14,044 matches
-
didactice. Considerăm că această structură nu trebuie să fie rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecții/activității didactice poate fi variabil. Nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se poate modifica, de la caz la caz. Structura procesuală a unei lecții (ne vom referi la lecția instrumentală, caracterizată prin activitatea didactică desfășurată cu un singur elev) poate să includă următoarele etape metodice: a) captarea atenției sau trezirea interesului elevului pentru studiul temei și sensibilizarea lui pentru activitatea didactică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale 13. COMPORTAMENTUL ÎN GRUP LA LOCUL DE MUNCĂ, Cătălina Zaborilă 13.1. Definirea și clasificarea grupurilor de lucru 13.2. Formarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în cazul angajaților cu performanțe constant reduse. Toate aceste scopuri sunt pe deplin justificabile și teoretic identificabile în cazul aprecierii performanțelor. Problema care apare este dacă putem realiza concret atât de multe lucruri (evaluare, motivare, recompensare, dezvoltare) dezvoltând o schemă procesuală anuală. În acest punct sunt importante și interesante studiile de psihologie organizațională care s-au grupat în două mari direcții: pe de o parte, identificarea căilor de a realiza eficient aprecierea performanțelor și, pe de altă parte, înțelegerea contextului social
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acelea care urmăresc luarea unor decizii administrative (McIntyre și alții, 1984), iar scopul și rezultatul evaluării servește drept funcție cognitivă pe lângă cea de motivare (Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare a aspectelor cognitive ale modelului procesual de evaluare a performanțelor și au propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere” (vezi figura 7.2.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să-l transforme dintr-un ritual anual într-un instrument de creștere a performanțelor organizației. Organizațiile sunt sisteme complexe, starea lor afectând nivelul performanțelor angajaților. Este important de subliniat că managementul performanțelor presupune o abordare sistemică și nu numai una procesuală. Sistemul de management al performanțelor presupune o serie de componente funcționale interconectate, eficiența fiecărei componente depinzând de modul în care este integrată în întreg iar eficiența întregului depinzând de eficiența fiecărei componente. Obținerea performanțelor depinde de mediul organizațional care presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a lui Alderfer 12.4.3. Modelul motivației de realizare a lui McClelland. 12.4.4. Teoria bifactorială (Herzberg) 12.5. Teorii motivaționale procesuale 12.5.1. Teoria așteptărilor (Vroom) 12.5.2. Teoria echității (Adams) 12.6. Integrarea diferitelor teorii motivaționale. OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE Studiind acest capitol, veți fi în măsură: să definiți conceptul de motivație să descrieți nevoile concepute de autorii teoriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncii propriu-zise (e.g., autonomie, importanța sarcinii, varietatea abilităților solicitate de activitate) pot crea premisele pentru ca individul să fie satisfăcut de activitatea sa la locul de muncă, fără a mai primi stimulente externe (salariu, recunoaștere, laudă, etc.). 12.5. Teorii motivaționale procesuale Teoriile procesuale pun accentul pe procesele sau factorii psihologici care influențează motivația, încercând să explice cum apare motivația. Se mai numesc cognitive, deoarece sunt interesate de percepțiile oamenilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea și de modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
e.g., autonomie, importanța sarcinii, varietatea abilităților solicitate de activitate) pot crea premisele pentru ca individul să fie satisfăcut de activitatea sa la locul de muncă, fără a mai primi stimulente externe (salariu, recunoaștere, laudă, etc.). 12.5. Teorii motivaționale procesuale Teoriile procesuale pun accentul pe procesele sau factorii psihologici care influențează motivația, încercând să explice cum apare motivația. Se mai numesc cognitive, deoarece sunt interesate de percepțiile oamenilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea și de modul în care aceștia îl
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
factorii psihologici care influențează motivația, încercând să explice cum apare motivația. Se mai numesc cognitive, deoarece sunt interesate de percepțiile oamenilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea și de modul în care aceștia îl înțeleg și interpretează. Teorii motivaționale procesuale au fost elaborate de: Victor Vroom (1964): teoria așteptărilor - își are rădăcinile mult înaintea lui Vroom, dar acesta a introdus-o în domeniul psihologiei muncii prin versiune prezentată în lucrarea Work and Motivation (1964); aflată la baza unei cunoscute teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
defășoară fiecare activitate de bibliotecă, pe domeniile de competență. Procedura operațională este un model, o prezentare formalizată, în scris, a tuturor pașilor ce trebuie urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității cu privire la aspectul procesual, ele fiind cunoscute în practică și sub alte denumiri: proceduri de proces, proceduri formalizate etc. Pentru o bună gestionare a elaborării, aprobării și aplicării procedurilor operaționale, bibliotecarul școlar trebuie să asigure derularea tuturor acțiunilor privind elaborarea și/sau dezvoltarea sistemelor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
importante aspecte ale politicilor europene. Paul Meerts și colaboratorii săi au mers mai departe, în 2004, realizând o analiză sistematică și comparativă a negocierii europene.18 Ole Elgström și Christer Jönsson au abordat conceptul și practicile negocierii europene din perspectiva procesuală, a rețelelor și instituțiilor (2005).19 În ultimii ani, s-a insistat asupra analizei descriptive și procesuale a negocierilor europene, precum conferințele interguvernamentale și tratatele 20 sau aspectele de putere și leadership în negocierile europene 21. În fine, centrele de
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
o analiză sistematică și comparativă a negocierii europene.18 Ole Elgström și Christer Jönsson au abordat conceptul și practicile negocierii europene din perspectiva procesuală, a rețelelor și instituțiilor (2005).19 În ultimii ani, s-a insistat asupra analizei descriptive și procesuale a negocierilor europene, precum conferințele interguvernamentale și tratatele 20 sau aspectele de putere și leadership în negocierile europene 21. În fine, centrele de pregătire și antrenare a negociatorilor europeni s-au înmulțit (Bruxelles, Viena, Maastricht etc.), iar EIPA a publicat
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de monedă electronică, activitățile de asigurare ca servicii ale societății informaționale, procedurile de colaborare, consultare sau informare, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească entitățile constituite în scopul protecției consumatorilor în statele membre ale Uniunii Europene, pentru a avea calitate procesuală activă. Semnătura electronică După apariția Legii semnăturii electronice nr. 455/2001, care transpunea Directiva 99/93/ CE, oportunitățile de comunicare și dezvoltare au cunoscut un real progres, mai ales prin sfera de aplicabilitate a semnăturii electronice. Schimbul de informații în
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fost, în anul 2003, de aproape trei ori mai mare față de anul anterior, respectiv 114 decizii în anul 2003, față de 42 decizii în anul 2002. În anul 2003 și în perioada ianuarie-martie 2004, Consiliul Concurenței a avut calitatea de parte procesuală într-un număr de 88 de procese. Din cele 51 de dosare soluționate în cursul anului 2003, 48 de dosare au fost soluționate favorabil, instanța confirmând deciziile Consiliului Concurenței, iar în 3 dosare Consiliul Concurenței nu a avut câștig de
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
economici care nu au respectat prevederile Legii concurenței cu privire la obligația notificării operațiunilor de concentrare economică, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 1.335.000.000 ROL. În perioada 25 martie-15 octombrie 2004, Consiliul Concurenței a avut calitatea de parte procesuală, activă sau pasivă, într-un număr de 62 de procese. Din cele 62 de dosare, 34 au fost soluționate iar dintre acestea la 29 a fost confirmată soluția dată de Consiliului Concurenței. Până la data de 14 octombrie 2004, 3 dosare
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de drept care reprezintă esența Noului Concept Strategic al Alianței. Efortul NATO și UE este direcționat spre un scop comun, doar modalitățile de acțiune diferă. Procesele de lărgire ale NATO și UE, deși diferite, sunt complementare și corespund complementarității la nivel procesual dintre creșterea prosperității și asigurarea stabilității și securității pe continent. Dezvoltarea Politicii Europene de Securitate și Apărare (ESDP) și întărirea capabilitătilor europene de management al crizelor va avea un impact pozitiv asupra NATO și legăturii transatlantice, câtă vreme vor contribui
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
categorii conceptuale abstracte; unele pun accent pe percepția individuală a S.O., ignorând antecedentele obiective, iar altele omit procesul evaluării cognitiv-afective, care, la rândul lui, devine concept central pentru noi modele. Cercetătorii au ajuns la acorduri parțiale referitoare la care secvență procesuală (unde și cum intervine) este moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stres sau satisfacție și stări emoționale specifice?); modului de conceptualizare în care munca afectează emoțiile noastre și în care emoțiile afectează comportamentul profesional (intensitatea și frecvența experienței emoționale în muncă, în funcție de tipul ocupației sau organizației); utilizarea experimentală a unor secvențe procesuale de tip emoție-cogniție-comportament, nu neapărat aflate într-o relație unicauzală. O altă întrebare, care prezintă interes în continuare este dacă o situație pe care individul o resimte ca fiind „stresantă” este într-adevăr sursă de stres (obiectivă) sau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și profesională; activități de hărțuire dirijate spre reducerea ocupațiilor victimei și a potențialului de angajare prin discreditarea profesională; activități de hărțuire care afectează sănătatea fizică și psihică a victimei. 2.4. Dinamică Hărțuirea psihologică se instalează treptat, având o evoluție procesuală. Debutul îl constituie expunerea victimei la o serie de comportamente ostile extrem de dificil de delimitat, fiind foarte discrete și indirecte (Bjorqvist, 1992, apud Einarsen, 1999, p. 3). Există un consens în literatura de specialitate în acest sens, iar acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
persoană și mediu, ca proces tranzacțional, viziune întemeiată de Richard S. Lazarus, provine din nepotriviri (reale sau percepute) între cererile, exigențele situației și capacitățile individului de a le înfrunta. După Lazarus, elementele-cheie în studiul stresului sunt: tranzacția cu mediul, caracterul procesual și semnificația personală. Stresul este o relație continuă și dinamică între individ și mediu, în care ambele părți se modifică. Tranzacțiile se succed și formează un întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
2. Consistența, atribut cardinal al personalității Ca urmare a sedimentărilor ocazionate de eforturile pozitiviste de cercetare empirică, în definirea personalității au început să apară citate tot mai frecvent elemente consensuale, precum: stabilitatea, persistența manifestării caracteristicilor individuale, structurilor dispoziționale (trăsăturilor), structurilor procesuale (variabile persoană) sau comportamentelor expresive; unicitatea organizării acestor elemente, conducând la apariția unor patternuri sau „amprente comportamentale” strict personale; generalitatea, tendința reiterării predilecte a anumitor patternuri comportamentale ca răspuns la contextele situaționale variate, subordonate însă acelorași clase de situații; predictibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intern al instituțiilor financiar-monetare, fiind asociat erorilor umane, nefuncționării sistemelor informatice sau aplicării incorecte a procedurilor financiar-monetare. Aria de cuprindere a riscurilor operaționale este foarte largă și depinde de specificul activităților desfășurate, de calitatea tehnologiilor utilizate, de modul de organizare procesuală și structurală a instituțiilor financiar-monetare. În domeniul financiar-bancar, riscurile operaționale se manifestă Îndeosebi În legătură cu sistemul de transfer al fondurilor, cu modul de operare a instrumentelor de plată și credit, dar și cu funcțiunile instituțiilor financiar-bancare, Îndeosebi funcțiunile financiar-contabile, tehnico-administrative, comerciale
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
necesităților de consum ale populației și agenților economici nonbancari, au condus la extinderea și dezvoltarea activităților și rețelei financiar-bancare, la nivel național și internațional, sprijinind dezvoltarea economiilor naționale și a economiei mondiale, În ansamblul său. 4.1.1. Evoluția elementelor procesuale ale marketingului financiar-monetar Evoluția marketingului la nivelul instituțiilor financiar-monetare s-a produs În toate componentele mix-ului de marketing, respectiv produs (serviciu), preț, distribuție și promovare, cu implicații directe asupra operațiunilor cu clienții, În crearea și livrarea de servicii și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]