136,390 matches
-
monarhi. Acestea aveau o capacitate redusă de a controla viesparul politic din centrul Italiei, fiind plină de nobili, puteri locale, regionale, ceea ce ingreuneau șederea papei la Roma. Biserica nu putea răspunde nevoilor de solidaritate și de îndrumare a credincioșilor, pentru că biserica s-a îmbogățit. Între papa Bonifaciu al VIII-lea și Filip al IV-lea cel Frumos al Franței a izbucnit un conflict legat de veniturile bisericii catolice din interiorul regatului francez. Regele Franței a convocat Adunarea Stărilor Generale în 1302
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
Roma. Biserica nu putea răspunde nevoilor de solidaritate și de îndrumare a credincioșilor, pentru că biserica s-a îmbogățit. Între papa Bonifaciu al VIII-lea și Filip al IV-lea cel Frumos al Franței a izbucnit un conflict legat de veniturile bisericii catolice din interiorul regatului francez. Regele Franței a convocat Adunarea Stărilor Generale în 1302 și a consemnat fidelitatea ierarhiei bisericești, episcopii acceptând să asculte mai întâi de rege, apoi de papa. A trimis un detașament militar în Italia, la Aniani
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
că va duce o viață liniștită și stabilă. Nu a fost așa decât atunci când a fost nevoit să se afle sub controlul regelui Franței. Papii au stat din 1309 la Avignon pna în 1377. Erau încă recunoscuți că șefi ai bisericii catolice. După moartea papei Clement, trebuia să fie organizat un conclavu, dar regele Franței i-a închis pe cardinali, i-a pus să postească pentru a se înțelege în privința alegerii papei. Jaques Duez a jucat teatru și a mimat că
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
să postească pentru a se înțelege în privința alegerii papei. Jaques Duez a jucat teatru și a mimat că era bolnav, iar cardinalii au sugerat alegerea acestuia. Este ales papa și s-a însănătoșit subit. S-au realizat progrese în administrarea bisericii în timpul papei Ioan al XXII-lea din 1316 până în 1334. S-a concentrat pe aspectele financiare și administrative. Avea o legitimitate diminuată în contextul dependenței față de regele Franței, iar creștinii europeni nu priveau cu ochi buni. Astfel, în 1323 izbucnește
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
o legitimitate diminuată în contextul dependenței față de regele Franței, iar creștinii europeni nu priveau cu ochi buni. Astfel, în 1323 izbucnește revolta Flandrei și se aliază cu englezii, fiind excomunicați de papa. Frământările de după marea ciumă s-au accentuat, iar biserica nu putea să gestioneze problemele. Papalitatea de la Avignon era văzută sceptic de crestinitate și de înalții prelați și apare ideea că papalitatea s-ar întări dacă s-ar întoarce la Roma. În 1377, este ales papa Grigore XI care va
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
prelați și apare ideea că papalitatea s-ar întări dacă s-ar întoarce la Roma. În 1377, este ales papa Grigore XI care va intră triumfal la Roma, dar va muri în 1378. După moartea sa, începe lungă schismă a bisericii romano-catolice, ce va dura până în 1417. Colegiul Cardinalilor s-a divizat, unii susținând că papa ar trebui să rămână la Roma, alții consideră că trebuie să se întoarcă la Avignon. Unii îl aleg că papa pe Urban al VI-lea
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
tradițional, încoronarea împăratului trebuia să aibă loc la Roma), țările nordice și central-estice, și Portugalia. Schismă este prelungită, ceea ce a generat o criză de legitimate gravă și tentative de reforma. În Anglia, John Wyclif a negat rolul împărtășaniei și al bisericii prin mântuire, a afirmat biblia că sursă fundamentală a religiei, traducând-o în limba engleză și a negat rolul conducător al papalității și ordinele monastice. În Cehia, Ian Huș a negat rolul împărtășaniei, dar a cerut întoarcerea bisericii la idealurile
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
și al bisericii prin mântuire, a afirmat biblia că sursă fundamentală a religiei, traducând-o în limba engleză și a negat rolul conducător al papalității și ordinele monastice. În Cehia, Ian Huș a negat rolul împărtășaniei, dar a cerut întoarcerea bisericii la idealurile primitive. Consideră că biserica nu trebuia să administreze bogații, ci să-i slujească pe credincioși pe plan spiritual. A atacat practică indulgențelor și a avut convingeri naționale, fiind rector la Universitatea din Praga. Au avut loc tentative de
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
afirmat biblia că sursă fundamentală a religiei, traducând-o în limba engleză și a negat rolul conducător al papalității și ordinele monastice. În Cehia, Ian Huș a negat rolul împărtășaniei, dar a cerut întoarcerea bisericii la idealurile primitive. Consideră că biserica nu trebuia să administreze bogații, ci să-i slujească pe credincioși pe plan spiritual. A atacat practică indulgențelor și a avut convingeri naționale, fiind rector la Universitatea din Praga. Au avut loc tentative de unificare a bisericii. Prima a fost
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
primitive. Consideră că biserica nu trebuia să administreze bogații, ci să-i slujească pe credincioși pe plan spiritual. A atacat practică indulgențelor și a avut convingeri naționale, fiind rector la Universitatea din Praga. Au avut loc tentative de unificare a bisericii. Prima a fost întâlnirea de la Savoia din 1407, însă papii nu s-au prezentat. A doua a fost conciliul de la Pisa din 1409, prin care a fost ales al treilea papa, Alexandru al V-lea. Erau trei papi simultan. Sigismund
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
a avut loc conciliul de la Pisa, în 1431 a avut conciliul de la Basel, prin care a izbucnit conflictul dintre adepții supremației conciliilor și adepții supremației papiilor. Conciliul de la Basel a durat până în 1449, fiind preocupări masive de reforma internă a bisericii și a prerogativelor papale, ce rezistă unor bule de disoluție a papei Eugen al IV-lea. În 1433 are loc compromisul cu husiții prin compactele de la Basel, punând bazele încheierii razboaieor husite. Erau recunoscute secularizariile făcute de husiți în Cehia
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
Eugeniu, și cu împăratul german Frederic III. În 1449, ultimii participanți la conciliu sunt alungați de la Basel și Laussane, și se supun noului papa Nicolae al V-lea, ceea ce semnifică victoria papalității asupra conciliilor și îngroparea tratativelor de reforma a bisericii din interior. Și din nou, biserica nu putea răspunde nevoilor credincioșilor.
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
III. În 1449, ultimii participanți la conciliu sunt alungați de la Basel și Laussane, și se supun noului papa Nicolae al V-lea, ceea ce semnifică victoria papalității asupra conciliilor și îngroparea tratativelor de reforma a bisericii din interior. Și din nou, biserica nu putea răspunde nevoilor credincioșilor.
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
noiembrie 1712, lăsând în grija soțului o fiică, botezată Maria. La fel ca și în cazul fratelui său mai mare, istoria consemnează puține informații despre el. Împreună cu Constantin II, Ștefan a pus la 9 iulie 1699 piatra de temelie a bisericii mari a Mânăstirii Brâncoveni, clădită în memoria bunicii lor dinspre tată. Un alt fapt redat de surse este că împreună cu fratele mai mare (și cu un alai de boieri) a ieșit la 24 aprilie 1704 în întâmpinarea lordului Paget, sol
Ștefan Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332228_a_333557]
-
pe 15 august 1714 a fost decapitat (la fel ca și cei trei frați, boierul Ianache Văcărescu și domnul mazilit) în fața sultanului Ahmed al III-lea, trupurile fiindu-le aruncate în mare. La 20 iunie 1992 a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română, fiind venerat alături de frații și tatăl său sub numele de „Sfinții Mucenici Brâncoveni”. Este reprezentat în pictura votivă a Mânăstirii Hurezi.
Ștefan Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332228_a_333557]
-
era creștină, creșterea numărului de creștini a avut loc treptat. A urmat o creștere rapidă. În 1991, 18,4% din populație (8 milioane de persoane) fiind protestantă iar 6,7% din populație (2,5 milioane de persoane) fiind catolică. Membrii Bisericii Catolice au crescut cu 70% în ultimii 10 ani. Anglicanismul a cunoscut de asemenea în ultimele decade o creștere semnificativă în Coreea. Protestantismul a fost o forță dinamică ce a concurat cu catolicismul și budismul și o sursă de inspirație
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
ultimii 10 ani. Anglicanismul a cunoscut de asemenea în ultimele decade o creștere semnificativă în Coreea. Protestantismul a fost o forță dinamică ce a concurat cu catolicismul și budismul și o sursă de inspirație pentru numeroase secte cum ar fi Biserica Unificării, fondată în 1954 de către Sun Myung Moon. Influența asupra educației a fost decisivă deoarece creștinii au înființat 239 de școli și 40 de universități, inclusiv 3 dintre cele 5 universități de top din țară. Sukman susține că, din 1945
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
protestantismul a fost văzut de coreeni și ca religia clasei de mijloc, tinerilor, intelectualilor, orățenilor și modernizatorilor, esențială în cadrul modernizării Coreei de Sud după modelul Statelor Unite. În ultimii ani, creșterea protestantismului a încetinit însă, probabil din cauza scandalurilor în care sunt implicați liderii bisericii și conflictele între diferitele secte precum și atitudinii unora față de lucrările misionare ultra-zeloase. În 2014, aproximativ 30% din sud-coreeni s-au declarat creștini. Grayson argumentează că protestantismul a fost o forță dinamică în Coreea, cu impact pozitiv asupra celorlalte religii. A
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
2005, recensământul sud-coreean a arătat că 29,2 % din populație e creștină, crescând de la 26,3 procente cât a fost în urmă cu 10 ani. Bisericiile Presbiteriene sunt cele mai mari culte protestante din Coreea de Sud, cu aproape 20.000 de biserici afiliate la două, cele mai mari confesiuni presbiteriene dein țară. Coreea de Sud oferă în prezent al doilea număr de misionari creștini, fiind întrecută numai de SUA. GSM, corpul misionar al Ansamblului general al Bisericii Presbiteriene a Coreei, este singurul organizație misionară
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
din Coreea de Sud, cu aproape 20.000 de biserici afiliate la două, cele mai mari confesiuni presbiteriene dein țară. Coreea de Sud oferă în prezent al doilea număr de misionari creștini, fiind întrecută numai de SUA. GSM, corpul misionar al Ansamblului general al Bisericii Presbiteriene a Coreei, este singurul organizație misionară mare din Coreea de Sud. Misionarii sud-coreeni sunt în special răspândiți în țările ,10/40 Window”, ostile occidentalilor. În 2000, erau 10,646 de misionari protestanți sud-coreeni în 156 de țări, alături de un număr nedivulgat
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
În 1980, Coreea de Sud trimitea 93 de misionari și în 2009 în jur de 20.000. 11 dintre 12, cele mai mari congregații creștine din lume sunt în Seoul. Un număr de creștini sud-coreeni, inclusiv David Yonggi Cho, pastorul senior al Bisericii Evangheliei Depline Yoido, au devenit importanți la nivel internațional. Aaron Tan, directorul firmei de arhitectură din Hong Kong , Cercetarea Arhitecturii și Designului” a descris scena de noapte de la Seoul ca ,plină de cruci creștine strălucitoare” Creștinismul, în special Protestantismul, a avut
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
alfabet fonemic coreean inventat în jurul anului 1446 de savanții de la curtea regelui Sejong a fost utilizat timp de câteva secole din cauza presupusei superiorități culturale a chinezei clasice (statutul acesteia fiind similar cu cel al latinei în Europa). Cu toate acestea, Biserica Catolică a devenit prima organizație din Coreea care a adoptat Hangeul ca sistem de scriere principal, Episcopul Berneux ordonând ca toți copiii catolici să fie învățați să scrie și să citească în Hangeul. Literatura creștină tipărită pentru a fi utilizată
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
În 1924, protestanții au fondat Consiliul Național Coreean Creștin pentru a coordona activitățiile împărțind țara în regiuni atribuite cultelor protestante specifice. Protestanții coreeni au fondat de asemenea misiuni în străinătate pentru coreenii care trăiau în Manciuria și China. Din 1937, Biserica Presbiteriană a Coreei a fost în mare măsură independentă de ajutorul financiar din partea Statelor Unite. În 1934, Biserica Metodistă a devenit autonomă și a ales un episcop coreean. Cei mai activi misionari dintre catolici au fost Ordinul Maryknoll, care a deschis
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
atribuite cultelor protestante specifice. Protestanții coreeni au fondat de asemenea misiuni în străinătate pentru coreenii care trăiau în Manciuria și China. Din 1937, Biserica Presbiteriană a Coreei a fost în mare măsură independentă de ajutorul financiar din partea Statelor Unite. În 1934, Biserica Metodistă a devenit autonomă și a ales un episcop coreean. Cei mai activi misionari dintre catolici au fost Ordinul Maryknoll, care a deschis Școala Maryknoll de Asistență Medicală din Pusan în 1964 (astăzi, Universitatea Catolică din Pusan.
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
(oficial Uniunea Bisericilor Creștine Libere) este o organizație religioasă creștină, care întrunește pe baze benevole bisericile creștine libere (comunități, misiuni) din întreaga lume. În componența Uniunii intră biserici care împărtășesc concepțiile expuse în Bazele credinței și doctrinei bisericilor creștine libere. De asemenea uniunea
Mișcarea carismatică () [Corola-website/Science/332448_a_333777]