134,815 matches
-
Patriotismul, etalând o virtute civică temperată de moralitatea legii creștine, devine astfel echivalentul unei "religii civile", ale cărei "dogme privesc morala, precum și îndatoririle pe care cel care le profesează este obligat să le îndeplinească față de ceilalți" (Rousseau, 1957, p. 283). Ideea de suveranitate populară (de inspirație rousseauiană) este doar prima inovație cu tente revoluționare pe care o avansează Aaron. Potrivit acesteia, "sistema reprezentativă, după care cetățenii iau parte mijlocită sau nemijlocită la treburile și interesele publice, este un izvor neprețuit de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jertfesc tot pentru patrie, pentru că ei sunt încredințați că tot ce au, de la patrie au; și că ei nu dăruiesc patriei, ci plătesc o datorie către dânsa, și aceasta este una din cele mai dintâi datorii (p. 23). Adițional promovării ideilor referitoare la suveranitatea populară și democrația reprezentativă, Aaron își încheia lucrarea lansând din condei o altă idee revoluționară: unirea mădularelor etnice ale românilor într-un singur organism politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ei nu dăruiesc patriei, ci plătesc o datorie către dânsa, și aceasta este una din cele mai dintâi datorii (p. 23). Adițional promovării ideilor referitoare la suveranitatea populară și democrația reprezentativă, Aaron își încheia lucrarea lansând din condei o altă idee revoluționară: unirea mădularelor etnice ale românilor într-un singur organism politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile cele urâte dintre părțile ei; când fiecare parte începe a uita interesul său particular și drepurile sale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a statelor-națiune au inclus, invariabil, în planurile de execuție cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au "descoperit" și subliniat romanitatea popoarelor de care aparțineau. Originea a devenit nu doar izvorul conștiinței identitare românești, ci și pilastrul ei fundamental. Specificată în esența sa încă de vechii cronicarii moldoveni, sarcina mult mai laborioasă a elaborării și impunerii ideii originii latine a românilor în conștiința colectivă a revenit membrilor Școlii Ardelene. Chestiunea originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor; ii) glotogenia, i.e., determinarea genezei limbii vorbite de poporul în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul întemeierii Romei. Ideea identității romano-române, patentată de Micu, este reiterată în forță de A.T. Laurian, diseminatorul Școlii Ardelene și a paradigmei sale istoriografice în principatele danubiene. Gheorghe Șincai, în schimb, taie fără prea multe scrupule întinsele rădăcini ale (pre)istoriei romane din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacii, ca popor, sunt eliminați complet din istoria poporului român, tot ce rămâne moștenire din partea lor este exclusiv elementul geografic, teritoriul dacic). Interacțiunea romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Popescu-Scriban lansa afirmația că românii îl au "de părinte pre Romulus și de mumă pre cetatea Roma, iară de colonizatoriu aice pre marele Traian" (Popescu-Scriban, 1838, p. 19). Chiar și după ce excesele latiniste se vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian, care din simplu "colonizator" va fi elevat în conștiința istorică la rangul de părinte fondator al civilizației românești. Fundamentală în ideea originii pur latine a românilor (care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian, care din simplu "colonizator" va fi elevat în conștiința istorică la rangul de părinte fondator al civilizației românești. Fundamentală în ideea originii pur latine a românilor (care constituie pecetea distinctivă a istoriografiei Școlii Ardelene) este teza exterminării totale a dacilor în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă tranșant, nelăsând nicio șansă de supraviețuire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contribuție la alterarea fondului roman. De altfel, polemizând cu teoriile istoricilor Schöler, Eder și Potocki, care au susținut că populația dacică romanizată constituie bazinul genetic al poporului român (elementul genetic dacic conjugat cu elementul cultural roman), Budai-Deleanu respinge până și ideea mai moderată a lui Stritter care susținea altoirea unor elemente ale diverselor popoare care au sălășluit succesiv în Dacia pe trunchiul roman (Pascu și Gyémánt, 1991, p. xlix). În contextul socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Traian fiindu-i atribuită paternitatea poporului român; a doua concluzie vizează unitatea etnică (conferită de sângele latin) și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe toată suprafața vechii Dacii. Mai mult, este invocată unitatea de destin istoric, întrucât populația care a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elaborat ulterior, devenind un nod central în conștiința istorică a ființei naționale românești sub forma temei sacrificiale a apărării creștinătății și a crucii prin sabie împotriva avansului semilunei propulsată de iataganul otoman. Ca o concluzie provizorie, se poate spune că ideile originii latine și a continuității etnice a românilor au devenit "mitomotoarele" (Smith, 1986, p. 58: mythomoteurs) care au impulsionat construcția identității naționale românești și, în paralel cu aceasta, prin prelucrarea lor succesivă, au condus înspre clarificarea revendicărilor politice ale națiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ardelene înspre romantismul istoriografic, care aducea cu sine și trecerea de la concepția unității etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor etnicilor români (deci de la național la naționalism) a fost deja semnalată prin apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești, în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești, în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație de intelectuali ardeleni care au descălecat în spațiul extra-carpatin, pulsează de un naționalism incipient. Reperabile sunt ideile de unitate națională politică sub aceeași autoritate și principiul naționalității care constituie firele roșii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație de intelectuali ardeleni care au descălecat în spațiul extra-carpatin, pulsează de un naționalism incipient. Reperabile sunt ideile de unitate națională politică sub aceeași autoritate și principiul naționalității care constituie firele roșii ce străbat de la un capăt la altul narațiunea istorică a principatului Țării Românești. Pentru prima dată în istoriografia românească este fără echivoc identificabil un "naționalism retrospectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
roșii ce străbat de la un capăt la altul narațiunea istorică a principatului Țării Românești. Pentru prima dată în istoriografia românească este fără echivoc identificabil un "naționalism retrospectiv" (Smith, 2002, p. 32) explicit și manifest, constând în proiectarea în trecut a ideii și aspirației de unitate națională și politică a tuturor etnicilor români din toate teritoriile populate de aceștia. Această reconfigurare a istoriei românilor în cadrul definit de ideile de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retrospectiv" (Smith, 2002, p. 32) explicit și manifest, constând în proiectarea în trecut a ideii și aspirației de unitate națională și politică a tuturor etnicilor români din toate teritoriile populate de aceștia. Această reconfigurare a istoriei românilor în cadrul definit de ideile de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice. Precuvântarea la Idee repede constituie un adevărat manifest al naționalismului istoriografic de factură romantică, în care F. Aaron rezumă, în câteva pagini scrise cu patimă, suișurile și coborâșurile duhului național în istorie. Odată cu Aaron, care poate fi considerat drept inauguratorul romanticismului istoriografic și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
providenței (cum era în analistica medievală, dar și în concepția lui Leopold von Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
medievală, dar și în concepția lui Leopold von Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]