14,810 matches
-
a energiei; este o unitate de finalitate, deoarece apare ca "punct" spre care "se dirijează" energiile lumii și pentru că ea însăși este moment al personalizării energiei ce pregătește alte momente ale acestui curs. Al doilea înțeles al sufletului mistic: structura sufletească a copilului, este abordat de filosoful român în contextul discuției despre vocație. Sistemele contemporane de psihologie, între care teoriile lui Pierre Janet, ale lui Jean Piaget nu i se par satisfăcătoare, deoarece folosesc un înțeles necorespunzător al eului și afirmă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului în lume: el devine, din personificator, cuceritor al naturii. Trebuie să observăm, urmând teoria eului a lui Rădulescu-Motru, că eul joacă rolul de termen mediu între conștiință și personalitate. El se află în cea dintâi manifestare omenească; este nucleul sufletesc al unității primitive de viață umană, dar și al celei finale. Totodată, el face legătura cu ceea ce a fost înainte de primitiva integrare a omului. "Silogismul" personalismului energetic are sens într-o analitică umană; termenul său mediu, eul, face legătura între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
până la cea energetică, formă finală a personalizării energiei. Personalitatea mistică, "cea mai slabă dintre întrupările omului", semnifică, în orizontul celor două operații ale schemei formale a determinismului prin finalitate, specificarea omului, "blocarea" lui în "elementul" propriei existențe; tocmai eul, atitudinea sufletească ce trece variația în anticipație, de-venit el însuși anticipație, îl distanțează pe om de natură. Totodată, personalitatea mistică semnifică și deschiderea nucleului sau, anume eul, către ceea ce, în evoluție, o anticipează, fiindu-i premisă însuși eului: energia nepersonalizată. Omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui absolute ca existență împlinită fără intervenția naturii. Eul îl diferențiază pe om de natură, pentru că se afirmă ca atitudine anticipatoare, anticipând întâi propriile reacții, apoi alte evenimente posibile în lume. Dar devenit nucleu al personalității, structurând în jurul său dispoziții sufletești, toate de origine naturală, eul deschide unitatea de existență umană către ceea ce a precedat-o, către natură. Rostul acestor operații este acela de a dezvălui specificul vieții umane, dar și de a exprima faptul firesc al integrării sale în realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
geografic-cultural), în această lucrare, a formelor personalității, în deosebire de prezentarea relativ contextuală din operele lui C. Rădulescu-Motru. Între personalitatea mistică și cea energetică a profesionistului aflăm personalitățile tip. "Cu raționalizarea lui (a eului n. C.) cristalizările produse în substratul sufletesc iau forme cu mult mai precise. Așa apar treptat personalitățile cunoscute în viața socială și profesională. Mai întâi aceste personalități au caracterul de tipuri sociale și morale; ele consistă, ca și instituțiile publice, în deprinderi constante și unitare. După personalitățile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este cel de formă de personalitate aflată, istoricește, între mistic și profesionist și vocație. De altminteri, chiar profesionistul corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului, datorită unei structuri sufletești dinamice, aflată în acord cu idealul poporului, al comunității din care face parte, structură care îi dă putința de a produce noul. Tipul are, de fapt, două sensuri: a) cultura ca personalitate a poporului: "căci cultura este o personalitate. Ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de fapt, două sensuri: a) cultura ca personalitate a poporului: "căci cultura este o personalitate. Ea este însă o personalitate tip, și nu o personalitate în corp concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tip, și nu o personalitate în corp concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de muncă, nu sunt dublate de conștiinciozitatea muncii, iar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temeiul în aptitudini selectate de eu și întărite prin așezarea lor în structura personalității. Anticipațiile sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca astfel să se poată produce actualizarea finală a energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca astfel să se poată produce actualizarea finală a energiei. El este, prin urmare, o personalitate tranzitorie. Întrucât diferențierile de muncă ele în primul rând condiționează formarea unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care el îl angajează aduce, față de forma anterioară, o "fixație" profesională, un fel de stabilitate aptitudinală ferită, relativ, de variație. Există diferențiere între tipuri, dar nu în cadrul aceluiași tip, căci fiecare este fixat odată pentru totdeauna. Condiționatul, reprezentat de dispozițiile sufletești, este scos din mediul lui natural încă prin personalitatea mistică, fiind așezat în structura personalității alături de eu. Dar prin tip, energia este valorificată divers. Necondiționatul (idealul de personalizare, care nu se află la capătul nici unei mișcări naturale, ci doar în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anterioare Personalismului energetic, în timp ce personalitatea devine termen fundamental în scrierile care alcătuiesc de facto sistemul personalismului energetic. Totuși, s-ar putea susține cu destulă îndreptățire că aceste din urmă lucrări nu transferă termenul culturii într-un plan secund. În Puterea sufletească (1908), cultura este termenul central. Ea este concepută ca un rezultat al "reacțiunilor sufletești" ale omului angajat în adaptarea la mediul natural; numai în urmarea configurării mediului cultural și datorită influențelor lui se formează personalitatea individului. Acest raport accentuat "aristotelician
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sistemul personalismului energetic. Totuși, s-ar putea susține cu destulă îndreptățire că aceste din urmă lucrări nu transferă termenul culturii într-un plan secund. În Puterea sufletească (1908), cultura este termenul central. Ea este concepută ca un rezultat al "reacțiunilor sufletești" ale omului angajat în adaptarea la mediul natural; numai în urmarea configurării mediului cultural și datorită influențelor lui se formează personalitatea individului. Acest raport accentuat "aristotelician" apare și în Personalismul energetic: "Poporul este nu numai înaintea individului, dar este și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său numai anumite aptitudini, și de aceea personalitatea sa apare ca o realizare specială sau concretă a acestor aptitudini"196. Argumentele lui C. Rădulescu-Motru pentru ideea culturii ca pesona-litate (în genere) pornesc de la premisa că, asemenea personalității, cultura este echilibru sufletesc. Totuși, ea este tip, nefiind "personalitate în corp concret"; "Cultura are o structură ideală: este mai mult o realitate potențială. Ea este ceva mai mult decât media statistică a personalităților concrete din sânul unui popor; este personalitatea ideală, la care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la care fiecare personalitate concretă contribuie ca o componentă."197 Idealitatea culturii ca tip de personalitate nu înseamnă ne-realitatea ei. Doar că personalitatea individuală este mai concretă decât cultura; reale sunt, însă, amândouă, deopotrivă. Tipul de cultură reprezintă configurația sufletească a personalităților ce alcătuiesc o comunitate; determinarea lui vine de la personalitățile individuale. De exemplu, tipul de cultură europeană este diferit de cel african datorită diferențelor dintre persoanele ce le alcătuiesc. Dar, deși se revendică de la personalitățile individuale, tipul de cultură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui structurală într-o formă individuală este imposibilă și, de fapt, fără sens. În orice moment, idealul este o rezultantă a posibilităților individuale și el determină un spațiu de mișcare pentru acestea în care are loc "realizarea" aptitudinilor în unitatea sufletească. Ideea lui C. Rădulescu-Motru potrivit căreia cultura este personalitatea poporului (ideea privind dublarea tipului personalității individuale cu tipul de cultură) are o anumită semnificație dacă o raportăm la structura formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din acest unghi, cultura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între membrii unei societăți și între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de realitate prezentă a unor manifestări sufletești; ea nu rezidă în obiectele externe și materiale pe care le avem dinaintea noastră, ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul ar fi "o arătare fără înțeles". Reactualizând
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de realitate prezentă a unor manifestări sufletești; ea nu rezidă în obiectele externe și materiale pe care le avem dinaintea noastră, ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul ar fi "o arătare fără înțeles". Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu care poporul răsfrânge în creațiile sale fondul său propriu. Dependența vieții culturale de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă originalitatea culturii. "O cultură este cu atât mai originală cu cât răsfrânge în ea mai expresiv fondul propriu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă originalitatea culturii. "O cultură este cu atât mai originală cu cât răsfrânge în ea mai expresiv fondul propriu al poporului care a produs-o. Și fondul propriu al poporului este cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale civilizației, dar între ele există legături multiple. Cultura urmează civilizației, iar nu invers: "dacă prin cultură este să înțelegem funcțiunea originalității în special, atunci cultura adevărată nu poate să vină decât în urma unei civilizații"208. Cultura reprezintă totalitatea condițiilor sufletești care asigură continuitatea vieții spirituale a poporului. În termenii acestei interpretări, ea pune alături condiționatul natural, fiind, prin geneza sa, expresia energiilor naturii, și Necondiționatul, conținutul ei alcă-tuindu-se din creații ce urmează modelul idealului de personalizare, adică unei logici culturale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci prin bunuri sufetești, prin deprinderi intelectuale și morale, devenite forțe active"210. Cultura este altceva decât natura, fiindcă aceasta din urmă cuprinde fenomene strict cauzale și nespirituale; dar cultura are legătură cu natura prin chiar elementele ei temeinice: condițiile sufletești. Ordinea culturii este una de finalitate, desigur. Prin tipul individual de personalitate, finalitatea este extinsă și asupra naturii. Dar nu pentru a o reordona finalist în ea însăși, ci pentru a-i preciza ordinea imanentă care, paradoxal, o scoate din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
individual aparține culturii prin relativa libertate cu care poate folosi energiile, prin funcțiunea lui ca sistem de aptitudini specifice diferitelor meserii. Dar el este și al naturii, pentru că aptitudinile pe care le ordonează în unitatea sa de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate orientată către un scop, iar sistemul de aptitudini al tipului își dovedește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmare, poate fi gândit ca o succesiune de trepte între mistic și profesionist, trepte păstrate, într-un anumit fel, de istorie. II.3.c. Personalitatea energetică și modalitățile sale În structura formei finale a personalizării energiei (personalitatea energetică), factorii biologici, sufletești și sociali sunt mai bine armonizați decât în cazul misticului și al "tipului"; personalitatea energetică este ea însăși izvor de energie. Tehnica muncii pe care ea o activează este întemeiată pe aptitudini profesionale dezvoltate și utilizate spre transformarea și stăpânirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]