încolo și-ncoace/ era în timpul serviciului printre colacii de sîrmă/ călcînd prin troscotul ars de motorină/ cerul vînăt îi împingea gîtul spre/ vîlceaua cu mîluri răchite și resturi organice// «ai terminat?»/ dar el îi auzea nervii înfofoliți în
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
ieșiți din puful fandacsiilor europene în formă, dar profund balcanice în conținut, au devenit pentru factorii decizionali din țară mai importante decât atacul bestial asupra uneia din marile personalități ale României de azi, am tot dreptul să le spun de la obraz, politicieni și jurnaliști la un loc: a se slăbi!
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
ne menținem pe trotuar" (Trecut pierzîndu-și semnificațiile). Sînt caracteristice secvențele inchizitoriale, specifice universului concentraționar: Iar vine cineva/ și-mi spune:/ Eu sînt apărătorul,/ tău;/ privește-mă și-nchipuie-ți lumea/ numai prin mine!"// Îl privesc:/ o vînă de bou/ mîngîindu-ne obrajii!" (Vîna de bou). Fiind ea însăși o lume în sine, vizionară, antiutopia își are heraldica proprie: "Deasupra - cetină verde,/ În dreapta - ochiul de rouă,/ La stînga - umbra în două/ Tăiată - parcă te-aș pierde.// Deasupra - pasăre albă,/ În față - roșu nisip
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
de meciurile pe care le are cu Opoziția, Guvernul nu poate arunca pe Stolojan sau pe Băsescu vina că România a intrat în colimatorul Uniunii, fiindcă nu îndeplinește criteriul politic al integrării. Liberalii, chiar și țărăniștii extraparlamentari și-au pus obrazul în Parlamentul Europei pentru ca negocierile cu România să nu fie întrerupte. Nu cred că asta a contat prea mult în decizia europarlamentarilor, dar Cabinetul Năstase nu se poate plînge că „a fost lucrat” de Opoziție în străinătate, ca să aibă zile
România a luat cartonașul galben by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13100_a_14425]
-
dintre ei, precum Leonte Sanduleak, Petro Kobevko și alții de teapa lor, care l-au comparat pe domnitorul nostru cu Ginghis-Han și cu alți cotropitori, sunt niște erori de care autorii lor își vor aduce aminte cu rușine. Desigur, dacă obrazul nu s-a îngroșat prea tare pentru ca acest sentiment nobil să-l mai poată pătrunde... Vasile TĂRÂȚEANU, Cernăuți (art. preluat din revista Arcașul, Cernăuți)
Anul 2004, anul „Ștefan cel Mare”. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Tărâțeanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2231]
-
urca în podul casei și se așeza în el să vadă dacă nu cumva s-a îngrășat (un timp l-a umplut cu boabe de fasole), dar mai ales pentru că avea tot timpul rumeguș prin barbă și-i miroseau frumos obrajii a lemn, pentru că bunica Elena, până să ne dăm noi seama, a mâncat prima banană din viața ei cu coajă cu tot; pentru că se spăla pe dinți frecându-i cu nisip din curte (acum, e-adevărat, nu prea mai are
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul tău frumos, cum e un lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la biata țesătoare, Frumosule covor basarabean. Eu parcă văd o frunte asudată Și-obrajii aburiți ca niște pâni! Aș vrea ca să sărut acele mâni Ce te-a-nflorit cu dragoste și trudă. Au plâns deasupra ei tristeți de moină Și inima și-a destrămat-o-n fire, Chenarul drag și l-a țesut cu
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
nuci unde zburdam în iarba moale și de fântâna cu uluci unde veneam topiți de soare. REFREN: Ușoară ca o mărgea, Curată ca lacrima, Bunica mea... Smerită ca Precista Și durut de singurea, Bunica mea, bunica mea... Bunica mea cu-obrazul blând, Care-mi usca de lacrimi ochii, Demult te-ascult numai în gând Și-n vis de tine mă apropii. Dar voi sosi numaidecât, Să-ți simt pe-obraz iar mângâierea, Bunico, dorul meu cel sfânt, Dorită ca și Învierea
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
Și durut de singurea, Bunica mea, bunica mea... Bunica mea cu-obrazul blând, Care-mi usca de lacrimi ochii, Demult te-ascult numai în gând Și-n vis de tine mă apropii. Dar voi sosi numaidecât, Să-ți simt pe-obraz iar mângâierea, Bunico, dorul meu cel sfânt, Dorită ca și Învierea... Gheorghe CALAMANCIUC
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
ALEXANDRU LEȘCO S-A ÎNTORS ACASĂ DUPĂ 12 ANI Alexandru Leșco s-a întors acasă, după 12 ani de pușcărie grea în subsolurile Tiraspolului, fără a fi vinovat. Un bărbat înalt, cu obraz frumos, cu părul bine însurit de încercările prin care a trecut timp de atâția ani. Duminică, la 13 iunie, ziua primei tragedii a deportării în masă a românilor din Basarabia în timpul ocupației sovietice, Alexandru Leșco, împreună cu eroica sa soție, Tatiana
Lexandru Leșco s-a întors acasă după 12 ani. In: Curierul „Ginta latină” by Vadim Pirogan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2263]
-
al catedralei din Chișinău. Stând acum pe treptele năpădite de ierburi, auzeam clar, de undeva, de sus, vocea de tenor a părintelui Alexandru Cristea. Era hramul bisericii noastre, pe care-l sărbătoream totdeauna la 21 noiembrie, când toamna-și primenea obrazul limpezindu-l în cea mai albastră și mătăsoasă lumină. La acele zile de sărbătoare era invitat totdeauna Gurie, mitropolitul Basarabiei. Toate luminile de pe candelabre aprinse dădeau o strălucire deosebită iconostasului sculptat în lemn, de o mare frumusețe și finețe. prof.
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
aici!” Pentru unguri, s-a rezervat surpriza spargerii site-urilor publicațiilor și televiziunilor TV2, Budapest Times, Magyarhirlap si EchoTV, fiind transmis extremiștilor următorul mesaj: „V-ați înșelat crezând că o palmă dată istoriei și poporului român va întoarce și celălalt obraz. Conștiința națională ne obligă să luăm măsurile morale ca Eroii Neamului Român să se odihnească în continuare în liniște. [...] Nu vom uita și nu vom ierta. Puneți-ne răbdarea la încercare!” Hackerii de România au ajuns să sperie lumea? Păi
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1264 din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului după alegeri - tomberon plin cu postere de candidați de pe afișe cel cu nasul cel mai lung a ieșit primar primar reales - geaba creme și-alifii, același obraz de ziua muncii un șomer intrigat - ce sărbătoare-i azi? de ziua muncii - directoru-mi cere să-i curăț grătarul de ziua muncii un hoț la carceră - nu e zi liberă? inundație - lumea vrea să o bată pe paparudă beciul inundat
SĂ NU TE CUTREMURI ÎN ACESTE VREMURI ? de DAN NOREA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349746_a_351075]
-
Pînă acum n-am făcut altceva/ decît s-o simțim/ răvăsindu-ne chipul;/ acum avem răgazul s-o vedem:/ pierzîndu-se-n sus/ pare chiar bolta cerească./ De vrem/ putem distinge carul mare -/răstignita pe rotile lui/ viața noastră încă/ pîlpîie!//Îți ating obrazul/soptindu-ti să ne ridicăm" (Talpă). Incongruentele figurii poetice le divulgă astfel pe cele ale fenomenalului social-moral, la fel de flagrante, în cheia unor aluzii deloc discrete. Întrupările poeziei disimulează (și nu prea) o severă instanță judecătorească. Instrumentul de căpetenie al acestei
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
dat și din picioare/ deșirînd ginsii de fonta/ în care-l turnaserăți/ (după acest ultim cuvînt/ simt nevoia să trag în piept/ puțin aer curat!)/ cineva/ scuipînd mîlul/ pe care i-l injectaserăți în plămîni,/ v-a murdărit/ prea cinstitele obrazuri" (Cineva). Uscăciunea catastrofica a unor asemenea versuri nu reprezintă decît o stare-limită, o conținuta disperare care dezvăluie orizontul valorilor descompuse. Ne aflăm într-o lume de-valorizată, ca într-una lipsită de soare, într-o demonica beznă ce anulează omenescul
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
prin inextricabilele notații ale sarcasmului, prin opacitatea grotescului suveran, înaintează o conștiință care, notificîndu-si deziluzia, isi comunica, subiacent, speranța: "Ziua străbate în viața mea că printr-o strecurătoare/ zdrențuita; la vîrsta această poți fi proclamat în ovații/ împărat, scuipat, în obraz că impostor, poți să fii,/ poți muri cu măruntaiele ucigîndu-se unul pe celălalt/ poți paste o nesfîrșită turmă de porci prin jirul/ alunecos. Totul poate fi viața și nu este. Totul poate fi moarte/ și n-are putere să fie
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Koestler (febr. 1984). "Testament apocaliptic: lipsit de forță în crizele minore et qui s^epanouit dans leș catastrophes...". Așa li se întîmplă multora din jur. Să-i vezi cum li se iuțește sîngele în vine și cum li se îmbujorează obrajii cînd da năpasta, pește alții, de regulă.
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
a ajuns să adune toate tinichelele ruginite pe care legea măcar naturală a pensionării nu le-a scos la reformă". Un eseist cu atîta acribie ca dl George ar fi trebuit să verifice sursa informațiilor înainte de a ne arunca în obraz astfel de grave acuzații. Ar fi descoperit mai multe lucruri: că promițătorii tineri critici n-au fost excluși, ci au plecat singuri; că spiritul nostru de gașcă e sublim dar ne lipsește cu desăvîrșire (lista celor publicați de noi, ca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
un film realizat de el însuși în care aceiași invitați (cărora li s-au adăugat Patriarhul Teoctist și dnii D. Vatamaniuc, Ion Filipciuc și Ilie Bădescu) au făcut scurte “declarații” despre Eminescu. Oribil filmați, ei arătau, în prim plan, niște obraze grotești și transpirate, pe fondul unor picturi murale bisericești, desfășurate, sub ochii noștri stupefiați, cu încetinitorul. Din film era evident că Prea Fericitul l-ar fi dorit pe Eminescu un înalt spirit religios, ca și dl. Georgescu, de altfel, pe
Un scandal by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14342_a_15667]
-
că nu mi-aș fi putut restabili echilibrul decît știindu-i sătui. Să-i văd mîncînd, da; era o dorință exacerbată de o disperare lăuntrică. Cei doi copii arătau ca tăvăliți prin cenușă și cu dîre de muci uscați pe obraji. Privirile ochilor mari și negri, de ființe damnate și emancipate totodată, de sălbăticiuni stăpînind un teritoriu vast, îmi pîndeau gesturile. Sugarul părea mort în ghemotocul lui de cîrpe murdare, scurs parcă din părul îmbîcsit de slin al mamei lui împletit
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
mare corupție, în general, ci furnizînd liste pentru presă. Așa că indiferent de motivele de la care pornește mai marele primarilor din Capitală, rezultatul e scandalos. Primarii care au păstorit Bucureștiul pînă la alegerea fostului constănțean și-au folosit și funcția și obrazul în scopuri dubioase, prostești sau pur și simplu interesate de alte scopuri decît beneficiul Capitalei. Una dintre uriașele vaci de muls contracte, repartiții și servicii proaste plătite din gros a fost Bucureștiul. Totuși, să nu-i ridicăm statuie primarului general
În Bucureștiul iubit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15546_a_16871]
-
femeia asta pe capul lui Mihai" comentează Harieta. Ea o consideră o "cochetă" pe Bălăuca și se pare că nu era prea departe de adevăr. "Cât e de cochetă bibica lui, apoi venitul lui numai pe tualetele și ghilelele de obraz n-ar să-i ajungă, dar încă să mă ia și pe mine." Căci la plecare poetul îi făcuse Harietei promisiunea că o va chema la el, la București. " Ș-apoi ea este geloasă, scrie Harieta, că el ține la
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost', recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metaforă) - vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus. 4. Dramă a) vysvetlenie pojmu ... b) zanre (komedia, tragedia, cinohra) ... c) struktura dramatickeho textu ... - kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania d) jazyk dramy; expresivnost' v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. ... - jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela 5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Hugolin
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]