13,759 matches
-
dar cel mai frecvent în interogative, exclamative și volitive, putându-se referi la toată propoziția sau numai la un element al ei. Uneori într-o propoziție sunt folosite două sau chiar trei particule modale: În unele gramatici sunt incluse printre particulele modale și elemente pe care alți lingviști le numesc modalizatori sau adverbe modale. Într-adevăr, ele au în comun exprimarea atitudinii vorbitorului față de propriul său enunț, dar unii lingviști le delimitează, considerând modalizatorul o parte de vorbire aparte. Kugler, de
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
care alți lingviști le numesc modalizatori sau adverbe modale. Într-adevăr, ele au în comun exprimarea atitudinii vorbitorului față de propriul său enunț, dar unii lingviști le delimitează, considerând modalizatorul o parte de vorbire aparte. Kugler, de exemplu, deosebește modalizatorul de particulă în general, nu numai cea modală, prin gradul lor de autonomie. Modalizatorul, pe lângă faptul că poate fi inclus într-o propoziție completă ( "Géza biztosan eltalálta a célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta”), poate constitui și singur o propoziție neanalizabilă
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta”), poate constitui și singur o propoziție neanalizabilă răspunzând la o întrebare totală, așa cum răspunde la o asemenea întrebare "da" sau "nu": "- Géza eltalálta a célt? - Biztosan" „- Géza a nimerit ținta? - Cu siguranță”. Dimpotrivă, particula nu poate funcționa singură și nu răspunde la niciun fel de întrebare.
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
în propoziție, însă cu funcție modală, aceea de a exprima certitudinea vorbitorului despre ceea ce afirmă. În unele gramatici ale altor limbi, de exemplu ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), se consideră parte de vorbire aparte particula, în care este inclus într-un fel sau altul și modalizatorul. Uneori apare ca o subclasă a particulelor, de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator", sau la Moldovan 1996, cu denumirea de particulă modală
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
ale altor limbi, de exemplu ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), se consideră parte de vorbire aparte particula, în care este inclus într-un fel sau altul și modalizatorul. Uneori apare ca o subclasă a particulelor, de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator", sau la Moldovan 1996, cu denumirea de particulă modală. Exemplu: "Ceo dan učiš, sigurno si umoran" „Înveți toată ziua, sigur ești obosit”. Alteori modalizatorul este inclus printre
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), se consideră parte de vorbire aparte particula, în care este inclus într-un fel sau altul și modalizatorul. Uneori apare ca o subclasă a particulelor, de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator", sau la Moldovan 1996, cu denumirea de particulă modală. Exemplu: "Ceo dan učiš, sigurno si umoran" „Înveți toată ziua, sigur ești obosit”. Alteori modalizatorul este inclus printre particule fără o denumire aparte, ci doar cu descrierea
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
aparte particula, în care este inclus într-un fel sau altul și modalizatorul. Uneori apare ca o subclasă a particulelor, de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator", sau la Moldovan 1996, cu denumirea de particulă modală. Exemplu: "Ceo dan učiš, sigurno si umoran" „Înveți toată ziua, sigur ești obosit”. Alteori modalizatorul este inclus printre particule fără o denumire aparte, ci doar cu descrierea funcției sale: "On to, naravno, nije ni mogao znati" „Firește, el nici
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator", sau la Moldovan 1996, cu denumirea de particulă modală. Exemplu: "Ceo dan učiš, sigurno si umoran" „Înveți toată ziua, sigur ești obosit”. Alteori modalizatorul este inclus printre particule fără o denumire aparte, ci doar cu descrierea funcției sale: "On to, naravno, nije ni mogao znati" „Firește, el nici nu putea să știe asta”. Totuși Klajn 2005, de exemplu, nu include modalizatorul printre particule, ci le tratează ca adverbe
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
Alteori modalizatorul este inclus printre particule fără o denumire aparte, ci doar cu descrierea funcției sale: "On to, naravno, nije ni mogao znati" „Firește, el nici nu putea să știe asta”. Totuși Klajn 2005, de exemplu, nu include modalizatorul printre particule, ci le tratează ca adverbe de propoziție în capitolul despre adverbe: "Ukratko, cilj je postignut" „Pe scurt, scopul a fost atins”. În gramatici ale limbii maghiare, modalizatorul este cel care a inclus până în anii 1990 și particulele. Apoi unii lingviști
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
include modalizatorul printre particule, ci le tratează ca adverbe de propoziție în capitolul despre adverbe: "Ukratko, cilj je postignut" „Pe scurt, scopul a fost atins”. În gramatici ale limbii maghiare, modalizatorul este cel care a inclus până în anii 1990 și particulele. Apoi unii lingviști au delimitat modalizatorul de particulă, considerând-o parte de vorbire aparte. Nóra Kugler vede deosebirea dintre cele două clase în gradul lor de autonomie diferit. Argumentul ei este că modalizatorul, pe lângă că poate fi inclus într-o
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
adverbe de propoziție în capitolul despre adverbe: "Ukratko, cilj je postignut" „Pe scurt, scopul a fost atins”. În gramatici ale limbii maghiare, modalizatorul este cel care a inclus până în anii 1990 și particulele. Apoi unii lingviști au delimitat modalizatorul de particulă, considerând-o parte de vorbire aparte. Nóra Kugler vede deosebirea dintre cele două clase în gradul lor de autonomie diferit. Argumentul ei este că modalizatorul, pe lângă că poate fi inclus într-o propoziție completă ( "Géza biztosan eltalálta a célt" „Cu
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta”), poate constitui și singur o propoziție neanalizabilă răspunzând la o întrebare totală, așa cum răspunde la o asemenea întrebare "da" sau "nu": "- Géza eltalálta a célt? - Biztosan" „- Géza a nimerit ținta? - Cu siguranță”. Dimpotrivă, particula nu poate funcționa singură și nu răspunde la niciun fel de întrebare.
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
conservare a impulsului. Aceste ecuații se bazează pe a doua lege a lui Newton aplicată mișcării fluidului, împreună cu ipoteza că tensiunea fluidului este proporțională cu gradientul vitezei (fluid Newtonian), la care se adaugă gradientul presiunii. Ecuațiile furnizează componentele vitezei unei particule de fluid. Forma vectorială a acestor ecuații este: unde partea stângă a ecuației reprezintă accelerația, și poate fi compusă din efecte dependente de timp și convective, sau, dacă sunt prezente, efectul coordonatelor neinerțiale. Partea dreaptă reprezintă suma tuturor forțelor care
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
a teoriei cunoașterii. Discuțiile privind problemele de bază ale realismului se lovesc de dificultatea ce rezultă din multitudinea obiectelor cărora li se atribuie o existență reală. În discuție intră astfel obiecte materiale perceptibile (scaune, păsări, arbori etc.) și obiecte neperceptibile (particule elementare de energie, componente ale nucleului atomic etc.), forțe cum sunt gravitația și atracția magnetică, proprietăți fizice (de ex.: curbura spațio-temporală), elemente abstracte (melodie), simboluri matematice (numere, multiplicatori). La acestea se adaugă noțiuni generale (roșeață, frumusețe), legi naturale, stări mentale
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
transfer de energie fizică spre materie sau spre alți fotoni în loc de a corespunde unei treceri între sisteme de referință. Aceste deplasări se pot datora unor fenomene fizice cum ar fi efectelor de coerență sau împrăștierii de radiație electromagnetică fie din particule elementare încărcate electric, particulate, sau fluctuații ale indicelui de refracție într-un mediu dielectric ca în fenomenul radio de „whistler”. Asemenea fenomene sunt și ele denumite deplasări spre roșu sau spre albastru, dar în interacțiunile lumină-materie din astrofizică și care
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
orice "z" calculat este în general o funcție de lungimea de undă. Mai mult, împrăștierea cauzată de medii aleatoare are loc la multe unghiuri, iar "z" este o funcție și de unghiul de împrăștiere. Dacă au loc mai multe împrăștieri, sau particulele împrăștiate au o mișcare relativă, atunci există și o distorsiune a liniilor spectrale. În astronomia interstelară, spectrul vizibil poate apărea mai roșu din cauza proceselor de împrăștiere într-un fenomen denumit înroșire interstelară — la fel împrăștierea Rayleigh cauzează înroșirea atmosferică dată
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
În fizica particulelor elementare, un hiperon este orice barion care conține unul sau mai multe quarcuri strânge, dar niciun quarc charm sau bottom. Fiind barioni, toți hiperonii sunt fermioni. Adică, au spin semiîntreg și se supun statisticii Fermi-Dirac. Toți interacționează prin intermediul forței nucleare
Hiperon () [Corola-website/Science/328887_a_330216]
-
dintre care cel puțin unul este un quarc strânge, fiind deci barioni strânge. îi se dezintegrează slab fără conservarea parității. Primele cercetări asupra hiperonilor au avut loc în anii 1950 și au impulsionat cercetătorii la crearea unei clasificări organizate a particulelor. În prezent, cercetările în acest domeniu se efectuează cu ajutorul datelor obținute în mai multe laboratoare din jurul lumii, inclusiv CERN, Fermilab, SLAC, JLAB, Laboratorul Național Brookhaven, KEK și altele. Temele abordate includ căutarea violării parității sarcinii, măsurători ale spinului, studii ale
Hiperon () [Corola-website/Science/328887_a_330216]
-
numărul cuantic de stranietate este conservat de interacțiunile țări, hiperonii în stare fundamentală nu se pot dezintegră tare (adică în interacțiunile țări). Totuși, aceștia participa în interacțiunile țări. În cazuri rare, Λ se poate de asemenea dezintegră prin intermediul următoarelor procese: Particulele xi sunt de asemenea cunoscute că hiperoni „cascadă”, deoarece parcurg o dezintegrare în doi pasi, devenind un nucleon după ce se dezintegrează mai întâi într-un Λ și emițând un π. Particulele omega minus au un numar barionic de +1 și
Hiperon () [Corola-website/Science/328887_a_330216]
-
Λ se poate de asemenea dezintegră prin intermediul următoarelor procese: Particulele xi sunt de asemenea cunoscute că hiperoni „cascadă”, deoarece parcurg o dezintegrare în doi pasi, devenind un nucleon după ce se dezintegrează mai întâi într-un Λ și emițând un π. Particulele omega minus au un numar barionic de +1 și o hipersarcină de −2, dându-i o stranietate de −3. Sunt necesare multiple dezintegrări slabe schimbătoare de aroma pentru a se dezintegră într-un proton sau neutron. Modelul ȘU(3) al
Hiperon () [Corola-website/Science/328887_a_330216]
-
acestui hiperon precum și masa și faptul că se va supune numai proceselor de dezintegrare slabă. Dovezi experimentale pentru existența să au fost descoperite în 1964 la Laboratorul Național Brookhaven. Mai multe exemple ale formării sale și observarea cu ajutorul acceleratoarelor de particule au confirmat modelul ȘU(3).
Hiperon () [Corola-website/Science/328887_a_330216]
-
Zeus în crater și, nu numai că distruge cel de-al optulea spirit, dar face să apară și Gaia Fantomelor. Aki are o nouă viziune a planetei Fantomelor, ea fiind capabilă să primească în ea al optulea spirit format din particule extraterestre. Când Aki se trezeste, ea și Gray se combină cu celelalte șapte spirite. Hein continuă să tragă cu tunul Zeus în ciuda avertismentelor de supraîncălzire și distruge neintenționat tunul, murind în proces. Gri se sacrifică ca un mediu necesar pentru
Final Fantasy: Spiritele ascunse () [Corola-website/Science/329005_a_330334]
-
redactat titlul povestirii "Blank!", Garrett "Blank?", iar Ellison "Blank", toate textele fiind publicate în numărul din iunie 1957 al revistei. Un om de știință experimentează călătoria temporală, alături de un coleg sceptic. Cei doi se trezesc blocați în non-timp, între două particule temporale. În timp ce își pierd cunoștința, ei își dau seama că 'acolo unde până și veșnicia era lipsită de înțeles, avea să existe doar... nimic!' Povestirea a apărut în iunie 1957 în "", iar în numărul 4 / 1976 al seriei SF "Starstream
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
formă de transmitere a căldurii specifică doar gazelor și lichidelor care depinde de prezența materialelor. Se referă la transferul de căldură dintre un fluid aflat în mișcare liberă sau forțată și o suprafață solidă. Convecția presupune existența unei mișcări a particulelor ce alcătuiesc fluidul. Dacă mișcarea apare doar ca urmare a modificării densității fluidului odată cu temperatura, convecția se numește "naturală"; atunci când mișcarea este determinată de forțe exterioare (produse de o pompă, un ventilator etc.), convecția se numește "forțată". În meteorologie, convecția
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
120 CP, Benzina, Manuală, 160 Nm 1.6 VTI 120 CP BVA, Benzina, Automată, 160 Nm 1.6 THP 156 CP, Benzina, Manuală, 240 Nm 1.6 HDI 90 CP, Diesel, Manuală (norma de poluare euro 4 - fara filtru de particule) 1.6 HDI 92 CP, Diesel, Manuală, 230 Nm - varianta facelift 1.6 HDI 110 CP, Diesel, Manuală 1.6 e-HDI FAP STT 112 CP, Diesel, Manuală, 285 Nm - varianta facelift 2.0 HDI FAP 150 CP, Diesel, Manuală
Peugeot 308 () [Corola-website/Science/325462_a_326791]