14,503 matches
-
de șes a Câmpiei Dunării. În dreptul satului Cotul-Chitaiului, se unește cu afluentul sau, râul Chirghiș. În sezonul de vară, debitul sau scade foarte mult. Apele sale sunt folosite pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei și pentru irigații. Principalele localități traversate de răul Chirghiș-Chitai sunt satele Tvardița, Malu-Mare, Iserlia, Ivăneștii Noi, Dunăreanca, Cotul-Chitaiului și Traianu-Vechi.
Râul Chirghiș-Chitai () [Corola-website/Science/318228_a_319557]
-
33 metri, pe malul estic al Lacului Ialpug, în partea de sud-vest a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 24 km sud de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Ismail. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Carasulac, care se varsă printr-un canal într-un golf al Lacului Ialpug. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Cișmeaua-Văruită (în ), în acel an el fiind redenumit Krinicine. De această comună depinde administrativ satul Cosa-Mare
Cișmeaua-Văruită, Bolgrad () [Corola-website/Science/318241_a_319570]
-
este situat la o altitudine de 84 metri, în partea de nord-vest a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 8 km nord de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Ismail. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Ialpug, care se varsă în Lacul Ialpug, în dreptul orașului Bolgrad. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Bulgărica (în ), în acel an el fiind redenumit Zaliznicine. În această localitate se află punctul local de trecere auto
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
este situat la o altitudine de 62 metri, în partea centrală a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 34 km nord-est de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Cetatea Albă. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Catalpugul Mare, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Șichirlichitai-Noi. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Pandaclia (în ), în acel an el fiind redenumit Orîhîvka. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
Bolgrad. El se află la o distanță de 35 km nord-est de centrul raional Bolgrad și la 25 km de stația de cale ferată Ceadîr-Lunga, pe linia Odesa - Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Tighina. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Catalpugul Mare, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Șichirlichitai-Noi. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Ciișia (în ), în acel an el fiind redenumit Horodne. Primele 30 de familii de coloniști bulgari s-au
Ciișia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318258_a_319587]
-
Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 35 metri, în partea de est a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 37 km est de centrul raional Bolgrad. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Catalpugul Mic, care se varsă în râul Catalpugul Mare, în apropiere de vărsarea acestuia din urmă în lacul Catalpug, în dreptul satului Șichirlichitai-Noi. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
la o distanță de 42 km nord-est de centrul raional Bolgrad și la 12 km de stația de cale ferată Ceadîr-Lunga, pe linia Odesa - Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Tighina. Din apropierea acestei localități izvorăște râul Catalpugul Mare, care traversează satul și în final se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Șichirlichitai-Noi. În această localitate se află punct internațional de trecere auto a frontierei Traian - Ceadîr-Lunga (dintre Ucraina și Republica Moldova). Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28
Traian, Bolgrad () [Corola-website/Science/318268_a_319597]
-
este situat la o altitudine de 45 metri, în partea de est a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 40 km nord-est de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Odesa. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Catalpugul Mic, care se varsă în râul Catalpugul Mare, în apropiere de vărsarea acestuia din urmă în lacul Catalpug, în dreptul satului Șichirlichitai-Noi. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Hasan-Batâr (în ), în acel an el fiind
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
este situat la o altitudine de 23 metri, în partea centrală a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 29 km est de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Cetatea Albă. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Catalpugul Mare, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Șichirlichitai-Noi. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
se mutaseră în est înaintea secolului al XVIII-lea. Printre bulgarii care au emigrat în Basarabia au fost și câțiva albanezi care se așezaseră în estul Bulgariei cu puțin timp înainte. În timpul războaielor ruso-otomane, când armatele rusești au atins și traversat Dunărea, unii locuitori de etnie bulgară le-au sprijinit. Aceste populații s-au compromis în ochii otomanilor și au fost nevoite să se refugieze în Imperiul Rus. Propaganda rusească a desfășurat o activitate intensă pentru a-i convinge pe bulgari
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
anii 1990, așa cum fuseseră modificate în perioada Ceaușescu, conform unei scheme care le permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze. Alt inconvenient pentru călători este faptul ca validitatea unei călătorii este limitată la vehiculul în care se taxează cardul, nu și pe alta linie, în corespondență, pe o durată de timp oarecare, cum este cazul în alte rețele urbane. La
Troleibuze în București () [Corola-website/Science/318286_a_319615]
-
Satul este situat la o altitudine de 41 metri, în partea central-sudică a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 16 km sud-est de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Reni-Odesa. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Tașbunar, care se varsă în Lacul Catalpug. Până în anul 1944 satul a purtat denumirea oficială de Vaisal (în ), în acel an el fiind redenumit Vasilîvka. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între
Vaisal, Bolgrad () [Corola-website/Science/318292_a_319621]
-
Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 35 metri, în partea de nord-vest a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 5 km nord de centrul raional Bolgrad. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Ialpug, care se varsă în Lacul Ialpug, în dreptul orașului Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Ismail. În această localitate se află punctul internațional de trecere auto a frontierei Tabacu - Mirnoe (dintre Ucraina și Republica Moldova). Prin Tratatul de
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
preponderent găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 75 metri, în partea de nord-est a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 45 km est de centrul raional Bolgrad. Din apropierea acestei localități izvorâște râul Catalpugul Mic, care traversează satul și se varsă în râul Catalpugul Mare, în apropiere de vărsarea acestuia din urmă în lacul Catalpug, în dreptul satului Șichirlichitai-Noi. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Satalâc-Hagi (în ), în acel an el fiind redenumit Oleksandrîvka. Prin
Satalâc-Hagi, Bolgrad () [Corola-website/Science/318291_a_319620]
-
este situat la o altitudine de 24 metri, în partea de vest a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 7 km sud-est de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Reni-Odesa. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Carasulac, care se varsă printr-un canal într-un golf al Lacului Ialpug. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Caracurt (în ), în acel an el fiind redenumit Jovtneve (în traducere "Octombrie", după Revoluția din Octombrie
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
central-nordică a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 18 km nord de centrul raional Bolgrad și la 220 km sud-vest de Odesa. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Cetatea Albă. Din apropierea acestei localități izvorăște râul Carasulac, care traversează satul și se varsă printr-un canal într-un golf al Lacului Ialpug. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Cubei (în ), în acel an el fiind redenumit Cervonoarmiiske (în traducere "Armata Roșie"). Teritoriul satului Cubei a fost
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
proveneau din actualele districte Pogradec și Korçë, aflate astăzi în sud-estul Albaniei (zonă cunoscută ca Toskeria, deoarece acolo se vorbea dialectul Tosk al limbii albaneze). Ca urmare a faptului că erau persecutați de turci, albanezii au fugit din țara lor, traversând Grecia, estul Bulgariei, Dobrogea și stabilindu-se în Basarabia (parte a Principatului Moldovei aflată sub ocupația militară rusească). În anul 1811 coloniștii albanezi (așa-numiții arnăuți) ce proveneau din Turcia (din sudul Albaniei de astăzi) au fondat satul Caracurt, aflat
Albanezii din Ucraina () [Corola-website/Science/318308_a_319637]
-
în ajunul bătăliei Constantin cel Mare a avut un vis în care i s-a spus ca înainte de a porni la luptă să înscrie pe scuturile soldaților "semnul ceresc al lui Dumnezeu" - "caeleste signum dei". Probabil monograma "chi-rha" (litera X traversată de litera P). Dar Eusebius din Cezareea în lucrarea sa "„Viața lui Constantin”" - "„Vita Constantini”" povestește despre apariția pe cer la miezul zilei, deasupra soarelui, a unei cruci luminoase împreună cu inscripția "In hoc signo vinces" („Sub acest semn vei învinge
Bătălia de la Podul Milvius () [Corola-website/Science/318343_a_319672]
-
este situat la o altitudine de 23 metri, în partea central-nordică a raionului Ismail. El se află la o distanță de 30 km nord-est de centrul raional Ismail. Prin această localitate trece drumul național Ismail-Cetatea Albă. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Tașbunar, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Erdec-Burnu. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Tașbunar (în ), în acel an el fiind redenumit Kamianka. De această comună depinde administrativ satul Șichirlichitai-Noi. Localitatea Tașbunar se
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
oșteni moldoveni în frunte cu Nicoară Potcoavă (fratele după mamă al fostului domnitor Ion-Vodă cel Viteaz ce se refugiase după Bătălia de la lacul Cahul (1574) în tabăra cazacilor zaporojeni de la Pragurile Niprului și devenise hatman) și cu fratele său, Alexandru, traversează Nistrul și atacă palatul domnesc de la Iași, dar este nevoit să se retragă după o încăierare cruntă cu turcii în urma căreia Nicoară este grav rănit. Pentru a-i păcăli pe urmăritori, grupul lui Nicoară pornește înspre vest, făcând un scurt
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
Luca Caragiale în 1894-1895. Gara este principalul nod al rețelei de transport public din Buzău. Nouă din cele zece linii de autobuz din oraș au stație în zona gării, iar șase dintre ele au capătul acolo. Liniile de cale ferată traversează zona sudică a Buzăului pe direcția est-vest, iar clădirile gării se află pe partea nordică a acestora. Gara dispune de 5 linii (deservite de 3 peroane) pentru trenurile de călători și de alte 14 pentru triajul trenurilor de marfă. Accesul
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
pentru trenurile de călători și de alte 14 pentru triajul trenurilor de marfă. Accesul la peroanele liniilor 2-3 și 4-5 se face pe la suprafață pe la capetele peronului, sau printr-un pasaj subteran în partea dinspre est a peronului, pasaj ce traversează toată lățimea gării și are ieșire la fabrica de pâine. Pasajul însă este foarte puțin folosit, din cauza stării de degradare în care se află. În capătul sudic al acestor linii se află clădirea fabricii de pâine Boromir Prod, clădire care
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
este o cale ferată principală în Ungaria și România. Ea traversează estul Câmpiei Panonice. Nu este electrificată. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). Construirea traseului Püspökladány-Oradea s-a făcut după un plan de dezvoltare a rețelei de căi
Calea ferată Püspökladány–Oradea () [Corola-website/Science/319550_a_320879]
-
este o cale ferată principală în România, dată în funcțiune în anul 1870. Ea traversează regiunea Crișana (aflată la vest de Transilvania) prin Munții Apuseni, de-a lungul râurilor Crișul Repede și Nadăș, legând Oradea de Cluj. În prezent face parte din magistrala CFR 300. La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul
Calea ferată Oradea–Cluj () [Corola-website/Science/319562_a_320891]
-
este o cale ferată principală în Ungaria și România. Ea traversează estul Câmpiei Panonice. Din cei 153 km ai traseului, 125 km se află pe teritoriul Ungariei și 28 km pe teritoriul României. Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei
Calea ferată Szolnok–Arad () [Corola-website/Science/319594_a_320923]